Silvicultorii protestează marți, 22 iulie, în Piața Victoriei din București față de măsurile de reorganizare anunțate de Ministerul Mediului.
Reforma presupune comasarea mai multor direcții ale Romsilva, ceea ce va duce și la reducerea numărului de posturi de conducere din instituție. Romsilva are, în cele 41 de filiale județene, 99 de posturi de conducere.
Reforma instituției responsabilă de pădurile României va fi făcută în această vară, spune ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Într-un interviu acordat Europei Libere, ea spune că ministerul va publica luna aceasta proiectul de hotărâre de guvern care va pune în practică măsurile.
„Suntem în discuții inclusiv cu Ministerul Justiției să ne asigurăm că este un instrument care parcurge absolut toate etapele necesare pentru a rezista în fața oricărui atac [de natură juridică]. Ne propunem să avem o regionalizare a Romsilva. Adică astăzi sunt 41 de direcții silvice. Nu este necesar să existe atâtea”, spune Diana Buzoianu.
Ministra susține că unele direcții silvice județene vor fi comasate.
Nu numai Romsilva va fi reorganizată, ci și aparatul central al Ministerului Mediului. Ministra spune că procesul emiterii documentelor va fi digitalizat.
„Vrem să ne dăm seama care este încărcătura funcționarilor publici și cât durează să ajungă o hârtie de la momentul în care este depusă cererea până la momentul în care are toate avizele. Pe baza acestor analize, după ce va fi digitalizat, vom putea să luăm niște decizii foarte concrete”, susține Buzoianu.
Pe de altă parte, Diana Buzoianu spune că este nevoie de consolidarea Corpului de Control al ministerului, dar și a echipelor care se ocupă de proiectele din PNRR, adică de mai mulți oameni care să monitorizeze implementarea programelor care vor rămâne în PNRR.
România pierde patru miliarde de euro din PNRR pentru mediu. Nu a construit niciun dig
În interviul acordat Europei Libere, Diana Buzoianu mai spune că, în ultimii doi ani și jumătate, România nu a construit niciun dig de apărare împotriva inundațiilor, cu toate că avea la dispoziție bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Din acest motiv, va pierde patru miliarde de euro.
„La Apele Române, de exemplu, din 400 km de diguri au fost făcuți zero, din 13 baraje – zero, 13 poldere (teren inundabil în regim natural- n.r.), unul singur a fost făcut sau urmează să fie făcut. Nici măcar nu este finalizat. Nu văd cum ar mai putea să fie salvată această investiție dacă în doi ani și jumătate nu s-a făcut nimic”, explică Diana Buzoianu.
Ministra a trimis Corpul de Control la Apele Române pentru a vedea de ce nu s-au făcut proiectele despre care vorbește.
Despre banii pentru mediu din PNRR, ministra arată că se mai pot salva banii de împăduriri.
„Au fost împădurite până în momentul de față 9.000 de hectare de păduri în patru sezoane de plantări, deci în doi ani de zile. Mai avem două sezoane de plantări, un an de zile, eu vreau să ne asumăm dublarea numărului de minim 18.000 de hectare. Vreau să ne asumăm ținte pe care putem să le îndeplinim, pentru că altfel riscăm să dăm banii înapoi”, precizează Diana Buzoianu.
Programul Rabla – doar pentru persoane fizice
Bugetul pentru programul Rabla pentru persoane fizice a fost redus de la 600 de milioane de lei la 200 de milioane de lei.
„Voucherul de termice de 10.000 de lei va rămâne la 10.000 de lei, pentru că ne dăm seama că acolo este o nevoie reală. Pentru voucherele electrice, este clar că România anul acesta nu își permite vouchere de 37.000 lei pentru o mașină electrică. Este o sumă mare, inclusiv pentru standardele europene, pentru programe similare”, spune Diana Buzoianu.
Programul Casa Verde ar putea fi finanțat prin PNRR – la Ministerul Proiectelor Europene, spune ministra Mediului.
„Pentru programele AFM (Administrația Fondului pentru Mediu) care încă nu au fost lansate, va exista o decizie în pachetul doi de măsuri de austeritate – care vine cel mai probabil săptămâna următoare. Pentru Casa Verde, pe fotovoltaice, există inclusiv prin PNRR programul RepowerEU, care este gestionat de MIPE și care avea exact același obiect de montare panouri fotovoltaice”, spune ministra.
Cazul Salina Praid: Soluția e o altă mină de sare
Diana Buzoianu spune că, în cazul dezastrului ecologic de la Salina Praid, responsabile sunt toate instituțiile cu atribuții – de la Apele Române, Salrom, ANRM, Conversmin.
„Sub o formă sau alta, aceste autorități sunt responsabile de acest dezastru. Am lucrat cu experții din Apele Române să identificăm măsurile de desalinizare, soluțiile tehnice de desalinizare a apei – ca să existe pe termen scurt apă potabilă în toate cele trei comunități care au fost afectate”, spune Diana Buzoianu.
„Acolo trebuie să fie identificată pe termen mediu-lung o soluție de deviere a râului. Asta din perspectivă de mediu și de apă potabilă”.
Poate fi redeschisă mina?
„Din discuțiile și cu experții internaționali, galeria care a fost afectată nu mai poate să fie salvată. Va trebui să fie făcută o mină, o galerie nouă. Asta va fi soluția de a redeschide mina și a da o posibilitate comunități locale să se dezvolte economic, pentru că comunitatea de acolo depinde economic de această mină”.
Cum va fi schimbată legislația privind urșii?
„Avem deja textul scris pentru o ordonanță prin care propunem să trecem expres că hrănirea animalelor este interzisă, pentru că astăzi această sintagmă nu este trecută expres. Oamenii care au fost amendați, inclusiv pe Transfăgărășan, au fost amendați mai degrabă pentru încălcarea normelor de circulație, rutiere, decât pentru faptul că au hrănit efectiv un animal sălbatic”.
„Amenzile trebuie să fie mult mai dure. Astăzi, dacă avem o amendă de 1.000 lei minim, înseamnă că dacă o plătești în 24 de ore ai 500 lei, este o amendă mult prea mică. Minimul de la care ar trebui să pornim este 3.000 lei, ceea ce înseamnă că în cel mai bun caz, dacă plătești în 24h, ai 1.500 lei amendă.”
Diana Buzoianu mai spune că, pentru gestionarea numărului de urși din România, trebuie luate mai multe măsuri – inclusiv punerea de garduri electrice în comunitățile în care animalele sălbatice ajung.
Relocarea urșilor periculoși și agresivi în sanctuare este o altă măsură.
„Plus, avem nevoie și de măsuri de intervenție din partea primăriilor, care astăzi ne spun că sunt legați de mâini și de picioare. Pe legislația actuală, care pur și simplu îi obligă să alunge ursul, animalul se întoarce, și atunci îl reloci. Dar ca să reloci trebuie să ai o grămadă de investiții, ca resurse”.
Gropile de gunoi: „Dacă nu se alocă bani, această problemă nu va dispărea”
„Noi astăzi ducem la gropile de gunoi prea multe deșeuri care sunt netratate, adică în loc să reciclăm la sursă, în loc să ajungă din ce în ce mai puține gunoaie la gropile de gunoi, ajung undeva la 70% din deșeuri. Va trebui să investim în stațiile de tratare, în fabricile de reciclare, în toate aceste sisteme care fac să ajungă mai puține deșeuri la gropile de gunoi”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
