Jurnalistul Ihar Losik de la Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL) a fost eliberat – după ce a petrecut mai bine de cinci ani în detenție brutală în Belarus pe baza unor acuzații inventate – ca parte a celei mai recente eliberări a prizonierilor politici pe fondul dezghețării relațiilor dintre Minsk și Washington.
Losik a ajuns pe 11 septembrie în Lituania, împreună cu alte 50 de persoane, la câteva ore după ce a ieșit dintr-o închisoare din nordul Belarusului.
„Sunt complet șocat, sincer, dar bineînțeles că acum sunt fericit”, a spus el la întâlnire cu personalul și conducerea RFE, după o lungă călătorie cu autobuzul până la Vilnius.
La doar o zi după ce s-a trezit în izolare, Losik a spus că, după apelul a de dimineață făcut de gardieni, „au venit și mi-au zis: «Împachetează-ți lucrurile»”.
„M-au urcat într-o mașină, mi-au pus un sac pe cap, mi-au pus cătușe și m-au dus la... KGB”, a spus el, referindu-se la serviciul secret din Belarus, unde s-a alăturat unui grup de doisprezece alți prizonieri politici eliberați într-un acord negociat de Casa Albă.
Grupului i s-au alăturat și alți prizonieri eliberați, care au fost transportați cu autobuzul în zona de frontieră cu Lituania.
Ca parte a acordului pentru eliberarea lor, grupului i s-a spus că trebuie să părăsească țara. 51 dintre ei au făcut acest lucru.
Cu toate acestea, unul dintre politicienii din opoziție, Mikalai Statkevich, a refuzat să părăsească țara și, potrivit unor informații, a rămas în zona neutră a frontierei dintre Belarus și Lituania.
„Mai mulți oameni au încercat să îl convingă: diplomați americani, soția lui și o altă femeie”, a declarat Yauhen Vilski, o altă figură a opoziției, care a spus că a încercat timp de cinci minute să-l convingă pe bărbatul în vârstă de 69 de ani să se alăture grupului.
„A refuzat. El crede că [președintele Belarusului, Aleksandr] Lukașenko nu îi va decide soarta. El va fi acolo unde dorește... în Belarus.”
Jurnalista Larisa Șchirakova a petrecut ani de zile într-o închisoare pentru femei din orașul său natal, Homel, înainte de a fi eliberată pe 11 septembrie.
A plâns în timp ce a vorbit foarte puțin cu reporterii și a menționat că libertatea ei are un gust amar, deoarece nu se poate întoarce acasă și nu poate vizita mormântul mamei sale, care a murit în timp ce ea era în închisoare.
„Suntem extrem de recunoscători președintelui [Donald] Trump pentru că a obținut eliberarea altui jurnalist curajos al RFE/RL, reținut pe nedrept de autoritățile belaruse”, a declarat președintele și directorul general al RFE/RL, Steve Capus, la Vilnius.
Capus a lăudat rolul jucat de secretarul de stat american Marco Rubio, de trimisul special adjunct John Coale, de guvernul lituanian și de comunitatea pentru libertatea presei pentru „sprijinul lor constant acordat jurnaliștilor RFE/RL închiși”.
„Ihar a suferit îngrozitor pentru că era jurnalist și lucra pentru RFE/RL. Această fază a calvarului său chinuitor și complet nedrept, care s-a întins pe parcursul a peste cinci ani, s-a încheiat în sfârșit”, a adăugat Capus.
Ihar Losik, în vârstă de 33 de ani, a fost condamnat în decembrie 2021 la 15 ani de închisoare pentru „organizarea de revolte în masă, participarea la tulburări de masă, incitarea la ură socială” și alte câteva acuzații nespecificate legate de tulburările care au urmat alegerilor prezidențiale controversate din august 2020.
Printre cei eliberați pe 11 septembrie a fost și Alena Țimașciuk, care a lucrat la sediul RFE/RL din Praga prin programul Vaclav Havel Journalism Fellowship.
Într-o mișcare criticată pe scară largă de susținătorii presei libere, ea a fost reținută în septembrie 2023 sub acuzația de extremism și a fost condamnată la cinci ani de închisoare.
„Alena este o tânără la început de carieră, căreia i s-au furat doi ani din viață”, a spus Capus.
Losik, RFE/RL și guvernele occidentale au afirmat în repetate rânduri că acuzațiile împotriva lui au motivație eminamente politică.
El a fost judecat împreună cu popularul blogger și potențialul adversar al lui Lukașenko la prezidențiale, Serghei Țihanovski, care părea pregătit să fi un adversar al președintelui.
Țihanovski a fost eliberat din închisoare în iunie, împreună cu alți 13 deținuți, inclusiv un alt fost jurnalist RFE/RL, Ihar Karnei.
Eliberarea lui Losik vine la mai puțin de o lună după ce Trump l-a sunat pe autocratul Alexandr Lukașenko pentru a-i mulțumi pentru eliberarea prizonierilor făcută în luna iunie.
Este pentru prima oară când un președinte american în exercițiu îl sună direct pe liderul belarus în cei 31 de ani de când autocratul se află la putere.
Trump a descris apelul ca fiind „foarte bun”, spunând în același timp că s-a discutat despre eliberarea suplimentară și a altor prizonieri.
În februarie, Andrei Kuzneciuk, un alt jurnalist de la Serviciul Belarus al RFE/RL, a fost eliberat după ce a fost deținut mai mult de trei ani pentru acuzații similare.
În cei peste cinci ani de când a fost reținut pentru prima dată, Losik, care lucra pentru serviciul din Belarus al postului RFE/RL, cunoscut local sub numele de Radio Svaboda, a îndurat izolare și presiuni fizice și psihologice semnificative.
Nu se mai auzise de Losik de aproximativ doi ani, cu excepția faptului că a fost prezentat în fața unei camere de filmat într-o emisiune de propagandă a televiziunii de stat belaruse din ianuarie, în care se spunea că jurnaliștii RFE/RL aflați în închisoare „încercau să incendieze Belarusul”.
În 2020, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta față de rezultatul alegerilor prezidențiale, despre care observatorii internaționali au spus că au fost fraudate grosolan.
Forțele de securitate din Belarus au răspuns cu o represiune brutală, arestând peste 30.000 de persoane, multe dintre ele raportând torturi și rele tratamente în timpul detenției.
Represiunea i-a împins pe majoritatea politicienilor opoziției să părăsească Belarusul, temându-se pentru siguranța și libertatea lor.
Multe guverne occidentale au refuzat să recunoască rezultatele alegerilor din 2020 și nu îl consideră pe Lukașenko liderul legitim al țării.
Losik și-a petrecut cea mai mare parte a închisorii în colonia Navapolațk, unde, timp de un an și jumătate, administrația i-a refuzat orice comunicare cu familia și accesul la pachete de îngrijire.
Conform relatărilor foștilor deținuți, Losik era frecvent pedepsit prin închiderea într-o celulă de pedeapsă.
Toți cei patru avocați ai apărării lui Losik fie au părăsit țara, fie au avut licențele retrase.
Familia, hărțuită
Daria Losik, soția lui Ihar, a fost și ea condamnată la doi ani de închisoare în ianuarie 2023, sub acuzația de facilitare a activităților extremiste.
A fost eliberată printr-o amnistie în iulie 2024.
Între timp, fratele său mai mic a fugit în iulie din Belarus, după ce a fost condamnat la trei ani pentru „activități extremiste” pentru că a trimis pe canalul Telegram „Belaruski Hajun” fotografii cu echipament militar rusesc.
Aproximativ 1.200 de deținuți politici sunt în continuare închiși în Belarus. Printre ei se află și Maria Kolesnikova, unul dintre cei mai importanți și curajoși lideri politici din Belarus.
Kolesnikova, condamnată la 11 ani de închisoare după ce a refuzat deportarea forțată și a condus eforturile opoziției împotriva lui Lukașenko, a fost un lider cheie în campania Svetlanei Țihanovskaia când aceasta a preluat ștafeta de înlăturare a liderului belarus după ce soțul ei, Serghei Țihanovski, a fost închis.
Potrivit serviciului de presă al președinției belaruse, printre prizonierii eliberați pe 11 septembrie se află și 14 străini - șase lituanieni, doi letoni, doi polonezi, doi germani, un cetățean francez și un cetățean britanic.
Articol preluat de la rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
