La o săptămână după ce președintele american Donald Trump a întins covorul roșu pentru omologul său rus Vladimir Putin, nu s-au schimbat prea multe în ceea ce privește eforturile de a opri războiul din Ucraina.
Întâlnirea Trump-Putin din Alaska a fost urmată de convorbiri la Washington cu Volodimir Zelenski și lideri europeni. Scopul: o întâlnire între liderul ucrainean și cel rus.
Având în vedere faptul că Rusia tergiversează întâlnirea, ceea ce s-a conturat până acum nu seamănă cu o foaie de parcurs clară către pace, ci mai degrabă cu un tablou al negocierilor caracterizate de secretomanie, neîncredere și riscul unui impas.
1. Unele progrese în ceea ce privește garanțiile de securitate pentru Ucraina
Washingtonul și țările europene s-au apropiat de definirea garanțiilor de securitate postbelice pentru Ucraina.
Planificatorii militari americani și europeni au avut primele întâlniri pentru a discuta despre pachetul global de securitate, înainte ca liderii politici să ia o decizie finală.
Scenariile includ livrări de arme pe termen lung, schimb de informații și planificare comună a apărării. Trump a spus chiar că SUA ar putea oferi sprijin aerian.
Londra, Parisul și Berlinul și-au confirmat pozițiile potrivit cărora garanțiile de securitate trebuie să fie tangibile, altfel Moscova va trata orice încetare a focului doar ca pe o pauză temporară, înainte de următoarea ofensivă.
Rusia a spus încă o dată că nu vrea Ucraina în NATO.
2. Poziția Rusiei nu s-a schimbat
Deși presa a relatat că Putin a promovat ideea înghețării liniilor frontului în anumite zone, obiectivele sale mai largi rămân neschimbate: controlul total asupra regiunilor estice ale Ucrainei, Donețk și Luhansk, recunoașterea anexării Crimeii și angajamente ferme că Ucraina nu va adera la NATO.
La acestea se adaugă restricții drastice asupra forțelor armate ale Ucrainei.
Acestea nu par a fi concesii, ci cerințe de instituționalizare a pierderilor teritoriale ale Kievului și de consacrare a vulnerabilității Ucrainei.
Refuzul Kremlinului, până în prezent, de a accepta o întâlnire între Putin și Zelenski subliniază faptul că Rusia și-a dublat pur și simplu cerințele.
Pentru Kiev, cedarea de teritorii către Rusia nu ar fi doar neconstituțională, ci și dăunătoare din punct de vedere politic și militar.
3. Reticența Washingtonului
După cele două summituri, Trump pare să facă un pas înapoi.
Președintele SUA a declarat deja la Washington că nu este neapărat necesar să participe la summitul Putin-Zelenski și a sugerat că ar putea interveni doar după ce liderii ruși și ucraineni se vor întâlni.
Trump a subliniat că trupele americane nu vor fi dislocate în Ucraina, ceea ce nu a fost niciodată pus sub semnul întrebării.
Ce înseamnă exact „implicarea” SUA în garanțiile de securitate și ce rol ar putea juca forțele aeriene americane rămâne, de asemenea, nedefinit, cel puțin în public.
Poziția lui Trump reflectă atât prudența strategică – evitarea unei escaladări directe cu Rusia – cât și calculul politic. Casa Albă rămâne reticentă în ceea ce privește susținerea arhitecturii de securitate a Europei.
Pentru Kiev, acest lucru reflectă un adevăr dureros: Europa s-a angajat să ofere protecție, dar Statele Unite ar putea să nu o susțină suficient.
4. Diviziuni transatlantice
Summitul de la Washington a fost o demonstrație de unitate transatlantică, dar diviziunile și neîncrederea rămân în spatele ușilor închise.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, a păstrat tăcerea când Zelenski s-a întâlnit cu Trump în fața camerelor de filmat din Biroul Oval. Dar într-un interviu ulterior acordat Fox News, el a spus că l-a avertizat pe Zelenski: „Domnule președinte, atât timp cât vă comportați cum trebuie, nu voi spune nimic”.
Interviul a readus în memorie schimbul aprins de replici din ultima vizită a lui Zelenski, din februarie, sugerând că vechile antagonisme nu au fost uitate în totalitate.
Între timp, CBS a transmis pe 21 august că directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a emis în iulie o directivă prin care toate informațiile legate de negocierile de pace au fost clasificate ca „NOFORN” – adică sunt destinate exclusiv utilizării de către SUA, fiind interzise chiar și grupului Five Eyes.
Five Eyes reunește Statele Unite cu Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă, care fac schimburi de informații. Excluderea acestora dintr-o chestiune atât de sensibilă ar lăsa planificatorii europeni fără informații din partea SUA tocmai în momentul în care li se cere să preia conducerea în ceea ce privește garanțiile de securitate.
5. Atacurile Rusiei au continuat
Între timp, atacurile Rusiei au continuat fără încetare.
Pe 21 august, Zelenski a acuzat Rusia de lansarea a sute de drone și zeci de rachete într-un atac masiv în timpul nopții, calificând comportamentul Moscovei drept dovadă că nu are niciun interes în încheierea conflictului.
„Ei încearcă să se eschiveze de la organizarea unei întâlniri. Nu vor să pună capăt acestui război”, a declarat el.
În timp ce diplomații, inclusiv oficialii ruși, vorbesc despre dialog, forțele ruse continuă să bombardeze orașele ucrainene, ucigând și rănind civili, inclusiv copii, și distrugând infrastructura vitală.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
