Cinci dintre cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai 2025 sunt cotați de sondajele de opinie cu peste 5% șanse de vot. Spun despre ei înșiși că sunt capabili să navigheze România printre nenumărate probleme, interne și externe, în vremuri care se anunță tulburi. Europa Liberă prezintă portetele celor cinci candidați la Palatul Cotroceni clasați pe primele locuri din sondaje.
Carte de vizită
✔ nume: George Crin Laurențiu Antonescu
✔ vârstă: 65 de ani
✔ locul nașterii: Tulcea
✔ familie: Căsătorit, are o fată
✔ carieră: profesor de istorie, fost președinte PNL și ministru, a fost președintele interimar al României în 2012.
Ce făcea acum 10 ani?
Anunțul din februarie 2015 al fostului președinte al Partidului Național Liberal lua prin surprindere pe toată lumea.
Antonescu anunțase încă din 2014 că nu va mai candida la alegerile prezidențiale, după eșecul din 2009 – când s-a clasat pe locul trei, cu 20% din voturi, după Traian Băsescu și Mircea Geoană.
La alegerile din 2015, l-a sprijinit pe Klaus Iohannis, pe care l-ar fi vrut premier încă din 2009.
Figură importantă la acea vreme pe scena politică românescă, Antonescu avea să-și termine mandatul de senator de Teleorman în 2016 și dispară, fără niciun fel de explicație publică, de pe marea scena politică a României.
Un an mai târziu, în 2017, spunea că nimic nu-l mai poate convinge să se răzgândească. „Şi Brătianu dacă învie nu mă întorc în politica activă”.
Avea să o facă până la urmă, în 2025, motivând că România se află într-o situație complicată și că partidele politice și unele voci din societatea civilă i-au cerut să se întoarcă.
Să revenim însă la anul 2015.
În luna februarie a acelui an, GSP dezvăluia că un document semnat de Antonescu pe când era ministrul Tineretului și Sportului, prin care șapte hectare de teren din Parcul Herestrău ar fi ajuns la un grup de afaceriști controversați, ar fi fost „un abuz în serviciu” cu consecințe grave, însă faptele s-au prescris. Din acest motiv, DNA a închidea atunci dosarul.
Pe plan politic – la câteva luni după anunțul retragerii, Victor Ponta, pe atunci premier, spunea că „îi este dor” de Antonescu, fostul său partener de coaliție politică. Numele celor doi – Ponta și Antonescu – apăreau în acel an în stenogramele de la DNA ale omului de afaceri Iulian Herțanu, cumnatul lui Ponta. Herțanu era arestat la acea vreme pentru deturnare de fonduri europene.
Tot în 2015, Antonescu iniția modificarea unei legi care pedepsea manifestările legionare, însă se scuza în public că nu vrea să cenzureze nicio operă, pentru că este fanul lui Ioan Gavrilă Ogoranu, pe care-l considera „un erou al României”.
Ogoranu a fost liderul unui grup anticomunist de luptători în munți, fost militant al Mișcării Legionare.
Pe final de an, Crin Antonescu îl primea în România pe premierul chinez și spunea că Dacian Cioloș ar fi o variantă foarte bună pentru a conduce PNL.
Presa începuse deja să speculeze că Antonescu s-a mutat la Bruxelles, acolo unde soția lui, Adina Vălean, era europarlamentar și ulterior, comisar european pentru Transporturi.
Astăzi, în 2025, Antonescu recunoaște că „am trăit financiar din veniturile soţiei mele şi din economiile mele destul de firave, câte au existat”.
Elemente esențiale ale trecutului său politic
Absolvent al Universității București în 1985, Crin Antonescu a fost profesor de istorie în ultimii ani ai comunismului din România. A predat mai întâi la o școală din comuna Solești, de lângă Vaslui, iar mai apoi la o școală din județul natal Tulcea.
După Revoluția din 1989, a mai fost, timp de doi ani, muzeograf și profesor de istorie în Tulcea. Tot atunci și-a început și cariera politică; în ’92 a devenit pentru prima dată parlamentar, dar nu al Partidului Național Liberal (PNL), în care se înscrisese în ianuarie 1990, ci al Partidului Alianței Civice.
Cum însă în cele din urmă, PAC se va contopi cu partidul istoric PNL, Crin Antonescu va avea cu totul patru mandate de deputat (până în 2008) și două de senator (până la retragerea din 2016).
În tot acest timp, a fost cel mai longeviv președinte al Partidului Național Liberal de după Revoluție – puțin peste cinci ani –, a fost ministru al Tineretului și Sportului, președinte al Senatului, precum și președinte interimar al României.
Ultima funcție a obținut-o în urma unuia dintre cele mai controversate momente din politica românescă post-decembristă.
PNL-ul condus de Crin Antonescu și PSD-ul condus de Victor Ponta aveau, în 2012, un dușman comun – președintele Traian Băsescu. Dar și un susținător comun – omul de afaceri Dan Voiculescu, patronul grupului de presă Intact, un fost colaborator al Securității care la acea vreme era judecat într-un dosar de corupție.
Mamutul politic format prin alianța celor trei s-a numit USL – Uniunea Social Liberală, o alianță politică în care stânga și dreapta din România și-au dat mâna cu scopul de a-l demite pe Traian Băsescu pe care îl acuzau că a abuzat de atribuțiile funcției de președinte.
În vara acelui an, Ponta a devenit premier, iar Antonescu era liderul liberalilor. USL controla Parlamentul și Guvernul.
Era o perioadă în care numeroși politicieni – nu doar Voiculescu – erau cercetați sau judecați în Justiție. Fostul premier Adrian Năstase, de pildă, a fost condamnat chiar în acea vară la doi ani de închisoare.
Revenind la USL – pe 4 iulie 2012, tandemul Ponta & Antonescu, care controla puterile executivă și legislativă – a schimbat Avocatul Poporului, iar Parlamentul a demis președintele Senatului, pe Vasile Blaga, lider PDL, pentru a-l numi în funcție pe Crin Antonescu.
În aceeași zi, Parlamentul a decis suspendarea președintelui Traian Băsescu și organizarea unui referendum pentru demiterea sa.
A doua zi, Guvernul a adoptat ordonanța de modificare a legii referendumului în așa fel încât un astfel de plebiscit să poată fi validat chiar și dacă nu votează 50%+1 din alegători, cum prevedea legea la acea vreme (pragul a fost scăzut între timp la 30%).
Noul Avocat al Poporului numit de USL – Valer Dorneanu (care avea să devină, în 2013, președintele Curții Constituționale) – nu a contestat ordonanța la CCR.
Pe 6 iulie 2012, într-un comunicat fără precedent, Curtea Constituțională anunța că unul dintre judecătorii săi, Aspazia Cojocaru, ar fi fost amenințată înainte de o eventuală decizie a CCR privind suspendarea președintelui.
Referendumul privind demiterea președintelui a avut loc pe 29 iulie 2012. 46,24% din români s-au prezentat la vot, iar peste 87% au votat DA.
Cu toate acestea, Curtea Constituțională nu a validat referendumul – pe motiv că nu a îndeplint cvorumul de 50%. CCR a invalidat, astfel, ordonanța prin care USL voia să prevină acest lucru.
Unii comentatori au numit această cronologie, „puciul din 2012”, alții susțin că toate procedurile legale și constituționale au fost respectate.
Cert este că între 10 iulie și 27 august 2012, adică între suspendarea lui Traian Băsescu și invalidarea referendumului de demitere, Crin Antonescu a îndeplinit funcția de președinte interimar al României.
Ce fel de președinte promite că va fi
La fel ca în 2012, Crin Antonescu are șansa de a deveni președinte – de această dată ales – cu sprijinul unei coaliții care-i adună atât pe liberali, cât și pe social-democrați.
La campania sa contribuie în 2025 și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, al cărui lider, Kelemen Hunor, a spus că o eventuală înfrângere a lui Antonescu în alegeri ar putea avea efecte și asupra acestei coaliții politice – care se află și la guvernare.
În campania sa electorală, Crin Antonescu a beneficiat, de departe, de cele mai importante fonduri din partea celor două cele mai mari partide din România.
În primele două săptămâni de campanie, Antonescu a primit de la PSD, PNL și UDMR peste 38 de milioane de lei pentru a-și face campanie, cât toți ceilalalți candidați la un loc.
Programul prezidențial al lui Antonescu este împărțit pe 16 capitole, primul fiind „Recâștigarea încrederii în stat”.
Pentru a realiza acest lucru, Crin Antonescu promite că va crea o platformă națională pentru eficiența statului care va realiza anual un audit al eficienței instituțiilor și care poate deveni baza unei viitoare reorganizări administrative a României.
Antonescu mai spune în programul său că „România și-a încheiat ucenicia în NATO și UE” și că, sub conducerea sa, va face din România un „actor de prim rang pe scena europeană”.
Cât despre Justiție, Crin Antonescu spune în actualul program de președinte că „va menține linia de demarcație dintre influența politică și independența judiciară.”
Vă reamintim, primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale reluate este programat pentru duminică, 4 mai. Biroul Electoral Central (BEC) a publicat pe 20 martie lista finală a candidaților validați - este vorba despre 11 persoane, dintre care patru sunt candidați independenți, iar restul - sprijiniți de partide politice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
