Exista această frică.
Din februarie 2022, de când Rusia a decis să atace Ucraina și să declanșeze cel mai mare război terestru din Europa din ultimii aproape optzeci de ani, a apărut temerea că vecinii Ucrainei vor fi victime colaterale.
Și nu orice fel de vecini.
Ucraina are granițe terestre cu patru țări membre NATO – Polonia, România, Slovacia și Ungaria – și granițe maritime cu România și Turcia.
Cum ar reacționa Alianța dacă războiul Rusiei s-ar extinde la un membru NATO? Dacă armele rusești ar lovi sau ar ateriza pe teritoriul unui membru al alianței, ar invoca acel stat Articolul 5 al Tratatului de la Washington, care spune că „unul pentru toți, toți pentru unul”?
Ar intra NATO în război cu Rusia?
Pe 10 septembrie, când 19 drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, unele fiind doborâte de avioane de vânătoare ale altor membri NATO, Rubiconul a fost trecut.
Ce se va întâmpla acum depinde de mai multe lucruri: mai presus de toate, care erau exact intențiile Rusiei, dacă dronele au fost lansate intenționat sau dacă au fost bruiate și au deviat de la curs.
Oficialii polonezi au calificat acest incident drept „act de agresiune” și „provocare la scară largă”, dar nu l-au numit în mod direct atac.
De ani întregi, experții avertizează că un Kremlin încurajat ar putea încerca să testeze hotărârea NATO, independent de invazia Ucrainei.
Dacă incidentul din Polonia a fost un test – șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a lansat un „test de unitate” – modul în care va răspunde Alianța va fi crucial.
Varșovia a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care prevede convocarea obligatorie a membrilor. Este a doua oară când se întâmplă acest lucru din februarie 2022. Este un pas înaintea Articolului 5, care este mai grav.
Articolul 4 din Tratatul Nord-Atlantic
Părțile se vor consulta ori de câte ori, în opinia vreuneia dintre ele, este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea oricăreia dintre părți.
sursa: www.nato.int
Urmăriți, de asemenea, și felul în care răspunde Alianța la întrebarea dacă să trimită forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, un subiect care e în discuție.
Moscova afirmă că prezența trupelor europene pe teritoriul Ucrainei ar fi o linie roșie.
„Aș spune că obiectivul Rusiei este să instaureze frica în rândul liderilor europeni”, spune Oscar Johnson, analist militar la Universitatea Suedeză de Apărare din Stockholm.
„Teama de escaladare este principalul ei instrument pentru a ține trupele europene substanțiale și decise departe de Ucraina.”
Situații critice
Au fost, în anii din urmă, situații critice când războiul Rusiei a depășit granițele Ucrainei.
În noiembrie 2022, o rachetă de fabricație rusă a lovit un sat polonez, ucigând două persoane. Varșovia a fost revoltată. Alarma NATO a sunat. Ulterior s-a dovedit că era vorba de o rachetă antiaeriană de fabricație rusă care fusese lansată de Ucraina și deviase de la traiectorie. Alianța s-a retras.
Dronele rusești, ca să nu mai vorbim de avioanele de vânătoare și de supraveghere, traversează în mod obișnuit spațiul aerian al membrilor NATO, care fac același lucru, în special deasupra Mării Baltice, Mării Negre și Mării Bering. Dronele rusești au intrat în trecut în spațiul aerian al Letoniei și Estoniei.
În România au fost zeci de avertizări ale populației cu privire la prezența dronelor în spațiul aerian al NATO, iar avioane de vânătoare ale membrilor alianței au fost ridicate de la sol în mai multe rânduri. Resturi de drone rusești au căzut pe teritoriul României de mai multe ori, inclusiv în iulie 2024.
România, însă, nu și-a exprimat niciodată îngrijorarea în mod explicit și nu a solicitat Alianței să ia măsuri urgente.
Incidentul din Polonia a fost o premieră pentru NATO: pentru prima dată, avioanele Alianței au răspuns direct, în spațiul aerian aliat, la armele rusești.
„Nu am niciun motiv să afirm că suntem în pragul războiului, dar o linie a fost depășită și situația este incomparabil mai periculoasă decât înainte”, a declarat premierul polonez Donald Tusk în fața Parlamentului Poloniei, calificând incidentul de miercuri ca „cea mai apropiată situație de conflict deschis de la al Doilea Război Mondial încoace”.
Johnson crede că țările hotărâte să protejeze granițele NATO sau să sprijine Ucraina – precum Polonia, țările baltice, Republica Cehă, Țările de Jos – vor fi mobilizate de acest incident. Țările mai reticente la riscuri vor ezita.
„Putem observa o majoritate mai hotărâtă, dar o minoritate mai ezitantă. Cea mai importantă consecință va fi dacă acest lucru va modifica ezitarea SUA de a impune consecințe semnificative Rusiei, fie că este vorba de sancțiuni sau de sprijin militar”, spune el pentru RFE/RL.
Cu ochii pe Zapad
Alimentând și mai mult tensiunile: pe 12 septembrie, începe Zapad 2025, un exercițiu militar major care implică mii de soldați ruși și belaruși.
Polonia a ordonat închiderea granițelor cu Belarus ca răspuns, iar sistemele de urmărire a zborurilor au raportat o creștere a zborurilor de supraveghere occidentale.
„Este o situație foarte tensionată din punct de vedere militar, pe care Rusia o folosește acum pentru a-și demonstra puterea și capacitatea de a interfera și cu teritoriul NATO”, spune pentru RFE/RL Marta Prochwicz-Jazowska, cercetătoare în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe, cu sediul la Varșovia.
Nick Reynolds, cercetător în domeniul războiului terestru la Royal United Services Institute din Londra, minimizează importanța doborârii dronelor.
„Pare că Rusia testează NATO. Cu siguranță testează Polonia, iar răspunsul este destul de previzibil, polonezii se pregătesc de luni de zile pentru asta”, afirmă el. „Este exact genul de testare a limitelor la care ne-am aștepta.”
„Nu este ceva ce ar trebui ignorat”, a declarat Reynolds pentru RFE/RL. Cu toate acestea, el crede că „răspunsul Poloniei este complet previzibil, complet proporțional și nu consider că acest lucru va schimba situația”.
