Marți, pe 6 mai, la o zi de la aflarea rezultatelor turului întâi al alegerilor prezidențiale, unde a obținut 40,96% din voturi, Simion a dat un interviu televiziunii Digi24. Iar câteva din declarațiile sale s-au viralizat în scurt timp.
Europa Liberă a analizat aceste declarații și le-a contextualizat.
1. Nominalizarea lui Călin Georgescu ca prim-ministru:
George Simion, interviu la Digi24: „E angajamentul pe care mi l-am luat față de români. E normal să fac această chestiune. Dacă domnia să își dorește. (...) Eu cred în democrație și cred că persoana care e votată să conducă națiunea trebuie să ajungă să o conducă. De asta candidez din nou. Iar dl Georgescu, în opinia mea și a oamenilor care m-au votat, merită să ajungă la conducerea țării”.
Procedura de nominalizare a prim-ministrului în România este reglementată în principal de Constituția României, articolul 103.
- Președintele României cheamă partidele și formațiunile politice parlamentare la consultări pentru identificarea unei majorități parlamentare care poate susține un nou guvern.
Articolul 103, alineatul 1 din Constituție:
„Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament sau, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.”
- După consultări, președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru - poate fi orice cetățean care nu are interdicții legale de a ocupa funcția.
- Candidatul desemnat are zece zile pentru a-și forma echipa guvernamentală și pentru a redacta programul de guvernare.
- Candidatul merge în fața Parlamentului pentru votul de încredere al majorității deputaților și senatorilor prezenți (cu cvorum asigurat).
- Dacă guvernul primește votul de încredere, este învestit.
- Dacă NU, procedura reîncepe (președintele face o nouă nominalizare).
- Dacă două propuneri de prim-ministru sunt respinse consecutiv de Parlament, Președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate (articolul 89 din Constituție).
Art. 89 din Constituție
Dizolvarea Parlamentului:
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Călin Georgescu, cel care ar fi propunerea lui George Simion de prim-ministru, este cercetat penal în trei dosare distincte pentru un total de șase infracțiuni grave:
- Instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale – cea mai gravă acuzație, legată de presupusa implicare a lui Georgescu într-un plan de destabilizare a statului român, în colaborare cu mercenari conduși de Horațiu Potra, după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024.
- Inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob – acuzație care vizează formarea unei structuri cu ideologie extremistă.
- Fals în declarații – referitor la declarațiile privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere.
- Comunicarea de informații false – difuzarea de informații eronate în spațiul public.
- Promovarea publică a cultului unor persoane vinovate de infracțiuni de genocid și crime de război – prin laude aduse unor figuri istorice controversate.
- Constituirea unei organizații cu caracter antisemit – acuzație legată de formarea unei structuri cu ideologie antisemită.
În urma acestor acuzații, Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar. Inițial, măsura a fost stabilită pentru 60 de zile, însă recent, instanța a redus această perioadă la 45 de zile și a înlăturat unele dintre interdicții, cum ar fi obligația de a nu deține, folosi sau purta arme și obligația de a comunica periodic informații despre mijloacele sale de existență.
Candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025 a fost respinsă de Biroul Electoral Central (BEC), decizie susținută ulterior de Curtea Constituțională a României (CCR).
Motivul principal a fost că Georgescu nu îndeplinește condițiile constituționale necesare pentru a candida la funcția de Președinte al României. CCR a subliniat că respectarea Constituției și apărarea democrației sunt cerințe fundamentale pentru orice candidat, iar comportamentul anterior al lui Georgescu a fost considerat incompatibil cu aceste valori.
Miercuri, pe 7 mai, într-un interviu pentru news.ro, George Simion și-a nuanțat declarațiile privind o posibilă nominalizare a lui Călin Georgescu.
„Până la finalul acestei veri vom şti în ce funcţie va fi Călin Georgescu în statul român”, a afirmat Simion.
Confruntat de jurnalistul Sebastian Zachmann cu variantele în care Georgescu devine premier sau șef de serviciu secret sau președinte, Simion a afirmat că „toate scenariile sunt pe masă”.
2. Alegeri anticipate
George Simion, interviu la Digi24: „Constituția spune așa: președintele poate nominaliza o persoană și încă una, are la dispoziție de la data primei nominalizări, 60 de zile după, după care poate dizolva Parlamentul. Există mai multe variante în lucru. (...) Dacă acest vot se menține, dacă românii vor accepta această variantă, voi insista probabil să merg și cu Călin Georgescu la niște alegeri anticipate, dar e foarte mică probabilitatea, pentru că mă aștept să găsim 50 plus 1% din numărul de parlamentari. Eu sunt preocupat acum să câștig aceste alegeri. (...) Este o posibilitate dar aș vrea să evităm” alegerile anticipate.
Aceeași persoană nu poate fi numită de două ori candidat dacă prima propunere a fost respinsă, spune politologul Ioan Stanomir.
„Niciodată o persoană nu poate fi nominalizată de mai multe ori la poziția de candidat la funcția de prim-ministru. Nu s-a întâmplat niciodată în istoria noastră constituțională și nu este în acord cu practicile și interpretările constituționale. În momentul în care o persoană a fost respinsă, trebuie să te îndrepți spre un alt candidat”, spune el.
Iar dacă George Simion ar insista în nominalizarea lui Călin Georgescu de mai multe ori, pentru a forța anticipatele, s-ar putea întoarce ca un bumerang împotriva sa.
„Se pot forța foarte multe lucruri. Se poate forța și suspendarea din funcție a președintelui, pentru că un președinte care calcă Constituția prin nominalizări abuzive poate fi suspendat”, conchide Ioan Stanomir.
3. Politica economică și fiscală
- Taxe/impozite:
George Simion, interviu la Digi24: „Orice creștere de taxe înseamnă recesiune. Nu este soluția. Nu sugrumarea mediului antreprenorial. Voi milita pentru o impozitare mai mică a salariului minim.”
Creșterea de taxe „e un lucru lucru nociv care trebuie evitat orice preț”, spune economistul Bogdan Glăvan, pentru Europa Liberă.
„Alternativa este să economisim banii publici. Este mult mai indicat acest lucru decât să mărești taxele, adică să-i pui să plătească pe cei care oricum produc și sunt eficienți. Calea de însănătoșire este ca pe cei care produc și sunt eficienți să nu-i faci să suporte ineficiența celorlalți”, spune economistul.
Scăderea impozitării muncii, promisă de George Simion, e o măsură cu un impact bugetar uriaș, spune Bogdan Glăvan. În programul de guvernare al AUR se menționează și cum anume intenționează să scadă impozitarea muncii - plafonarea la 25% a tuturor taxelor și contribuțiilor pentru primii 5.000 de lei brut.
„Asta echivalează cu a spune că rămâne în vigoare doar CAS de 25%, restul dispar. La 6 milioane de angajați înseamnă peste 56 miliarde de lei, adică peste 11 milarde de euro. O parte se vor întoarce la stat prin alte impozite, însă tot ar exista un gol de venituri care trebuie acoperit”, explică Bogdan Glăvan ce impact ar putea avea această măsură.
Pe de altă parte, Bogdan Glăvan spune că, în campania electorală, toți politicienii spun că nu vor crește taxele și impozitele, promisiuni care ajung să fie încălcate.
De altfel, ministrul interimar al Finanțelor, Tanczos Barna, citat de news.ro, afirmă că îi este greu să spună acum că anul 2025 ar putea fi încheiat fără modificări de taxe şi impozite.
„Este nevoie de o refomă fiscală. Dacă m-aţi fi întrebat acum o săptămână, aş fi spus că încă văd o posibilitate ca anul acesta, 2025, să se termine fără modificări substanţiale pe partea de venituri, adică taxe şi impozite. Lucrurile trebuie analizate după alegeri de către cei care nu vor fi interimari. Dar din punct de vedere fiscal, lucrurile nu stau atât de rău. Este posibilă o aterizare «hard», ca să nu spun «soft», că e puţin credibil. Este posibilă o aterizare «hard». «Very hard» începe în cazul în care continuă incertitudinea politică”, a afirmat Tanczos Barna.
Iar consilierul din Banca Centrală Eugen Rădulescu a spus, pentru Digi24, că se teme că „nu se vor putea evita măriri de taxe după instalarea noului Guvern”.
„Avem şi o politică destul de tensionată, cu un preşedinte interimar, premier interimar, preşedinte de Senat interimar şi cu declaraţii făcute de unul dintre candidaţi că va forţa o numire de premier sau vom avea chiar alegeri anticipate, lucru care ar dăuna şi mai mult”, spune el.
„Piaţa de capital nu apreciază foarte mult insecuritatea. O asemenea declaraţie nu face în orice caz bine, mai cu seamă în condiţiile în care vă reamintesc că şi după ce persoana numită ca potenţial premier, când a câştigat alegerile din noiembrie, pieţele de capital şi piaţa monetară au reacţionat foarte rău, ceea ce arată că dacă există o anumită percepţie că suveranimsul şi izolaţionismul ne-ar ajuta, vă asigur că pieţele nu apreciază aşa ceva, iar rezultatul nu poate fi decât multă nervozitate pe piaţă”, a declarat Rădulescu la Digi24, citat de news.ro.
- Reducerea aparatului bugetar:
George Simion, interviu la Digi24: „Nu sunt bau-bau. Nu am intenții rele. Trebuiesc luate niște măsuri neprietenoase pe care Marcel Ciolacu le-a amintit doar, și ele nu s-au realizat. De exemplu - o eficientizare a aparatului administrativ”.
Simion a explicat cine crede că trebuie să plece din aparatul bugetar: „Oameni din administrația centrală și locală, membri de partid. Nu vorbim aici de profesori, de pompieri, de polițiști, de cadre medicale (....) vorbim de faptul că la începutul anilor 2000 erau 800.000 de angajați în sectorul de stat, și ar trebui să ajungem înapoi la 800.000 că noi beneficiem de tehnologie, de digitalizare”.
Deci 500.000 de bugetari ar trebui să plece, concluzionează moderatorul.
„Vreau să nu alarmăm pe cineva, spunând că de a doua zi se va întâmpla acest lucru. Pe parcursul a cinci ani, noi avem un program de reducere cu două treimi a instituțiilor locale și centrale”, a răspuns Simion.
Declarația referitoare la existența, în anul 2000, a 800.000 de bugetari, a plecat de la economistul Andrei Caramitru, care a postat cifra pe Facebook, în decembrie 2024.
Aceeași cifră apare și într-o declarație a guvernatorului BNR, din 2010, preluată de hotnews.ro, dar ea se referă la anul 1990 și la funcționarii din aparatul de stat, la armată, la sistemul de educație și la cel sanitar.
„În 1990 statul functiona cu mai puțin de un milion de bugetari. Erau circa 800.000 cu tot cu cei din Comitetul Central (al Partidului Comunist Român -n.r.). Dupa 20 de ani avem 1,4 milioane și ne întrebăm unde este problema”, a spus Mugur Isărescu.
În 2000, conform unui raport Eurostat, în România, 12% din populația ocupată era plătită de la buget. Procentul a ajuns la 16% în 2020.
Dacă facem calculul folosind datele de la Institutului Național de Statistică (INSSE) privind populația ocupată în anul 2000, adică 10,5 milioane de persoane, rezultă că, în acel an, numărul angajați ai statului era de 1,26 milioane.
De altfel, într-un raport al Consiliului Fiscal privind evoluția numărului de bugetari, în 2008, primul an al statisticii, erau 1,23 milioane de angajați în sistemul public.
Cei mai puțini angajați bugetari au fost după reforma făcută în timpul guvernării Boc, în 2014 - aproximativ 1,1 milioane.
În cea mai recentă statistică publicată de Ministerul Finanțelor, în martie 2025, erau 1,3 milioane de angajați bugetari.
Aparatul administrativ central - Guvern, Președinție, ministere - avea peste 836.000 de salariați.
Cei mai mulți dintre ei sunt angajați în Educație - 307.000, ministerul de Interne - 124.000, Armată - 76.000. În administrația locală erau aproape 470.000 de oameni, din care aproape 283.000 în administrația publică și aproape 150.000 în Sănătate.
4. Program de guvernare
George Simion, interviu la Digi24: „Dl. Georgescu are un proiect de țară pe care noi ni l-am asumat în 2020 - «Apă Hrană Energie». Mă refer la capitolele principale. Doresc să mă implic activ în guvernare, în anumite nominalizări în ministere cheie. Programul nostru de guvernare este singura soluție de a ieși din criză”.
Și explică Simion: „Ministerul de Externe, Ministerul Apărării, Ministerul Justiției. Sunt toate trei ministere unde și președintele are prerogative și va trebui să am o colaborare activă în această zonă. Noi vedem un guvern format din maxim 12 ministere și maxim 50 de secretari de stat”.
„Nu este nicio noutate. Domnul George Simion nu face decât să formuleze, pe un ton poate brutal, ceea ce făcut președintele Iohannis”, spune politologul Ioan Stanomir pentru Europa Liberă.
„Un președinte care are voința de a controla trebuie să urmărească domeniile care sunt apropiate de prerogativele sale: Justiția, Externele, Apărarea reprezintă domenii adiacente prerogativelor funcției prezidențiale”, explică politologul de ce tocmai aceste trei ministere au fost numite de George Simion.
Iar bilanțul implicării în actul de justiție lăsat de mandatele lui Iohannis conduce la o concluzie limpede, explică Ioan Stanomir.
„Președintele nu trebuie să se implice ca să-și crească propria lui sferă de control. Un președinte trebuie să se implice ca să-și îndeplinească cu seriozitate prerogativele. Iar președintele Iohannis este un contra-model absolut în această materie”, spune politologul.
5. Cine va fi președinte? Simion sau Georgescu?
George Simion, interviu la Digi24: „Eu voi fi președintele României”.
În aprilie, într-un interviu la Europa FM, declarase altceva. Că, dacă va fi ales președinte, va iniția un referendum pentru „Turul II înapoi” și e dispus chiar să demisioneze.
„În momentul în care voi ocupa postul de la Cotroceni, voi transparentiza toate informaţiile care există în acest moment. Mă îndoiesc că există dovezi solide pentru care a fost justificată anularea alegerilor. Nu se face aşa ceva într-o democraţie”, a arătat liderul AUR înainte de turul 1 al prezidențialelor din mai.
Întrebat ce înseamnă „Turul II înapoi”, lucru pe care îl susţine, George Simion a spus: „Este o sintagmă care descrie necesitatea de dreptate şi revenirea la democraţie”.
„Că vom face un referendum, pentru că este în atribuţiile preşedintelui să facă un referendum, dacă românii îşi doresc să se reia alegerile începând cu turul II, că vom face dreptate în alt mod, pentru ca voinţa cetăţenilor români să devină lege, vom vedea”, a scris adevarul.ro.
„Dacă (demisia, n.red) asta ar fi soluţia pentru a reveni la normal, eu voi face întotdeauna ce este corect”.
6. Promisiunea locuințelor cu 35.000 de euro. Schema de marketing
George Simion, interviu la Digi24: „Era vorba despre locuințe la prețuri accesibile, despre locuințe sociale. Parte a unui program de guvernare și a fost forma noastră de marketing, de promovare, de mediatizare a acțiunii. Că, dacă spuneam «case în programul ANL pentru toată lumea, la 35.000 euro», nu credea nimeni. (...) Dacă noi nu aveam în acești ani formele acestea de promovare prin care să spargem blocada informațională, nu mai eram unde suntem astăzi, la 42% voturi”.
„În programul ANL, casele se fac la 28.000 euro. Problema e alta. Cum se dau, că nu se dau familiilor. (...) Sunt absolut sigur ”, a explicat George Simion.
ANL a construit locuințe cu 23.000 de euro, preț mediu, în blocuri de apartamente, conform unui comunicat de anul trecut,
„300 de unități locative construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL) vor fi vândute în acest an, din care agenția ar urma să încaseze 34,5 milioane lei. În determinarea acestei sume s-a avut în vedere o valoare de vânzare medie de 115.000 lei pentru un apartament”, scria Arena Construcțiilor, în februarie 2024.
Agenția Națională pentru Locuințe a fost desființată în aprilie 2025, prin ordinul ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, iar activitatea sa a fost preluată de minister, care a promis că și în viitor construcția de locuințe pe banii statului va continua.
În total, în 25 de activitate, ANL a construit și livrat 42.000 de locuințe, conform unui comunicat al angajaților agenției. Sunt în curs proiecte pentru construirea a 6.318 locuințe, solicitate de 218 primării și de 16 consilii județene.
În plus, în evidențele ANL sunt înregistrate cereri pentru construirea a peste 14.000 locuințe, au comunicat angajații Agenției.
Cu patru luni înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, George Simion, candidatul AUR, a invitat românii să încheie contracte cu el pentru a primi locuințe ieftine.
Așa-numitul „Plan Simion” înseamna apartamente cu două camere pentru doar 35.000 de euro, iar mii de oameni s-au înghesuit să semneze contractul care le-ar fi putut da acces la un asemenea chilipir.
7. Visa Waiver
George Simion, interviu la Digi24: „Avem contacte cu persoanele din Homeland Security și Department of State, responsabile de problemă. Avem o foaie de parcurs în acest domeniu și nici nu știu dacă să zic, pentru că va suna populist. Va suna neîntemeiat pentru cei care se uită în acest moment la Digi24. Dar vom fi reprimiți în programul Visa Waiver și vizele pentru români, odată ce revenim la democrație, vor fi eliminate. (...)Am fost scoși din programul Visa Waiver pentru că în România s-au anulat alegerile pe 6 decembrie. (...)Eu vă zic direct de la sursă, sursa fiind oameni din administrația Trump care s-au ocupat direct de acest dosar”.
Ce a comunicat Departamentul de stat american?
Ca motiv pentru scoaterea României din programul Visa Waiver (VWP), cu două zile înainte de alegerile prezidențiale, guvernul SUA arată că „a decis că desemnarea României ar trebui revocată pentru a proteja integritatea VWP și pentru a asigura securitatea frontierei și a imigrației. România poate fi reconsiderată pentru desemnarea VWP în viitor, dacă va îndeplini criteriile statutare de eligibilitate”, potrivit comunicatului oficial.
„Menținerea standardelor ridicate ale Programului Visa Waiver este esențială pentru securitatea națională. Având în vedere accentul pus de această administrație pe securitatea frontierelor și imigrației, Secretarul pentru Securitate Internă a decis, în consultare cu Secretarul de Stat, să revoce desemnarea României în cadrul VWP, cu efect imediat”, a declarat secretarul adjunct Tricia McLaughlin.
Ministerul român de externe a comunicat că această posibilitate de a anula programul este prevăzută în Acordul Visa Waiver.
„Decizia vine în contextul în care autoritățile americane au făcut o prioritate absolută, politică și tehnică, din protecția frontierelor și combaterea imigrației ilegale”, spune MAE.
„Regretăm această decizie având în vedere că România a îndeplinit toate elementele pe care legea americană le stipulează pentru accederea în cadrul programului Visa Waiver. Aceasta este însă o decizie politică care este la latitudinea autorităților americane și reflectă prioritățile administrației”, mai scrie în comunicatul MAE.
8. Războiul din Ucraina, poziție diferită de Călin Georgescu
George Simion, interviu la Digi24: „Războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, care durează de trei ani și despre care președintele celei mai importante țări din lume, Donald Trump, a spus că se va rezolva printr-o pace, (...) războiul acesta nu mai poate continua, nu duce niciunde. Rusia nu o să avanseze spre Kiev. Nu e în interesul Rusiei, așa cum m-am documentat, am învățat, am citit, i-am studiat pe ruși. Ei se hrănesc din haos, din genul acesta de conflicte înghețate, cum au făcut pe pământ românesc”.
„Trebuie să ne rugăm cu toții și să sperăm că Donald Trump va reuși să aducă prima oară un armistițiu și după aia să înceapă procesul de negociere a păcii. Nu cred că poate nimeni întreg la minte să accepte – cel puțin din România – să accepte sau să ceară Ucrainei să accepte renunțarea la teritorii. Spun nimeni întreg la minte din România, pentru că noi am trecut prin ceea ce trece Ucraina acum.”
„Eu nu cred că România, de exemplu, trebuie să recunoască vreodată sau în următorii 10 - 15 - 20 de ani, granițe. Noi suntem cam singurii din Europa care, de exemplu, nu recunoaștem Kosovo, pe bună dreptate, nu toate politicile noastre trebuie să fie aceleași cu ale Americii”, a adăugat Simion.
Declarațiile lui George Simion de-a lungul timpului au fost constant critice la adresa statului agresor - Rusia. Simion și-a exprimat, însă, de mai multe ori opiniile privind ajutorul pe care România îl acordă Ucrainei și care, crede el, ar trebui condiționat de statutul minorității românești, a scris Digi24.
În schimb, Călin Georgescu, propunerea sa de prim-ministru, a făcut declarații controversate privind Ucraina, războiul și pretențiile teritoriale pe care România ar trebui să le aibă la sfârșitul războiului.
Într-un interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu pe 29 ianuarie 2025, Georgescu a afirmat: „Ucraina e un stat inventat, nu există”.
El a sugerat că, după încheierea războiului, Ucraina ar putea fi împărțită, iar România ar trebui să emită pretenții asupra unor teritorii precum Bucovina de Nord, Bugeac și Maramureșul de Nord.
Georgescu a declarat că „în proporție de sută la sută” se vor schimba frontierele și că România ar avea interes în preluarea unor teritorii din Ucraina.
9. Interdicția de intrare în Ucraina și Moldova
George Simion, interviu la Digi24: „Este în interesul Ucrainei și al Republicii Moldova ca președintele României să se ducă și să aibă relații bune. Din punctul meu de vedere, am toată deschiderea și cu toată dragostea o să mă duc, dar nu doar la Kiev, ci și la Cernăuți. Și intenționez prima vizită să o fac la Chișinău (...) Lucrurile se vor regla, se vor normaliza și dacă nu, e treaba lor, e opțiunea lor”.
George Simion a fost expulzat pe 1 octombrie 2018 din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata pentru o perioadă de cinic ani.
În februarie 2023, interdicția de a intra în țara vecină s-a prelungit cu încă cinic ani. Pe 19 mai, la o zi după turul II al alegerilor prezidențiale din România, o instanță din Chișinău va examina cererea lui Simion de anulare a interdicției de intrare în Republica Moldova.
Un fost ministru al Apărării din Republica Moldova, Anton Șelaru l-a acuzat pe George Simion de legături cu agenți secreți ruși și a afirmat că aceasta ar fi fost și motivul pentru care liderul AUR a fost expulzat din țara vecină. AUR a negat toate acuzațiile la adresa lui Simion.
Din 15 noiembrie anul trecut, George Simion are interdicție de a intra și în Ucraina, a anunțat în 2024 Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Decizia a fost luată din cauza „activităților antiucrainene sistematice” ale politicianului român, care „sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea de stat și integritatea teritorială a acesteia”, „vizează discreditarea Ucrainei pe arena internațională”,„promovează ideologia unionistă care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”, „răspândește narațiuni despre presupuse încălcări ale drepturilor minorității românești din țara noastră”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
