Interviu la Europa Liberă cu președintele interimar, Ilie Bolojan: „În turul doi, îl voi vota pe domnul Nicușor Dan”

România nu-și poate valorifica potențialul în politica externă dacă axele strategice sunt afectate de conflictele politice interne. „România nu își poate folosi la maxim potențialul pe care îl are în politica externă dacă axele de bază [...] nu există un acord politic.”

„Sper și cred în înțelepciunea totuși de ultim apel la lumii politice care aceste axe de bază le pune într-o zonă de neutralitate politică pentru că avem suficiente zone pe care să ne putem certa și nu cred că este bine pentru România pe ansamblu să intrăm în aceste zone cu bocancii noștri politici.”

„România poate primi în perioada următoare, începând chiar din acest an, miliarde de euro de la Comisia Europeană.”

„Ce am făcut noi a fost să mandatăm un grup de lucru de la Guvern să pregătească aceste parteneriate ale României, să pregătească pachetul de proiecte pe care vrem să-l finanțăm, să negocieze cu Comisia Europeană în așa fel încât ceea ce vrem noi să finanțăm să fie posibil a fi finanțat prin acest pachet, să ne găsim parteneri în industria europeană de apărare, în așa fel încât o bună parte a acestor achiziții să se facă prin producție în România, în așa fel încât acești bani în parte din ei să se întoarcă în economia românească, în locuri de muncă, în capabilități pe care le formăm.

România va trebui să își crească bugetul apărării etapizat, pentru a se alinia cu eforturile celorlalte state NATO și UE.

„Va fi foarte probabil o creștere etapizată.”

În locul împrumuturilor costisitoare de pe piața liberă, România ar trebui să folosească creditul pus la dispoziție de UE, chiar dacă această formă de finanțare nu elimină presiunea bugetară.

„Dacă ne împrumutăm astăzi de pe piața liberă, plătim niște dobânzi de cam 3 ori mai mari.”
„Această creștere va trebui totuși finanțată din bugetul național sau din credite.”

„Avem o istorie imperială a Rusiei și nimeni și nimic nu ne garantează că peste ceva timp, această vocație imperială nu va dori noi teritorii, noi extinderi, ceea ce România nu cred că își dorește. Și e o chestiune care ține de pace în această zonă, de siguranță noastră.”

România se poate apăra?

„România se poate apăra. (...)Noi, în toți acești ani, în care a fost un acord politic la nivelul țării noastre și cred că trebuie să luptăm să-l menținem, am urmărit două direcții importante care au fost practic pilonii României în acești ani.

A fost pilonul de siguranță care înseamnă NATO, iar NATO înseamnă Statele Unite ale Americii ca pivot principal de apărare. (....) Iar cel de-al 2-lea pilon de de baza României a fost apartenența la Uniunea Europeană, ceea ce a însemnat integrarea noastră economică, accesul la piețele europene și creșterea producției în România, creșterea prosperității în România”.

„Fără apartenența noastră la Uniunea Europeană, era greu de presupus că în multe orașe și în multe localități fața acestora s-ar fi schimbat, că am fi beneficiat de toate avantajele care înseamnă această piață mare”.

Sprijinul acordat Ucrainei nu trebuie pus în opoziție cu respectarea drepturilor minorităților, inclusiv a celei române din vestul Ucrainei.

„Trebuie purtat în paralel cu susținerea acestei țări agresate [...] nu trebuie puse, să spunem, într-o contrapondere.”

Ucraina are obligația de a gestiona problema minorităților „într-o manieră de tip european”, la fel cum România respectă drepturile minorității ucrainene.

„Toate minoritățile care sunt, de exemplu, în vestul Ucrainei, la granița cu România, să beneficieze de drepturile de tip european.”

Reformarea legislației apărării

România are nevoie urgentă de actualizarea legilor apărării, unele vechi de peste 30 de ani. Două legi esențiale (privind doborârea dronelor și subordonarea trupelor NATO) au fost adoptate și urmează a fi promulgate.

„Armata noastră are nevoie de un cadru legal [...] în așa fel încât să poată să funcționeze partea de antrenament.”

Adoptarea tuturor celor patru legi s-ar putea face până la jumătatea lunii iunie:

„În aceste 90 de zile practic am trecut cele două legi, o trecem și pe a treia, și urmează și a patra lege [...] sper că până la jumătatea lunii iunie toate aceste legi vor fi adoptate.”

„Amânarea lor nu cred că a fost un lucru bun [...] subiectele serioase riscă să fie pur și simplu desființate.”

„În contextul preelectoral, candidații se comportă de foarte multe ori irațional [...] mi-au spus că da, acțiunea este bună, dar nu putem acum, pentru că suntem în campanie.”

„România nu este atacată în vreun fel într-o formă directă, în sensul de a fi agresată teritorial. Dar în Europa, în acești ani, în afară de războiul din Ucraina, care este vizibil, care face victime, înseamnă oameni, înseamnă familii, înseamnă case distruse, există un război care nu se vede, care este un așa-numit război hibrid pe care practic îl vedem în Europa, dar mai ales în țările Europei de Est,

„Sigur, când ai alegeri, când în general sunt dispute politice, sunt conflicte politice în care țări, în țările în care există un teren fertil pentru așa ceva, ceea ce înseamnă că e o neîncredere mare în societate, înseamnă neîncredere în autorități și în instituții și în oamenii politici, ceea ce nu este, să spunem, meritul altora, ci este în principal vina noastră, a lumii politice.”

„Când ai aceste condiții prielnice, este foarte simplu ca prin platformele de online, prin algoritmii acestora, să potențezi dezacordurile, să potențezi adversitățile, să crești neîncrederea în societate și în felul acesta să ajung la niște falii sociale puternice. Și cu siguranță că nu doar în România, dar și în Polonia, de exemplu, și am văzut poziționarea autorităților poloneze în aceste zile legat de sabotaje care au fost făcute pe teritoriul Poloniei în perioada anterioară. Deci în Europa de Est și în țările din prima linie avem acest război hibrid pe care Rusia îl poartă practic cu țările care susțin Ucraina.

Este atacată hibrid în acest moment?

„În acest moment, cu siguranță, pe spațiile online pot fi acțiuni care înseamnă potențarea neîncrederii, poate susținerea unor lucruri sau alte lucruri.”

Cine sunt autorii acestor acțiuni?

„Pot să fie actori, acesta înseamnă state, de exemplu, sau pur și simplu grupuri interesate, poate elemente care susțin o candidatură, o altă candidatură, o neîncredere și așa mai departe.”

Sunt alți lideri din Europa care au nominalizat expres Rusia.

„Aceste elemente pe care vi le-am prezentat arată că acest tip de acțiuni, cel puțin o parte dintre ele, cu siguranță vin și din această zonă.”