Interviu la Europa Liberă cu președintele interimar, Ilie Bolojan: „În turul doi, îl voi vota pe domnul Nicușor Dan”

Sprijinul acordat Ucrainei nu trebuie pus în opoziție cu respectarea drepturilor minorităților, inclusiv a celei române din vestul Ucrainei.

„Trebuie purtat în paralel cu susținerea acestei țări agresate [...] nu trebuie puse, să spunem, într-o contrapondere.”

Ucraina are obligația de a gestiona problema minorităților „într-o manieră de tip european”, la fel cum România respectă drepturile minorității ucrainene.

„Toate minoritățile care sunt, de exemplu, în vestul Ucrainei, la granița cu România, să beneficieze de drepturile de tip european.”

Reformarea legislației apărării

România are nevoie urgentă de actualizarea legilor apărării, unele vechi de peste 30 de ani. Două legi esențiale (privind doborârea dronelor și subordonarea trupelor NATO) au fost adoptate și urmează a fi promulgate.

„Armata noastră are nevoie de un cadru legal [...] în așa fel încât să poată să funcționeze partea de antrenament.”

Adoptarea tuturor celor patru legi s-ar putea face până la jumătatea lunii iunie:

„În aceste 90 de zile practic am trecut cele două legi, o trecem și pe a treia, și urmează și a patra lege [...] sper că până la jumătatea lunii iunie toate aceste legi vor fi adoptate.”

„Amânarea lor nu cred că a fost un lucru bun [...] subiectele serioase riscă să fie pur și simplu desființate.”

„În contextul preelectoral, candidații se comportă de foarte multe ori irațional [...] mi-au spus că da, acțiunea este bună, dar nu putem acum, pentru că suntem în campanie.”

„Avem o istorie imperială a Rusiei și nimeni și nimic nu ne garantează că peste ceva timp, această vocație imperială nu va dori noi teritorii, noi extinderi, ceea ce România nu cred că își dorește. Și e o chestiune care ține de pace în această zonă, de siguranță noastră.”

România se poate apăra?

„România se poate apăra. (...)Noi, în toți acești ani, în care a fost un acord politic la nivelul țării noastre și cred că trebuie să luptăm să-l menținem, am urmărit două direcții importante care au fost practic pilonii României în acești ani.

A fost pilonul de siguranță care înseamnă NATO, iar NATO înseamnă Statele Unite ale Americii ca pivot principal de apărare. (....) Iar cel de-al 2-lea pilon de de baza României a fost apartenența la Uniunea Europeană, ceea ce a însemnat integrarea noastră economică, accesul la piețele europene și creșterea producției în România, creșterea prosperității în România”.

„Fără apartenența noastră la Uniunea Europeană, era greu de presupus că în multe orașe și în multe localități fața acestora s-ar fi schimbat, că am fi beneficiat de toate avantajele care înseamnă această piață mare”.

România nu-și poate valorifica potențialul în politica externă dacă axele strategice sunt afectate de conflictele politice interne. „România nu își poate folosi la maxim potențialul pe care îl are în politica externă dacă axele de bază [...] nu există un acord politic.”

„Sper și cred în înțelepciunea totuși de ultim apel la lumii politice care aceste axe de bază le pune într-o zonă de neutralitate politică pentru că avem suficiente zone pe care să ne putem certa și nu cred că este bine pentru România pe ansamblu să intrăm în aceste zone cu bocancii noștri politici.”

„România poate primi în perioada următoare, începând chiar din acest an, miliarde de euro de la Comisia Europeană.”

„Ce am făcut noi a fost să mandatăm un grup de lucru de la Guvern să pregătească aceste parteneriate ale României, să pregătească pachetul de proiecte pe care vrem să-l finanțăm, să negocieze cu Comisia Europeană în așa fel încât ceea ce vrem noi să finanțăm să fie posibil a fi finanțat prin acest pachet, să ne găsim parteneri în industria europeană de apărare, în așa fel încât o bună parte a acestor achiziții să se facă prin producție în România, în așa fel încât acești bani în parte din ei să se întoarcă în economia românească, în locuri de muncă, în capabilități pe care le formăm.

România va trebui să își crească bugetul apărării etapizat, pentru a se alinia cu eforturile celorlalte state NATO și UE.

„Va fi foarte probabil o creștere etapizată.”

În locul împrumuturilor costisitoare de pe piața liberă, România ar trebui să folosească creditul pus la dispoziție de UE, chiar dacă această formă de finanțare nu elimină presiunea bugetară.

„Dacă ne împrumutăm astăzi de pe piața liberă, plătim niște dobânzi de cam 3 ori mai mari.”
„Această creștere va trebui totuși finanțată din bugetul național sau din credite.”

Președintele interimar a declarat că în turul doi al alegerilor prezidențiale îl va vota pe Nicușor Dan.

„Analizând candidații care sunt în turul doi, îl voi vota pe domnul Nicușor Dan președinte al României.”

Președintele interimar, Ilie Bolojan, i-a îndemnat pe pe cetățenii români să meargă la vot.

„Mesajul meu către toți românii este să se ducă să voteze și să voteze așa cum le dictează conștiința. Totuși, gândindu-se că România în momentul de față este la o intersecție importantă și că fiecare, prin votul pe care îl va da, va face istorie pentru România”.

Președintele interimar spune că România are nevoie de un președinte care să unească oamenii, nu să creeze diviziuni.

„Cel mai mare pericol pentru noi este să ne batem cap în cap, să facem falii. Președintele României, care va fi ales, va trebui să aducă România la un loc.”

Ilie Bolojan nu regretă sprijinul pentru Crin Antonescu, deoarece, spune el, a fost o alegere bazată pe încredere personală.

„Nu regret. E o chestiune de angajament pe care am avut-o. Îl cunosc pe domnul Antonescu de foarte mulți ani. Am încredere în dânsul din punctul ăsta de vedere.”

Ilie Bolojan e îngrijorat față de viitorul României.

„Sunt îngrijorat pentru că va fi o perioadă dificilă și sunt niște combinații de factori care ne pot crea probleme: deficitul mare, riscul de a-l finanța, riscul de retrogradare.”

„Instabilitatea politică este al doilea risc, pentru că, vedeți acum suntem cu interimar peste tot și nu e bine să fim cu interimari peste tot. (...) Cu cât se rezolvă mai repede aceste probleme, cu atât este mai bine președintele. Deci avem nevoie de o stabilitate politică. Nu-i ușor cu șapte partide.

„Nici o coaliție nu va putea fi formată decât din cel puțin trei partide.”