Guvernul propune, prin noua Ordonanță de Urgență publicată în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, o serie de măsuri fiscale și administrative, dintre care cea mai discutată este limitarea cumulului pensiei cu salariul pentru angajații din sectorul public.
Cumulul salariu-pensie, eliminat
Măsura centrală a proiectului constă în restricționarea cumulului pensiei cu salariul în cazul angajațilorla stat.
Un angajat în sectorul public care ajunge la vârsta standard de pensionare va avea dreptul să continue munca doar cu suspendarea plății pensiei pe perioada activității — opțiunea se reînnoiește anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de maximum 70 de ani - scrie în proiectul Ordonanței de Urgență.
Astfel, pensia nu va fi încasată simultan cu salariul, ci doar la încetarea activității. Excepții pot fi instituite punctual dacă Guvernul aprobă memorandumuri pentru persoane deosebit de importante sau pentru posturi critice.
„Personalul plătit din fonduri publice căruia i-a fost emisă decizia de pensionare din sistemul public de pensii – inclusiv decizia de pensie de serviciu sau decizia de pensionare din sistemul militar de pensii, acordată în condiţiile prevăzute de legislaţia specifică – are dreptul de a continua activitatea cu acordul anual al ordonatorului de credite/angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. Persoanele pot fi menţinute în activitate, în baza unei cereri, cu condiţia suspendării plăţii pensiei”.
sursa: Proiect de completare a Codului Administrativ
Surse din Ministerul Muncii spun că, în urma discuțiilor și propunerilor/amendamentelor primite până acum, varianta finală a proiectului va avea modificări care ar putea cuprinde posibilitătea optării între pensie și salariu.
Discuția despre renunțărea la cumulul pensie-salariu în sistemul de stat a apărut ca urmare a încercării de a reduce presiunea de pe bugetul public, de a tăia din privilegiile unor categorii și de a stimula înnoirea corpului administrativ și didactic.
Sunt vizate cu precădere sectoarele cu pensii speciale (Ministerul Apărării, Interne, SRI, SPP etc.), unde pensionarea se face adesea la vârste mici, iar reangajarea la stat este o practică comună.
Peste 10.000 de angajați care cumulează venituri
În august 2025, Europa Liberă arăta că peste 10.000 de angajați cumulau pensia cu salariul – cei mai mulți dintre ei provin din instituții de forță, cum ar fi Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și alte structuri conexe. Această practică a atras atenția publicului și a autorităților și a fost criticată ca o formă de inechitate și risipă a resurselor bugetare.
Conform datelor colectate și analizate, cumulul este permis legal, inclusiv pentru pensiile militare de serviciu, atâta timp cât nu există restricții punctuale în cazul acestor angajați, iar ocuparea postului respectă regulamentele legale privind angajarea în sectorul public.
Totuși, premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția de a lua măsuri pentru a limita această practică, în special în locurile unde cumulul poate crea controverse morale sau poate afecta eficiența bugetară.
La Ministerul Apărării Naționale lucrau cei mai mulți dintre angajații la care făcea referire articolul Europa Liberă - peste 700, mai mult de 500 activând în structurile Statului Major al Armatei.
Context și controverse
Tema cumulului pensiei cu salariul la stat a stârnit polemici privind corectitudinea, constituționalitatea restricțiilor și modul de aplicare a excepțiilor.
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale măsurile de interzicere totală a cumulului pensiei cu salariul, invocând dreptul la muncă și dreptul la pensie, ceea ce complica eforturile Guvernului de a introduce restricții ferme.
Profesorul Cristian Pîrvulescu, de la Școala Națională de Studii Politice, spune că „pensia este un drept și nu poate fi suspendată,” iar „dreptul de a fi angajat și a munci nu poate fi limitat”.
El subliniază că „distincția între sectorul public și cel privat în această privință este inadmisibilă din punct de vedere constituțional”. E de părăre că e doar o chestiune de timp până cineva va sesiza Curtea Constituțională și măsura va fi retrasă.
Despre măsura care interzice cumulul pensiei cu salariul, Pîrvulescu spune că este „mai degrabă un compromis, negociat pentru a evita obiecțiile constituționale.” Totodată, el atrage atenția că „există riscul ca legea să fie contestată la Curtea Constituțională,” iar „această problemă este cât se poate de complexă.”
Referindu-se la pensionarii care continuă să lucreze, profesorul menționează că „problema nu este numărul lor, ci pozițiile pe care le ocupă și valoarea adăugată pe care o aduc”.
Pîrvulescu mai evidențiază că „retentivitatea profesorilor în mediul rural reflectă o dificultate mare de recrutare a tinerilor,” iar menținerea acestora în sistem „poate fi chiar o soluție pentru asigurarea continuității în educația științifică”.
Alte măsuri propuse în pachetul doi de măsuri fiscale
Pe lângă restricțiile legate de cumulul pensie-salariu, în al doilea pachet de măsuri fiscale sunt propuse și alte ajustări importante:
• Crește baza de calcul pentru contribuția la sănătate pentru PFA și alte venituri independente, fiind stabilită la 72 salarii minime/an (inițial, fusese propusă la 90, compromis decis de coaliție).
• Reforma capitalului social minim la înființarea SRL-urilor: sunt propuse trei praguri (500 lei pentru firme mici, 5.000 lei pentru cele medii, 90.000 lei pentru companiile mari), în funcție de cifra de afaceri, pentru a limita proliferarea firmelor ineficiente sau fantomă.
• Suspendarea concursurilor pentru posturi vacante, cu excepții strict reglementate, inclusiv în domeniul funcțiilor publice unice.
• Suspendarea temporară a detașărilor și transferurilor în instituțiile publice, cu termene de reacție scurte pentru reorganizarea și ocuparea posturilor critice.
• Noile reguli privind reorganizarea administrației centrale și locale: distribuirea fondurilor pe baza recensământului 2021 (cerută de UDMR, contestată de PSD), cu scopul adaptării eficiente la realitățile demografice.
• Propuneri de reducere a unor posturi din administrația locală, de modificare a legislației insolvenței sau de reformare a companiilor de stat. Se vor reduce numărul de consilieri ai aleşilor locali şi demnitarilor naţionali cu 57% – de la aproximativ 10.700 de posturi, până la aproape 6.000 de posturi.
• Plafonarea pensiei magistraților la un procent de maximum 70% din ultimul venit net, precum și creșterea vârstei de pensionare a acestora.
Proiectul poate suferi modificări până la momentul votării în guvern. El nu figurează pe listele de ședințe din aceasă săptămână.
Ionuț Moșteanu, ministrul USR al Apărării și vicepremier, a declarat marți seară, la Euronews, că partidele din coaliţia de guvernare au agreat în proporție 99% măsurile pe care le vor adopta prin Pachetul II de măsuri fiscal bugetare.
Ședința partidelor aflate în Coaliția de guvernare a fost reluată miercuri dimineață, de data aceasta sub forma unui grup de lucru care să stabilească forma finală a Pachetului II.
La aceasta, conform surselor, participă ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și vicepremierii Ionuț Moșteanu, Marian Neacșu și Tanczos Barna.
Pachetul ar urma să fie votat cel mai devreme vineri seară, după obținerea tuturor avizelor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
