Cinci dintre cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai 2025 sunt cotați de sondajele de opinie cu peste 5% șanse de vot. Spun despre ei înșiși că sunt capabili să navigheze România printre nenumărate probleme, interne și externe, în vremuri care se anunță tulburi. Europa Liberă prezintă portetele celor cinci candidați la Palatul Cotroceni clasați pe primele locuri din sondaje.
Carte de vizită
✔ nume: George-Nicolae Simion
✔ vârstă: 38 de ani
✔ locul nașterii: Focșani
✔ familie: Căsătorit, are un copil
✔ carieră: fost activist civic
Ce făcea acum 10 ani?
Cuvintele de mai sus au fost scrise de tânărul George Simion pe 24 septembrie 2014, pe blogul său, la doar trei zile după ce împlinise 28 de ani. În acel articol, pe atunci activistul Simion explica de ce militează pentru unirea României cu Republica Moldova.
Simion n-a avut parte prea mult de blog.
După încă o postare în care recomanda fanilor filme similare cu „House of Cards” și un eseu despre iubire, o persoană necunoscută i-a spart contul și a publicat ultima postare de pe georgesimion.wordpress.com: „oricat de dacic esti tot parole de kkt ai” (sic!).
În perioada aceea, 2014-2015, George Simion nici nu mai avea mult timp să scrie pe blog.
Era implicat într-o organizație care milita pentru unirea Basarabiei cu România. Platforma Unionistă Acțiunea 2012 organiza la acea vreme marșuri în care pleda pentru unire, împărțea pliante sau le lipsea pe stâlpii sau pereții diferitelor clădiri din țară. Ei sunt promotorii celebrului slogan „Basarabia e România”.
Candidatul de astăzi al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) apărea în presa anilor 2014-15 cu eticheta „unionistul” sau „cetățeanul” George Simion.
Cele mai multe relatări sunt de pe 13 mai 2015, când Simon a fost reținut în timpul unei activități unioniste de la Chișinău și expulzat pentru cinci ani din Republica Moldova.
Ministerul Afacerilor Externe, într-un comunicat din acea zi, spunea că „Ambasada l-a contactat pe cetățeanul român, pentru a asigura întreaga asistență care ar fi putut fi necesară. Domnul George Simion a informat misiunea diplomatică cu privire la situația sa, fără a formula solicitări concrete”.
Câteva zile mai târziu, sute de tineri protestau la vămile dintre România și Republica Moldova, unii întinzând steaguri imense, pentru a-l susține pe Simion.
Elemente esențiale ale trecutului său politic
George Simion s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani, în județul Vrancea.
Este absolvent de Economie și are un masterat obținut la Iași, în 2010, cu titlul „Crimele Comunismului”.
În 2006, potrivit propriei biografii, s-a remarcat ca lider al grupării „Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mişcării de stradă din 1990.
În aceeași perioadă, era o prezență obișnuită în galeriile echipelor de fotbal, unde mărturisește că și-a făcut prieteni.
În 2011, a primit o amendă și interdicția de a mai intra pe un stadion timp de șase luni după ce a scandat un mesaj catalogat de Jandarmerie ca fiind rasist la meciul România - Bosnia.
Până în 2020, a organizat mai multe evenimente unioniste – intrând de multe ori în coliziune cu Jandarmeria.
Așa cum s-a întâmplat, de pildă, în 2011, la un eveniment public organizat în București alături de cel care îi este astăzi contracandidat la alegerile prezidențiale, Nicușor Dan.
George Simion și Nicușor Dan s-au cunoscut în 2006, la mitingurile pentru salvarea centrului istoric al Bucureștiului. În 2012, Simion scria că îl va vota pe Dan la alegerile pentru Primăria Capitalei.
„Sunt bucuros că pentru prima oară voi vota pentru cineva și nu răul cel mai mic”.
Anii au trecut, Nicușor Dan a ajuns în cele din urmă primar al Bucureștiului, iar George Simion a mers pe calea suveranismului.
În 2019, alături de Claudiu Târziu, el a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).
În același an, a candidat la alegerile europarlamentare, însă fără sorți de izbândă.
AUR a fost șocul alegerilor parlamentare din 2020, când a obținut peste 9% din voturi și a trimis 47 de deputați și senatori în Parlament, inclusiv pe Simion.
Printre cei care au ajuns atunci în Parlament s-au numărat Diana Șoșoacă și Ana Maria Gavrilă – care în prezent au plecat din AUR și și-au înființat propriile partide, S.O.S. România și POT.
Și Călin Georgescu a cochetat cu AUR, fiind propus de Simion, în 2022, ca președinte de onoare și posibilă propunere de premier a partidului.
Georgescu – cel care avea să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale în 2024 – a fost respins însă de celălalt copreședinte AUR, Claudiu Târziu, pentru o serie de declarații pro-legionare făcute public. Și Târziu, de altfel, a plecat în cele din urmă din partid, acum câteva săptămâni.
PSD-ul a trimis-o pe această scroafă să facă agitație […] te agresez sexual”George Simion către Diana Șoșoacă, în Parlament, octombrie 2024
În primul mandat de parlamentar, George Simion s-a remarcat prin ieșirile violente pe care le-a avut la adresa unora dintre colegii săi; cele mai multe dintre acestea erau transmise live, pe TikTok sau alte rețele sociale.
A fost mediul în care AUR a apărut ca partid parlamentar și în care și-a crescut bazinul electoral până la alegerile din 2024, când a obținut peste 18% din voturi, fiind al doilea partid parlamentar.
Poate cea mai mare necunoscută în privința lui George Simion este de ce are acesta interdicție de intra nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina.
Într-un document trimis Guvernului României de Serviciul de Securitate al Ucrainei, autoritățile ucrainene motivează interdicția cu „activitățile anti-ucrainene sistematice” ale lui George Simion, care „sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea de stat și integritatea teritorială a acesteia”.
În 2023, fostul ministrul al Apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru, a declarat public că George Simion s-ar fi întâlnit la Cernăuți/Ucraina, cu șeful Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB).
Simion a negat în permanență nu doar acea întâlnire, ci și orice etichetă de „pro-rus” care i-a fost pusă de diverși comentatori sau adversari politici. L-a dat în judecată pentru calomnie pentru Șalaru în privința presupusei întâlniri de la Cernăuți, însă a pierdut acum câteva zile în primă instanță.
Deși a negat în permanență pretinsa simpatie față de Moscova, unele dintre narativele AUR și ale lui Simion din ultimii ani s-au întrepătruns cu cele ale Kremlinului.
În septembrie 2024, de pildă, delegația AUR a votat în Parlamentul European împotriva continuării acordării de sprijin financiar și militar Ucrainei, invocând, așa cum face premierul maghiar Viktor Orban, dorința de pace.
În februarie, AUR, POT și SOS România au votat împotriva proiectului de lege care permite armatei să doboare dronele ce pătrund în spațiul aerian al țării.
Ce fel de președinte promite că va fi
George Simion și-a lansat programul de președinte înainte de alegerile prezidențiale din 2024, când s-a clasat, în turul I, pe locul patru, cu 13% din voturi.
I-a zis „Planul Simion” – un pachet de măsuri despre care mulți au spus că sunt nerealiste, mai ales că multe nici nu intră în atribuțiile unui președinte.
George Simion, candidatul AUR, promite locuințe ieftine – mult sub prețurile reale ale pieței – românilor care sunt dispuși să îl susțină.
Așa-numitul „Plan Simion” înseamnă apartamente cu două camere pentru doar 35.000 de euro, iar mii de oameni s-au înghesuit să semneze contractul care le-ar putea da acces la un asemenea chilipir.
„Contractul” pe care cei care speră că vor primi case ieftine dacă George Simion va ajunge președinte e o simplă foaie de hârtie, care nu-i garantează nimic „beneficiarului” și nici nu-l obligă la nimic pe candidatul George Simion.
După ce alegerile din 2024 au fost anulate și Biroul Electoral Central i-a interzis lui Călin Georgescu să candideze la alegerile din 2025, Simion a declarat în repetate rânduri că, dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum pentru reorganizarea turului II din 2024, între Georgescu și Elena Lasconi.
Același lucru l-a spus și după decizia controversată a Curții de Apel Ploiești de pe 24 aprilie, când un judecători a decis, în primă instanță, anularea deciziei Curții Constituționale prin care alegerile din 2024 au fost anulate.
„Eu susțin revenirea la democrație, la ordinea constituțională și domnia legii: acestea toate înseamnă TURUL2ÎNAPOI!”, a transmis Simion, pe rețelele sociale.
Vă reamintim, primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale reluate este programat pentru duminică, 4 mai. Biroul Electoral Central (BEC) a publicat pe 20 martie lista finală a candidaților validați - este vorba despre 11 persoane, dintre care patru sunt candidați independenți, iar restul - sprijiniți de partide politice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
