Cinci dintre cei 11 candidați la alegerile prezidențiale din mai 2025 sunt cotați de sondajele de opinie cu peste 5% șanse de vot. Spun despre ei înșiși că sunt capabili să navigheze România printre nenumărate probleme, interne și externe, în vremuri care se anunță tulburi. Europa Liberă prezintă portetele celor cinci candidați la Palatul Cotroceni clasați pe primele locuri din sondaje.
Carte de vizită
✔ nume: Victor Viorel Ponta
✔ vârstă: 52 de ani
✔ locul nașterii: București
✔ familie: Divorțat, are trei copii
✔ carieră: fost magistrat, fost președinte PSD și prim-ministru
Ce făcea acum 10 ani?
Cariera politică a lui Victor Ponta părea îngropată în toamna anului 2015, când, după tragedia de la Colectiv și protestele masive care au urmat, fostul procuror și președinte al Partidului Social Democrat (PSD) demisiona din funcția de prim-ministru.
Victor Ponta era premier din 2012 și a avut un mandat marcat de gâlceava permanentă cu președintele Traian Băsescu.
De la fostul șef al statului s-a ales Victor Ponta și cu o serie de etichete însușite de o parte a societății care au dăinuit până azi – precum „dottore”, „Pinocchio” sau „Mickey Mouse”. Toate sunt mai puțin măgulitoare decât cea dată de fostul său protector politic, Adrian Năstate – Micul Titulescu.
Ponta a demisionat de la șefia Partidului Social Democrat pe 12 iulie 2015, după ce a fost pus sub acuzare de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată și spălarea banilor în dosarul „Turceni – Rovinari”.
El era acuzat că, prin intermediul cabinetului său de avocatură, ar fi obținut peste 181.000 lei de la SCA „Șova și Asociații” pentru activități fictive. Ponta a fost achitat definitiv în acest dosar abia în 2023.
„Pentru a nu lăsa ca această situație să afecteze PSD, vă aduc la cunoștință decizia mea de nu mai ocupa nicio funcție de conducere în partid până la momentul în care îmi voi demonstra nevinovăția față de acuzațiile aduse”, afirma Ponta.
A mai rămas la șefia Guvernului până pe 4 noiembrie, în timpul protestelor de după tragedia de la clubul bucureștean Colectiv.
Deputatul Victor Ponta a mai rămas în PSD până în 2017, când a demisionat și a înființat partidul PRO România, cu care avea să intre în Parlament.
Elemente esențiale ale trecutului său politic
Victor Ponta a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1995, după care a devenit procuror.
Doar trei ani mai târziu, în 1998, era procuror la Parchetul General. A lucrat acolo până în 2001, când a lăsat justiția pentru politică.
A fost numit șeful corpului de control al Guvernului de Adrian Năstase – premierul de la acea vreme. În PSD, a devenit rapid președintele organizației de tineret și, mai apoi, vicepreședinte.
A preluat conducerea PSD în februarie 2010, în locul lui Mircea Geoană, care tocmai pierduse alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu.
Pe plan academic, rămâne de notorietate scandalul plagierii tezei de doctorat de către Victor Ponta – de unde și porecla de „dottore”, pusă de Băsescu. Ponta a renunțat în 2014 la titlul de doctor, însă și-a recăpătat calitatea în 2024, prin intermediul Justiției.
În perioada în care a fost premier, Victor Ponta a dezvoltat o relație apropiată cu unul dintre cei mai controversați oameni de afaceri români, Sebastian Ghiță – fugit de mai mulți ani în Serbia.
Între 2012 și 2025, Ghiță a fost deputat PSD și a jucat rolul unei „eminențe cenușii” în partid, având o influență semnificativă în spatele scenei politice.
Cei doi au dezvoltat o relație strânsă, existând suspiciuni că firmele lui Ghiță ar fi fost favorizate în perioade guvernării Ponta pentru a câștiga contracte publice.
Ponta a fost implicat și într-un dosar penal, fiind suspectat că l-ar fi pus pe Sebastian Ghiță pe listele parlamentare din 2016 pentru ca acesta să plătească peste 200.000 de euro pentru a-l aduce pe Tony Blair în România. Și acel dosar a fost clasat, în 2022.
Victor Ponta – el însuși posesor de cetățenie sârbă – l-a vizitat de mai multe ori în Serbia pe Sebastian Ghiță după ce acesta a fugit în țara vecină. Ultima dată știută public pentru o astfel de călătorie e 11 martie, cu ocazia vizitei lui Donald Trump jr. în Serbia, la invitația președintelui Aleksandar Vucic.
După ce și-a anunțat candidatura, în contextul unui sprijin mediatic primit din partea televiziunii controlate în România de Sebastian Ghiță, au apărut speculații – negate de Ponta – că Ponta ar fi susținut de Ghiță în alegeri.
Într-un interviu recent, fostul premier a declarat: „[Sebastian Ghiță] nu are nicio legătură cu campania mea, nu dă niciun ban în campanie şi nici nu vreau bani de la el”.
Tot din perioada în care era premier rămân de notorietare simpatiile pentru două țări cu regimuri autoritariste ale lui Victor Ponta: China și Turcia.
Pe 15 iulie 2013, de pildă, pe atunci premierul Victor Ponta spunea că România ar trebui să ridice relația dintre București și Beijing la nivel de parteneriat strategic, cel mai înalt nivel de relație diplomatică pe care România îl are cu alte state – precum SUA sau Marea Britanie, de pildă.
Premierul Ponta mai spunea că România ar trebui să fie „o poartă de intrare” pentru China în Uniunea Europeană.
Primul-ministru Ponta l-a invitat la București pe premierul chinez Li Keqiang, cu care, la finele anului 2013, semna memorandumuri pentru investiții chineze în România de peste 8 miliarde de euro. Acestea au fost abandonate după ce Ponta a plecat de la Palatul Victoria.
Cât despre Turcia – unde Victor Ponta deține un apartament în prezent (la fel ca în Dubai, Emiratele Arabe Unite) – fostul premier a promovat activ investițiile turcești în România, în special în infrastructură, energie și industrie.
După 2021, Ponta a înființat o firmă de consultanță prin care a derulat proiecte economice cu companii turcești.
Ce fel de președinte promite că va fi
În campania electorală pentru alegerile prezidențiale, Victor Ponta – care până să anunțe că va candida a fost consilierul prim-ministrului Marcel Ciolacu – s-a erijat într-un candidat „anti-sistem”. El a dat de înțeles, de mai multe ori, că doar el și George Simion, liderul AUR, au capacitatea de a învinge așa-zisul „sistem” care conduce România.
A jucat și cartea naționalismului; unele poziționări ale lui Victor Ponta se suprapun cu cele ale partidelor suveraniste și a fostului candidatat pro-rus la președinție Călin Georgescu.
Sloganul politic al candidatului Victor Ponta este „România pe primul loc” – unul dintre motto-urile politice din prima campanie politică pentru președinție a lui Donald Trump, din 2016.
Programul său, denumit „Agenda 2030”, conține nenumărate formulări naționaliste, precum: „Trebuie să redevenim o țară independentă – energetic, alimentar și economic”; „Să punem din nou interesul național în centrul deciziilor și să folosim toate drepturile noastre în Uniunea Europeană”; „Puterea trebuie să aparțină românilor. Doar românii trebuie să decidă cine îi conduce, nu instituții sau organizații din afară.”
În primul punct al programului său, Victor Ponta spune că „ va iniția proceduri” pentru ca deciziile de importanță națională din țară să fie luate, obligatoriu, prin referendumuri.
„Cred cu tărie că deciziile fundamentale ale țării trebuie să fie luate de către popor.”
O altă propunere din planul său de președinte prevede închisoarea pe viață pentru traficanții de droguri, precim și pentru „marea corupție”.
„Am fost prim-ministru și știu foarte bine cum funcționează sistemul. Știu cum se dau contractele, cum se împart funcțiile, cum se maschează șpăgile. Tocmai de aceea pot să spun răspicat: vom face legi clare, dure și fără portițe. Pentru marea corupție, nu există «reabilitare» – există pedeapsă exemplară”, spune Ponta, în programul său.
Vă reamintim, primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale reluate este programat pentru duminică, 4 mai. Biroul Electoral Central (BEC) a publicat pe 20 martie lista finală a candidaților validați - este vorba despre 11 persoane, dintre care patru sunt candidați independenți, iar restul - sprijiniți de partide politice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
