Potrivit unui comunicat al Președinției, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse următoarele subiecte:
- participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030;
- proiectul de Lege a apărării naționale a României;
- planul național privind mobilitatea militară;
- proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;
- viziunea strategică națională în domeniul spațial;
- alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Planul de Răspuns European – „Readiness 2030” – este o inițiativă strategică a Uniunii Europene lansată în 2025, care urmărește să consolideze capacitatea de apărare și securitate a Europei până în anul 2030 – vizează creșterea rapidă și coordonată a capacității de reacție a statelor membre UE la crize interne și externe, inclusiv conflicte militare, atacuri cibernetice sau dezastre naturale.
„Readiness 2030” include un mecanism financiar denumit SAFE (Security in Action For Europe), care oferă până la 150 de miliarde de euro în împrumuturi cu dobândă redusă pentru achiziții militare comune și modernizarea capabilităților de apărare.
Planul a fost prezentat oficial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care l-a descris ca pe o viziune pentru ca Europa să devină capabilă să răspundă rapid și eficient provocărilor globale și să asigure protecția cetățenilor săi.
Bugetul total mobilizat prin acest plan poate depăși 800 de miliarde de euro, bani care provin atât din împrumuturi, cât și din relaxări fiscale pentru cheltuieli de apărare sau fonduri europene redirecționate.
La rândul său, proiectul Legii Apărării Naționale a României actualizează cadrul legislativ care să permită reacții militare rapide și eficiente, inclusiv în cooperare cu forțele aliate NATO sau alți parteneri.
Sunt în proiect noțiuni noi, cum ar fi amenințările hibride, și reglementarea posibilității desfășurării misiunilor militare pe timp de pace, precum și transferul comenzii operaționale către aliați.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică de MApN în aprilie 2024 și a reluat complet procesul de avizare după venirea noului Guvern, în decembrie 2024, așa cum a scris Europa Liberă.
Ședința CSAT vine în contextul unei situații internaționale tensionate, marcată de continuarea conflictului din Ucraina, de schimbarea de atitudine a SUA și de preocupările legate de securitatea regională și europeană.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România este condus de președintele României și are următoarea componență:
- Președintele României - președinte al CSAT
- Prim-ministrul României - vicepreședinte al CSAT
- Ministrul Apărării Naționale
- Ministrul Afacerilor Interne
- Ministrul Afacerilor Externe
- Ministrul Justiției Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Ministrul Finanțelor
- Directorul Serviciului Român de Informații
- Directorul Serviciului de Informații Externe
- Șeful Statului Major al Apărării
- Consilierul Prezidențial pentru Apărare și Securitate Națională
- Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
