Înainte de discuțiile cu Trump, liderii europeni vor avea o întâlnire separată cu Comisia Europeană, NATO și Zelenski pentru a-și coordona pozițiile. După convorbirile cu liderii americani, aceștia se vor reuni din nou pentru a analiza rezultatele.
La summit-ul virtual vor participa lideri din Finlanda, Franța, Regatul Unit, Italia, Polonia, precum și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, și secretarul general al NATO, Mark Rutte. Ulterior, premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și Merz vor lua parte la o reuniune a țărilor care doresc să ajute Ucraina - Coalition of the Willing.
La această reuniune va participa, prin videoconferință, și președintele României, Nicușor Dan.
Temeri legate de concesii teritoriale
Europenii sunt îngrijorați că întâlnirea Trump-Putin, prima de la invazia Rusiei în Ucraina, ar putea duce la concesii teritoriale impuse Kievului, pe care Ucraina le-a respins ferm.
Trump a descris summit-ul ca pe o încercare de a avansa spre încheierea conflictului, sugerând posibilitatea unui „schimb de teritorii”.
Președintele Trump a coborât așteptările față de rezultatul summitului și a supus că nu se așteaptă la progrese majore dar că speră că va avea „conversații constructive” cu Putin.
Rusia a condiționat pacea de retragerea trupelor ucrainene din regiunile revendicate de Moscova, angajamentul Ucrainei de a rămâne neutră, renunțarea la sprijinul militar american și european și excluderea din NATO.
Ucraina a respins categoric recunoașterea controlului rus asupra teritoriului său, deși a admis că recuperarea zonelor ocupate ar putea implica diplomație, nu doar acțiuni militare.
Zelenski a exclus retragerea trupelor din Donbas.
„Vedem că armata rusă nu se pregătește să pună capăt războiului. Dimpotrivă, ei fac mișcări care indică pregătiri pentru noi operațiuni ofensive”, a spus președintele ucrainean pe rețelele sociale.
La rândul lui, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a spus că nici o înțelegere de pace nu trebuie să excludă Ucraina sau Europa.
„Nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre Europa fără Europa. Putin ne testează, iar orice manifestare a slăbiciunii, indecenței, dezintegrării și necoordonării noastre este o sursă de putere pentru Putin. Opoziția trebuie să fie fermă”, a spus ministrul ucrainean.
Biroul lui Friederich Merz a precizat că discuțiile se vor axa pe „opțiuni suplimentare pentru a exercita presiune asupra Rusiei” și „pregătirea posibilelor negocieri de pace și problemele legate de revendicări teritoriale și securitate”.
Liderii UE au subliniat marți „dreptul inerent al Ucrainei de a-și alege propriul destin”, într-o declarație care susține că „granițele internaționale nu trebuie modificate prin forță”.
Purtătoarea de cuvânt a UE, Anitta Hipper, a spus că presiunile internaționale asupra Rusie funcționează și „de aceea vor să scape de sancțiunile noastre. Acesta este motivul pentru care lucrăm continuu la adăugarea mai multor sancțiuni la pachetele noastre”.
Într-o declarație comună semnată de 26 de state UE, inclusiv România, liderii au salutat eforturile lui Trump de a „pune capăt războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și de a realiza o pace și o securitate juste și durabile pentru Ucraina”.
Singura țară care nu a semnat a fost Ungaria.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat pe contul lui de Facebook a spus că România susține punctul de vedere conform căruia „pacea nu se poate construi fără Ucraina, fără respectarea suveranității și integrității teritoriale a acesteia și fără ca poporul ucrainean să își decidă liber viitorul”.
Articol redactat cu informații oferite de DPA, AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
