Premierul Ilie Bolojan: Va exista o încetinire economică până în 2026, dar este exclusă intrarea României în incapacitate de plată

Premierul Ilie Bolojan a apărat în interviul de la postul public de televiziune pachetele de măsuri adoptate de Guvern și a insistat că acestea sunt esențiale pentru a corecta traiectoria negativă a bugetului statului. El a admis, de asemenea, că măsurile luate nu sunt populare și vin cu greutăți pe termen scurt.

Prim-ministrul a spus că România se află într-o perioadă de frânare economică, pe care o consideră inevitabilă ca urmare a ajustărilor aduse de guvern. Perioadă care, crede Bolojan, va dura cel puțin până la mijlocul anului următor și va fi urmată de o revenire.

„După trecerea de această perioadă de corecții, vom fi într-o într-o perioadă din nou de creștere economică. Inflația, într-adevăr, a crescut, dar nu cred că va ajunge la două cifre, iar toate estimările, atât ale BNR, cât și ale specialiștilor, indică o scădere în a doua jumătate a anului viitor, mai mare decât cea estimată înainte de aceste măsuri”, a spus Ilie Bolojan.

Premierul a atribuit încetinirea economică deciziilor recente de politică fiscală, precum majorarea TVA, limitarea creșterilor salariale și eliminarea unor beneficii suplimentare.

„Atunci când, într-o formă sau alta crești TVA cu un procent, cu două procente, în mod inevitabil vor crește niște prețuri sau, dacă nu cresc, acele costuri suplimentare sunt internalizate de companii. În momentul în care plafonezi salarii, tai sporuri, din nou introduci mai puțini bani în piață, scazi puterea de cumpărare în mod global și acestea au niște efecte de încetinire economică”, a explicat premierul.

Bolojan a adăugat însă că tendința de frânare economică a României nu este un fenomen izolat, ci este legată de evoluțiile la nivel european.

„Avem un context european care nu este de natură a ne susține, avem o încetinire a economiei europene, avem o reașezare a lanțurilor valorice globale de aprovizionare, avem aceste dispute legate de tarife, de barierele comerciale care sunt de natură să încetinească economia europeană”, a spus el.

Intrarea în incapacitate de plată, exclusă

Premierul a adăugat că, în cazul în care măsurile de control al cheltuielilor bugetare sunt păstrate, veniturile bugetare sunt încasate conform planificării, iar investițiile sunt eșalonate, o eventuală intrare a României în incapacitate de plată este exclusă.

„În condițiile în care apar factori de instabilitate politică sau se întâmplă lucruri care nu mai dau garanția unui comportament predictibil în actul guvernamental, atunci, în mod evident, perspectiva de încredere este scăzută. O perspectivă de intrare în incapacitate de plată, dacă respectăm aceste reguli, din punctul meu de vedere, este exclusă”, a spus premierul.

În același timp, premierul Bolojan a avertizat că simpla creștere a impozitelor, fără reduceri de costuri și îmbunătățiri ale eficienței în instituții sau companii publice, ar duce la epuizarea rapidă a veniturilor suplimentare prin risipă structurală.

El a asemănat măsurile de până acum cu „stingerea unor incendii” și că spune că urmează măsuri care să readucă țara pe o traiectorie de creștere economică.

„Am avut niște incendii atât de mari încât a trebuit să lucrăm la stingerea incendiilor financiare, la restabilirea încrederii piețelor în ceea ce facem în România, la corectarea acestei traiectorii care ne ducea într-o înfundătură fiscală”, a declarat Bolojan.

„Acesta este adevărul și în pasul următor, într-adevăr, trebuie să gândim și avem pregătite acest tip de măsuri de relansare”, a adăugat premierul.

Deficitul nu poate fi mai mic de 8%

În privința deficitului bugetar, premierul a spus că, în contextul actual, acesta nu poate scădea sub 8% .

„Nu putem să coborâm sub această cifră pentru că nu este sustenabil. Acest Guvern este din al doilea semestru, practic, în funcție. Măsurile care au fost adoptate au impact pe ultimele patru luni de zile și este imposibil să vii cu niște măsuri în patru luni de zile care să corecteze acumulări pe 12 luni”, a adăugat el.

Premierul Ilie Bolojan a susținut și măsura de reducere a posturilor efectiv ocupate din administrația publică. Coaliția de guvernare nu a căzut de acord asupra acestei măsuri și, drept urmare, aceasta nu a fost inclusă în seria de pachete de măsuri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.

Ilie Bolojan a propus o reducere efectivă de 10% a numărului de angajați, folosind ca exemplu județul Bihor, unde administrația, spune el, funcționează eficient cu doar 150 de angajați.

Aceste măsuri, parte a reformelor mai ample, vizează reducerea cheltuielilor bugetare cu salariile, care în unele primării consumă până la 100% din buget, și redirecționarea economiilor către investiții.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.