Alegeri prezidențiale 2025. Turul doi | Ce trebuie să știi dacă ești unul dintre cei așteptați să voteze duminică

Cei doi au fost cei mai votați dintre cei 11 candidați la funcția de președinte înscriși în primul tur al alegerilor prezidențiale, din 4 mai. George Simion a obținut atunci 40,96% din voturi, în timp ce Nicușor Dan a strâns 20,99%.

Alegerile prezidențiale au loc într-un context atipic, după ce prezidențialele organizate inițial pe 24 noiembrie 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională.

Un nou tur I a fost organizat, pe 4 mai, iar duminică, 18 mai, românii din țară și străinătate vor da votul final, în turul al II-lea.

Scrutinul, „va avea loc în aceleaşi secţii de votare, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur”, conform Autorității Electorale Permanente (AEP).

Aproape 20.000 de secții de vot vor funcționa, din care peste 950 în străinătate.

La fel ca la turul I, din 4 mai, și la cel de-al doilea românii care votează în străinătate au la dispoziție trei zile, după un orar modificat față de alegerile anterioare. Mai exact, în ziua în care se votează în România – duminică, 18 mai, votul din diaspora se va încheia la ora 21:00, ora României și nu la ora locală, precum la alegerile prezidențiale sau parlamentare din trecut.

Pe coasta de est a Statelor Unite sau a Canadei – unde decalajul orar este de 7-10 ore – votarea va lua sfârșit duminică, în jurul prânzului.

În prima zi de vot în străinătate, vineri, 16 mai, votul a început la ora locală 07:00 și se va încheia la ora locală 21:00. La fel este și sâmbătă, 17 mai.

Guvernul a aprobat, pe 20 februarie, un buget de 237 de milioane de euro (1,18 miliarde de lei) pentru alegerile prezidențiale din 2025 – turul I și turul al II-lea – alocați din fondul de rezervă.

Cei mai mulți bani (147 milioane de euro) vor fi cheltuiți pentru personal, în condițiile în care aproximativ 200.000 de persoane sunt implicate în desfășurarea votului.

În campania care tocmai s-a încheiat, finanțarea promovării candidaților a putut fi făcută doar de către candidat/ partid. Banii alocați campaniei au trebuit să treacă printr-un cont oficial, așa cum a explicat Europa Liberă pe 6 aprilie.

19 milioane de români cu drept de vot

Puțin peste 19 milioane (19.004.381) de români au drept de vot la alegerile prezidențiale din 4 mai.

Aproape 18 milioane (17.988.218) dintre ei au domiciliul sau reședința în țară, iar un milion de persoane (1.016.327) au domiciliul în străinătate, potrivit datelor AEP, actualizate pe 13 mai 2025.

Cele 18 milioane de persoane din țară sunt cele care votează pe listele permanente, la care se raportează prezența la urne. Peste 1,1 milioane sunt tineri între 18-22 de ani, adică aflați la primul vot.

Cetățenii români cu drept de vot din străinătate votează pe listele suplimentare. Lor li se adaugă cei care au optat pentru votul prin corespondență – procent care e de regulă infim.

La turul I, din 4 mai, din cei peste 973.000 de români care au votat în străinătate, doar 4.106 au votat prin corespondență (0,42% din total).

La turul I din 4 mai 2025, prezența la vot a fost de 53,21%.

La precedentul tur al II-lea pentru prezidențiale, cel din noiembrie 2019, prezența a fost de 49,87%. Atunci, prezența la urne a contorizat doar românii care au votat în țară – peste nouă milioane de persoane – raportat la numărul celor înscriși în listele electorale permanente – adică persoane cu domiciliul stabilit în România.

La alegerile prezidențiale curente, procentul prezenței la urne îi numără și pe cei care au votat în străinătate și care au fost în număr record, de peste 970.000, la turul I (4 mai). Deși aceștia au votat în procent de peste 99% pe liste suplimentare, numărul total de alegători – care îi include – este raportat exclusiv la listele electorale permanente, adică la cei aproximativ 18 milioane de alegători care figurează cu domicilul în România.

Cei un milion de români care figurează cu domiciliul în străinătate nu sunt incluși în „baza” la care se raportează numărul celor prezenți la vot.

Prezența la vot va fi afișată în timp real, pe platforma prezenta.roaep.ro. De asemenea, ar urma să fie disponibile în timp real și rezultate ale votării pe secții, afișate pe măsură ce procesele verbale vor fi încărcate în sistemul informatic. Însă nu mai devreme de ora 21:00.

Potrivit AEP, în străinătate pot vota la secțiile organizate în afara țării toți cetățenii români cu drept de vot aflați la acel moment în altă țară, pe baza unui act de identitate emis de autoritățile române, aflat în perioada de valabilitate.

Conform legislației, „pot să participe la alegerile pentru Președintele României toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.”

Finala, între George Simion și Nicușor Dan

Pe buletinele de vot pe care le veți primi la intrarea în secția de vot sunt cei doi candidați, pozițiile pe buletine fiind cea conformă rezultatelor din turul I.

Astfel, George Simion (40,96% din voturi în primul tur) figurează pe poziția 1, iar Nicușor Dan (20,99%) pe poziția 2.

La turul I al alegerilor, Biroul Electoral Central a validat 11 candidați, cei doi fiind urmați în preferințele de vot de Crin Antonescu (20,07%), Victor Ponta (13,04%) și Elena Lasconi (2,88%).

Votul în diaspora se încheie la 21:00, ora României

În România, votul se va desfășura duminică, 18 mai, de la ora 07:00 până la ora 21:00.

Și la turul al II-lea se va aplica orarul nou al votării din străinătate, aprobat printr-o Ordonanță de Urgență din 16 ianuarie 2025.

Adică:

• vineri și sâmbătă (2 și 3 mai) - între orele 07 :00-21:00;
• duminică (4 mai) - între orele 07:00 și ora locală 21:00, „dar nu mai târziu de ora locală a României 21:00.”

Afectați, în duminica votării, vor fi, la fel ca la turul I, românii din toate țările vestice – cu fus orar cu o oră sau chiar două (Marea Britanie) în urma României, dar mai ales cei din America. De exemplu, în ziua de 18 mai, românii din California vor avea la dispoziție doar patru ore pentru a vota – până la ora locală 11:00, iar cei din New York și Washington șapte ore – până la ora 14:00.

Dacă la ora închiderii oficiale a votului – duminică, 18 mai, la 21:00, ora României – mai sunt alegători în sediul secției de votare sau care așteaptă la rând, aceștia vor putea vota, însă până cel târziu la ora 23:59, printr-o decizie a președintelui secției de vot.

Atât în țară cât și în străinătate, dacă duminică, 18 mai, la ora 21:00, ora României, vor mai exista la secții persoane care nu au reușit încă să voteze, doi membri ai secțiilor de votare le vor număra și le vor înmâna bonuri de ordine. Ei se vor asigura că la rând nu se mai așează, după ora 21, și alte persoane.

Pe bonurile de ordine se aplică ștampila de control a secției și sunt predate de alegători, înainte de votare, Biroului electoral al secției de vot.

Cu ce documente poți vota

Alegătorii din România pot vota cu cartea de identitate, simplă, electronică sau provizorie, buletinul (valabil), respectiv cu documente speciale precum pașaportul diplomatic sau de serviciu, respectiv carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Cu pașaportul – simplu, electronic sau temporar – pot vota în România doar românii care au domiciliul în străinătate.

Alegătorii români din străinătate pot vota cu cartea de identitate – simplă, electronică sau provizorie, buletinul de identitate, dar și cu pașaportul simplu, electronic sau temporar, respectiv documente speciale precum pașapoartele de serviciu sau diplomatice sau carnetul de serviciu militar.

Câte secții vor fi deschise și unde poți vota

La fel ca la turul I al alegerilor prezidențiale și la Turul al II-lea vor fi deschise aproape 20.000 de secții de vot, în țară și în străinătate.

Vor fi deschise 19.000 (18.979) de secții de votare în țară, dintre care 1.289 doar în București. În afara Capitalei, cele mai multe secții sunt în județul Iași – 784, iar cele mai puține la Covasna – 214.

În străinătate vor fi 965 de secții de votare, cu 15 mai mult decât la alegerile anulate din noiembrie 2024. Cele mai multe secții de vot sunt în Italia, peste 160, urmată de Spania, cu aproape 150 și Marea Britanie, cu puțin peste 100, Republica Moldova – 64 și SUA – 50.

Vor fi secții de vot și în Ucraina – trei, în Rusia – două, dar și în Australia – patru, China – trei, Cuba, Coreea de Sud sau Zimbawe – câte una.

De asemenea, va exista o secție de vot și la Ramallah, în Cisiordania, oraș aflat sub autoritatea palestiniană.

Alegătorii din țară pot vota:

• în localitatea unde au domiciliul sau reședința, doar la secția unde le este arondată strada și adresa – o pot afla prin introducerea CNP-ului pe registrulelectoral.ro;
• în altă localitate decât cea de domiciliu sau reședință, la orice secție de vot, pe listele suplimentare. În cazul Bucureștiului, sectoarele nu sunt asimilate localităților distincte, astfel că nu se poate vota la o secție din alt sector decât cel de domiciliu sau reședință, dar se poate vota în alt județ;
• la orice secție, în cazul celor cu mobilitate redusă.

Votul cu urna specială

În țară, persoanele care nu se pot deplasa din motive obiective – invaliditate sau boală la secția de votare – pot solicita urna specială (urna mobilă).

Cererea trebuie semnată și datată de solicitant, dar poate fi depusă de orice persoană la secția de vot unde este arondată adresa la care se solicită deplasarea urnei speciale, în preziua votării (17 mai), între orele 18:00 și 20:00.

Prin excepție, cererea poate fi depusă și la sediul Biroului Electoral județean/ al sectoarelor din București, până pe 16 mai, la ora 17:00.

Solicitarea trebuie să fie însoțită de o adeverință de la mediul de familie sau de o copie a unui act medical, din care să rezulte afecțiunea care împiedică deplasarea.

Alegătorii români din străinătate pot vota:

• la orice secție de vot deschisă în străinătate, fără obligația de a avea domiciliul sau reședința stabilite acolo, pe listele suplimentare;
• pe bază de înregistrare, neobligatorie însă, în secția de vot unde persoana este arondată, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil în Registrul electoral ca alegători în străinătate
• prin corespondență, dacă alegătorii s-au înregistrat în prealabil.

În străinătate, nu este posibil votul cu urna mobilă.

Cu cine vei da ochii în secțiile de vot

Birourile electorale ale celor aproape 20.000 de secții de votare din țară și străinătate au în componență maximum nouă membri: un președinte, un locțiilor – cei doi figurează în Tabloul experților electorali – și până la șapte membri din partea formațiunilor politice care participă la alegeri.

În fiecare secție, personalul Biroului Electoral este completat de câte un operator pe calculator, cel care scanează documentele alegătorilor la intrarea în secția de vot.

Vor fi și operatori de calculator desemnați suplimentar, pentru a acoperi situații neprevăzute.

În secțiile de vot vor fi prezenți:

• aproximativ 40.000 de președinți și locțiitori ai Birourilor secțiilor;
• circa 140.000 de membri ai Birourilor respective:
• aproximativ 20.000 de operatori de calculator, care vor scana documentele alegătorilor la intrarea în secție.

Lor li se adaugă membrii celor 48 de Birouri electorale, județene, ale celor șase sectoare din București – fiecare cu câte 11 membri – respectiv Biroul electoral pentru românii din străinătate.

Întreg procesul de vot este coordonat de Biroul Electoral Central – compus din 17 membri, din care cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, președintele și vicepreședintele AEP și zece membri ai partidelor politice.

De asemenea, Birourile electorale județene (BEJ) și de sector au în componență și personal auxiliar, care include, obligatoriu și informaticieni.

Cât câștigă cei care asigură desfășurarea votării

Președinții și locțiitorii secțiilor de votare vor încasa 248 de lei/ zi, Conform Ordonanței de Urgență aprobate de Guvern pe 16 ianuarie.

Membri secțiilor de votare încasează 180 de lei pe zi, iar președinții, locțiitorii și membrii BEJ-urilor câte 225 de lei pe zi.

Pentru personalul implicat în procesul de vot din străinătate sumele sunt mai mari: 548 de lei/ zi pentru președinții și locțiitori, 498 de lei/ zi membrilor din secții care sunt și operatori pe calculator (în străinătate operatorul pe calculator este unul din membri biroului electoral al secției) și 450 de lei pentru membrii secțiilor de votare.

La Turul al II-lea al alegerilor, banii se acordă pentru cel mult trei zile, spre deosebire de turul I, unde plata s-a făcut pentru cel mult cinci zile.

Sumele aprobate pentru cele două tururi ale alegerilor din mai 2025 – atât în țară, cât și în străinătate – sunt cu 25% mai mici decât cele prevăzute la alegerile anulate din noiembrie, respectiv la alegerile parlamentare de la finalul anului 2024.

Pe lângă banii respectivi, personalul implicat în desfășuarea votării, atât din birourile electorale cât și din structurile MAI cu activități conexe votării beneficiază de o sumă de protocol de 35 de lei pe zi.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.