Autostrada Sibiu - Pitești are 122 de kilometri și este prima care traversează Carpații, pe teritoriul României. Costă circa 2,8 miliarde de euro, fără TVA.
Este, de fapt, o porțiune din autostrada A1 București-Sibiu-Deva-Nădlac, care contină la est până la Constanța (pe A2), iar la vest, prin Ungaria, se leagă de rețeaua de drumuri rapide central-europene.
Legătura rapidă de la vama cu Ungaria de la Nădlac, până la Constanța, alcătuiește traseul din România al Coridorului IV pan-european, care ar trebui să lege, în regim de autostradă, Germania de portul Constanța, punct strategic la Marea Neagră.
Culoarul de autostradă Constanța - vama cu Ungaria și autostrada Sibiu - Pitești în particular sunt singurele nominalizate ca priorități majore nu doar în programul de guvernare al actualului executiv, ci inclusiv în protocolul actualei coaliții de guvernare.
Autostrada care străbate trei județe – Sibiu, Vâlcea și Argeș – este și punctul critic al coridorului pan-european. Asta în condițiile în care peste jumătate străbate un traseu montan, pe alocuri cot la cot cu Drumul Național 7 (DN7 )Valea Oltului.
Cu studii de fezabilitate făcute de dinainte de 2010, dar lucrări începute mult mai târziu, autostrada este circulabilă în prezent pe aproximativ o treime. Adică pe cele două capete (secțiunile 1 și 5), 43 de kilometri în total:
- 13 km între Sibiu și Boița, din 2022;
- 31 km la celălalt capăt, între Curtea de Argeș și Pitești, deschiși în 2024 și iunie 2025.
Prima porțiune a autostrăzii Sibiu-Pitești, între Sibiu și Boița, a fost deschisă în decembrie 2022. Are sub 15 km.
Pe lotul 4, lucrările care include tunelul (de 1,35 km) cu deja celebrele galerii gemene, Daniela și Alina, sunt avansate și vor fi gata cel târziu în 2027, conform termenului contractual. Ar putea fi gata chiar mai repede, în toamna anului viitor, estimează asociația Pro Infrastructură.
Pe cele mai lungi și mai scumpe secțiuni, 2 și 3, lucrările sunt însă în prezent la sub 7% . Dificultățile tehnice dublate de problemele birocratice fac ca termenele fixate pentru deschidere - 2028, să fie imposibil de atins, spune Ionuț Ciurea, președintele Asociației – membrii Pro Infrastructura au vizitat constant șantierele autostrăzii.
Chiar și într-un scenariu relativ optimist, autostrada tot nu va deveni circulabilă în întregime mai repede de 2030, adaugă Ciurea.
Lucrările cele mai înârziate – pe lotul unde anul trecut a fost închis drumul național
Lotul 2 al autostrăzii Sibiu-Pitești, între Boița și Cornetu, se anununță cel mai dificil de dus la bun sfârșit, explică Ciurea.
„Pe de o parte, este vorba despre mobilizarea care lasă foarte mult de dorit, în al doilea rând este partea de birocrație care este rezolvată mult mai facil de către firmele care au experiență în România”, spune el.
Contractul pentru acest lot, în valoare de circa 850 milioane euro (4,25 miliarde de lei), fără TVA, a fost câștigat de asocierea turcă Mapa - Cengiz. Se află la primul contract de autostrăzi – unul cu dificultate ridicată – în România.
Ordinul de începere al primei faze, proiectarea, a fost emis în iulie 2022, cu termen de 18 luni. Deadline-ul pentru realizarea efectivă este de 50 de luni.
În acest moment constructorul are pe șantier peste 250 de oameni și 70 de utilaje, potrivit unui grafic transmis Europei Libere de Compania Națională de Drumuri (CNAIR). Conform documentului, termenul de deschidere al secțiunii rămâne 2028.
În imagine, utilaje ale asocierii Mapa-Cengiz, care urmează să fie folosite la lucrările de la tunelurile de pe lotul 2 al autstrăzii Sibiu-Pitești.
Imposibil de atins, spune Ciurea, în condițiile în care trebuie realizate șapte galerii (tuneluri), circa 50 de poduri, un ecoduct și numeroase consolidări, la înălțime. Mai mult, apropierea traseului autostrăzii de DN7 ar putea duce la noi închideri ale șoselei care traversează Valea Oltului, așa cum s-a întâmplat - pentru lucrări preliminare - în plin sezon estival din 2024.
„Restricții vor mai fi, nu știm dacă chiar la nivel de închidere completă a unui sector din DN”, spune secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.
Deocamdată, antreprenorul nu are front de lucru extins, fiind emise până acum autorizații de construire pe porțiuni foarte mici sau obiective punctuale din traseu.
În ciuda provocărilor care puteau fi anticipate, stadiul lotului este sub așteptări, spune Ionuț Ciurea. Președintele Pro Infrastructură speră, însă, că, în momentul în care va începe săparea efectivă a tunelurilor, lucrurile se vor mișca mai alert – dar chiar și așa, nici 2028, nici 2029 nu sunt termene realiste de finalizare, afirmă el.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu spune că a vizitat șantierele de pe toate cele trei secțuni încă în lucru.
Inclusiv pe lotul construit de companiile turcești există, afirmă el semne îmbucurătoare: inclusiv faptul că antreprenorul a amenajat, lângă Sibiu, o linie de producție a materialului pentru tablierului metalic - pe lângă cea de grinzi - o premieră pe autostrăzile din România.
Imagine cu fabrica de confecții metalice a antreprenorului de pe lotul dintre Boția și Cornetu.
„Vor avea un mare ajutor pentru aprovizionarea inclusiv pe zona de tuneluri”, subliniază el. „Organizările de șantier sunt foarte bune și asta ne dă speranțe că mobilizarea va crește pe măsură ce autorizăm noi porțiuni din lot”, mai spune el.
Stadiul lucrărilor și al mobilizării pe A1 Sibiu - Pitești (122 km)
- Secțiunea 2 Boița - Cornetu (31,3 km) – stadiu fizic: 5,7%;
valoare lucrări - peste 850 milioane de euro* (4,25 miliarde de lei)*; începerea lucrărilor (proiectare) - iulie 2022; termen finalizare - 2028; mobilizare pe șantier - 260 de muncitori, 70 de utilaje; antreprenor - asocierea Mapa - Cengiz; - Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni (37,40 km) – stadiu fizic: 6,7%;
valoare lucrări- 1,06 miliarde (mld) de euro (5,3 miliarde de lei)*; începerea lucrărilor (proiectare) - februarie 2023; termen deschidere - 2028; mobilizare - 1.200 muncitori, 250 utilaje; - Secțiunea 4 Tigveni - Curtea de Argeș (9,86 km) – stadiu fizic - 76,8%
valoare lucrări - 330 milioane de euro (1,67 miliarde de lei)*; începerea lucrărilor - martie 2022; termen deschidere - 2027; mobilizare - 600 muncitori, 200 utilaje:
Secțiunea 1 Sibiu - Boița(13.2 km), realizată de PORR Construct, a fost deschisă în decembrie 2022.
Secțiunea 5 Curtea de Argeș - Pitești(30.3 km), realizată de Webuild, a fost deschisă în două etape, decembrie 2024 și iunie 2025.
* Sumele sunt fără TVA.
Sursă: CNAIR
Stadiu de 7% și pe secțiunea 3, construită de antreprenorul podului de la Brăila
Lucrările sunt la un stadiu de sub 7% și pe lotul vecin, cel mai lung al autostrăzii între Cornetu și Tigveni (37,4 km).
Aici lucrările sunt făcute de compania italiană Webuild (în asociere cu Trancard, din România), constructorul celebrului pod peste Dunăre de la Brăila.
Contractul este cel mai scump de pe Sibiu-Pitești, circa 1,07 miliarde de euro (5,3 miliarde de lei), fără TVA. Proiectarea a început în 2023, cu 12 luni pentru această etapă și 45 de luni pentru lucrările efective.
Mobilizarea e mult mai mare decât pe lotul 2, cu 1.200 de muncitori și 250 de utilaje pe șantier.
„Am reușit să autorizăm mai multe porțiuni, de aici și frontul de lucru mai mare”, spune Ionel Scrioșteanu.
Faptul că antreprenorul este mult mai bine mobilizat se datorează și experienței pe care Webuild – fosta companie Astaldi, prezentă de foarte mult timp în România - a dobândit-o în lucrul cu statul român, subliniază Ionuț Ciurea.
Chiar dacă între cele două părți au existat numeroase litigii, și la podul de la Brăila, dar și în cazul altor proiecte, compania italiană depășește mai ușor posibilele blocaje birocratice.
De altfel, Webuild este antreprenorul care a realizat secțiunea 5, Curtea de Argeș-Pitești, deschisă integral anul acesta.
Pe secțiunea 2, Cornetu-Tigveni, lucrările sunt mai dificile tehnic: vor fi peste 50 de poduri, viaducte și pasaje, un tunel de 1,7 km la Poiana, un ecoduct și consolidări de versanți.
Organizare de șantier pe lotul 3 din Sibiu-Pitești.
„Tot procesul tehnic, de transport al grinzilor, în zonă de munte, prin văi înguste, este în sine foarte dificil și deopotrivă spectaculos. Un banal podeț văzut pe o hartă în teren e foarte provocator de pus în operă”, specifică Ciurea.
Într-un scenariu optimist, Webuild poate termina lotul Tigveni - Cornetu în 2029.
„Chiar dacă pe lotul turcilor lucrările nu vor fi gata, să ieșim cu autostrada la Cornetu va fi o mare realizare, după care să sperăm că și de la Cornetu la Boița se vor finaliza lucrările”, adaugă el.
Revizuirea acordului de mediu, marea provocare
Președintele Asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea, spune că ambele loturi, 2 și 3, se izbesc de o provocare care ar putea întârzia lucrările: revizuirea acordului de mediu.
CNAIR a obținut în 2018 acordul de mediu pentru întreaga autostradă Sibiu-Pitești, dar modificările de pe anumite secțiuni au făcut obiectul unor noi aprobări. În acele cazuri lucrurile au mers rapid - nefiind necesară o evaluare suplimentară - dar pe cele două porțiunile montane - secțiunile 2 și 3 - lucrurile ar putea sta diferit.
„Dacă va trebui parcursă procedura prelungită de mediu, cu reluarea studiilor specifice de impact, asta va dura și lucrările vor fi împinse și mai mult în timp”, spune el.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioșteanu admite că parcurgerea procedurii de mediu va fi un hop pentru ambele loturi. Speră însă că în șase luni demersul poate fi făcut și că vor putea fi emise autorizații de lucrări pe zone extinse din cele două secțiuni, ceea ce va crește ritmul lucrărilor pe șantier.
Totuși, CNAIR nu a transmis deocamdată către Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) documentațiile cu modificările care ar urma să fie aduse pe cele două secțiuni, față de acordul inițial, au transmis pentru Europa Liberă reprezentanții Agenției.
Șeful serviciului de autorizare și evaluare a impactului de mediu al ANMAP, Ciprian Șoavă, spune că acordul de mediu din 2018 a fost emis pe baza studiului de fezabilitate (SF) pentru întreaga autostradă Sibiu-Pitești. După aceea, CNAIR a împărțit și scos la licitație proiectarea și realizaea efectivă a autostrăzii pe cinci secțiuni.
Modificările aduse prin proiectul tehnic de pe secțiunile 2 și 3, în comparație cu SF-ul general, face obiectul unor noi aprobări.
„În funcție de ce modificări ne vor fi prevezentate, vom decide dacă este necesar să revizuim acordul de mediu sau vom emite o etapă de încadrare (că modificările nu se supun evaluării impactului de mediu, n.r.) pentru aceste modificări”, spune el.
În funcție de complexitatea și impactul modificărilor (față de studiul de fezablitate) ce vor fi prezentate, decizia de încadrare poate fi un act final - adică nu este necesară evaluarea de impact - și se merge mai departe, sau „se revizuiește, se completează sau chiar se refac studiile (de la baza acordului de mediu, n.r.), realizate de firme de specialitate”, adaugă Ciprian Șoavă. Ar fi varianta care va dura mai mult, admite.
Pe de altă parte, ANMAP - fosta Agenție Națională de Protecție a Mediului - are o colaborare constantă cu CNAIR, subliniază el, fiind rolul Companiei de Drumuri și al antreprenorilor să convină asupra soluțiilor tehnice care reduc substanțial impactul de mediu respectiv includ măsuri compensatorii.
Ionuț Ciurea mai atrage atenția că dacă autorizarea și realizaraea lucrărilor pe loturile 2 și 3 se vor tergiversa, va apărea și problema finanțării. Asta în condițiile în care autostrada Sibiu-Pitești este finanțată din Programul Operațional Transporturi 2021-2027, cu termen de implementare până în 2029.
Programul este supracontractat: valoarea eligibilă a proiectelor de infrastructură rutieră este de circa 5,5 miliarde de euro, dar totalul proiectelor contractate sau cu cereri de finanțare depuse depășește 20 de miliarde de euro.
Deși autostrada Sibiu-Pitești este - alături de autostrada Moldovei A7 și de autostrada de centură a Bucureștiului – prioritate zero, alte proiecte, mai ușor de realizat, ar putea absorbi banii mai repede.
Îți mai recomandăm Mai puțin cu 100 de kilometri noi de autostrăzi în 2025, față de planurile inițiale. Ce efect are eliminarea unor proiecte din PNRR„Noi estimăm că prin 2028, banii din Programul european vor fi gata, și dedegeaba Sibiu-Pitești este marea prioritate, pentru că altele importante și ele vor atrage banii între timp”, spune Ciurea.
Ionel Scrioșteanu admite că fondurile europene din transporturi se vor epuiza în maximum trei ani, dar autoritățile au gândit deja soluții, spune el.
„Pe de o parte, este o variantă să transferăm fonduri de pe alte domenii, aferente unor proiecte mai în urmă și să ducem spre 100% gradul general de absorbție, prin absorbția ridicată de la Transporturi.”
Pe de altă parte, va intra în vigoare noul exercițiu financiar european, 2028 - 2034, iar lucrările nefinalizate de pe Sibiu-Pitești ar putea fi transferate acolo, mai spune Scrioșteanu.
„Dacă ne-am fi apucat și am fi făcut această autostradă de când puteam să o facem, probabil că provocările acestea financiare nu mai erau atât de mari”, conchide Ionuț Ciurea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.