Blackout-ul din Peninsula Iberică, încă fără o cauză exactă. În România, consipiraționiștii produc știri false. Guvernul dezminte

La câteva mii de kilometri distanță, în România, teoriile conspirației revin - „va fi pană de curent generalizată, chiar în ziua alegerilor”, pe 4 mai, spun știrile false care se propagă în social media.

Ministrul Energiei reacționează categoric: „Nu există niciun risc de blackout în România”.

„Oare să aibă legătură și cu alegerile? Oare să fie și alegerile astea anulate? Pentru că o ei au simțit că n-o să iasă cine trebuie? Dacă asta o să se întâmple, înseamnă că are legătură și cu votul din România, pentru dacă o să fie o pană de curent, automat nu o să se mai voteze, automat alegerile o să fie anulate din nou. Ce părere aveți voi? Mai are pe cineva de scos din cursa electorală? Cineva nu trebuie să fie acolo?”.
Sursa: TikTok

E textul unei postări pe TikTok a utilizatorului ro.news.uk, care are 22.600 de vizualizări.

• Și nu e singura. Mura.ind, declarată jurnalistă pe TikTok, anunță și ea, tot într-un videoclip, că se va opri alimentarea cu energie electrică în București și alte 10 județe. De fapt, utlizatorul de TikTok interpretează anunțul companiei de electricitate, care a anunțat lucrări în rețele.
• Geanina Podea, alt utilizator de TikTok, a postat, pe 29 aprilie, un videclip cu texul: „Spania, Italia, Franța, Anglia au rămas fără curent electric. Urmează la noi, dar după alegeri”. Postarea are peste 200.000 de vizualizări. În realitate, Marea Britanie nu a fost afectată de pana de curent de luni din Peninsula Iberică, iar în Franța, doar câteva zone din sud, de la granița cu Spania, au rămas fără alimentare cu energie electrică
• Pe aceeași platformă socială rulează chiar un videoclip creat cu AI în care Călin Georgescu avertizează că blackout-urile programate să urmeze sunt pregătiri pentru ceea ce el numește „marea resetare”.

La fel de multe dezinformări se rostogolesc și pe Facebook: alegeri anulate din cauza penei de curent generalizate, oamenii sunt îndemnați să facă provizii, să scoată bani din bancomate.

Sebastian Burduja - „România nu ajunge în beznă”

Valul de fakenews din ultimele trei zile a provocat reacția ministrului Energiei, Sebastian Burduja, care a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj liniștitor.

Nu va fi blackout, afirmă ministrul, iar în zonele în care alimentarea cu energie electircă va fi oprită, programat, se fac lucrări de modernizare.

„Cine răspândește astfel de dezinformări, prin care bagă spaima în populație, trebuie să suporte consecințele. Nu mai putem să tolerăm la nesfârșit fake news-ul, crearea panicii cu rea credință și atentatul la stabilitatea și siguranța națională. Fac un apel public către toți românii să se informeze din surse oficiale și un apel special către reprezentanții mass-media să verifice orice informație apărută, să analizeze cu atenție titlurile alarmiste și să îi informeze corect pe români.”

sursa: Sebastian Burduja, ministrul Energiei, postare pe Facebook

Ce a generat valul de conspirații?

28 aprilie 2025 - Ora locală 12:33 (13:33 ora României) - Producția de electricitate a Spaniei a scăzut în câteva secunde de la aproximativ 27 de gigawați la puțin peste 12 GW - o pierdere de 15 GW, care reprezenta 60% din furnizarea de electricitate din Spania, de la acea oră.

Scăderea bruscă de energie din rețea a dus la destabilizarea frecvenței rețelei, cu efecte în lanț - interconexiunea cu Franța peste Pirinei a căzut și a dus la colaps întregul sistem energetic național spaniol. În cascadă și pe cel portughez, care importa masiv din țara vecină.

Ce a produs căderea de producție nu este clar. Iar opozanții guvernului spaniol și cei ai politicilor verzi adoptate de Uniunea Europeană au dat vina pe regenerabile. Au alimentat, încă o dată, în acest fel, teoriile conspirației.

Operatorul rețelei de energie (REE) din Spania a negat miercuri, pe 30 aprilie, că dependența de energia solară ar fi de vină pentru cea mai gravă pană de curent a țării.

Spaniolii au folosit lanternele telefoanelor și lanterne de frunte pentru a face cumpărături în timpul blackoutului din 28 aprilie. Fotografie din Barcelona.

Beatriz Corredor, președinta REE, a declarat că rețeaua nu a suferit nicio defecțiune tehnică și că sistemul a funcționat conform așteptărilor în condiții de supratensiune. Ea a mai spus că specialiștii companiei au restrâns sursa penei la două incidente separate de pierdere de generare în stații de transformare din sud-vestul Spaniei, dar că nu au fost identificate încă locațiile exacte și că este prea devreme pentru a explica ce le-a cauzat.

Într-un interviu acordat postului de radio Cadena SER, Corredor a declarat miercuri că este greșit să se dea vina pentru pană pe ponderea mare a energiei regenerabile din Spania.

„Aceste tehnologii sunt deja stabile și dispun de sisteme care le permit să funcționeze ca un sistem de generare convențional, fără probleme de siguranță”, a spus ea, și a adăugat că nu ia în calcul demisia.

Autoritățile spaniole au început o anchetă pentru a stabili cauzele penei de curent. Tribunalul penal din Spania a spus că va investiga dacă a fost un „act de sabotaj informatic”, deși REE (Rețeaua Electrică a Spaniei) a exclus această ipoteză.

Madrid, Gara Atocha , 28 aprilie 2025. Călătorii s-au întins pe podea și au petrecut noaptea pe peronul gării.

Experții consultați de jurnaliștii de la El Pais au, însă, altă teorie.

Incidentul, spun ei, ar fi fost cauzat de o eroare de operare a Red Eléctrica de España (REE), operatorul rețelei de transport de energie electrică. Într-o zi cu cerere scăzută și temperaturi moderate, producția de energie a depășit semnificativ consumul, ceea ce a dus la o supratensiune în rețea.

Această supratensiune a determinat deconectarea automată a centralelor, provocând o întrerupere completă a alimentării cu energie electrică, scrie El Pais, în ediția de pe 1 mai.

Un factor agravant a fost lipsa tehnologiilor de generare sincronizate (hidro, gaze naturale și nuclear), care pot reacționa rapid pentru a stabiliza rețeaua. Din cei 26 GW programați pentru producție în acea zi, doar 5 GW proveneau din surse sincronizate, restul fiind din surse regenerabile (solar și eolian), care nu oferă aceeași stabilitate în caz de perturbări, scrie El Pais.

Pedro Sanchez, premierul spaniol, a anunțat o anchetă guvernamentală și a spus că solicită răspunsuri de la companiile private de energie care furnizează electricitate în rețea.

Vicepremierul spaniol, Sara Aagesen, a declarat că executivul le-a dat companiilor energetice termen până pe 30 aprilie seara să furnizeze date „pentru fiecare milisecundă din cele cinci secunde” în care sistemul a înregistrat luni o pierdere masivă de generare, ceea ce a declanșat deconectarea de la restul Europei.

Ponderea surselor regenerabile în producția de electricitate din Spania a crescut la 56% în 2024, de la 43% cu un deceniu în urmă, potrivit REE. Spania și-a fixat ca obiectiv atingerea unui procent de 81% până în 2030.

Vigo, Spania, 28 aprilie. O femeie își luminează drumul cu lanterna telefonului.

Spania și Portugalia - insulă energetică

Rețelele electrice ale Spaniei și Portugaliei sunt cuplate la rețeaua electrică europeană, dar nivelul de interconectare este foarte scăzut, ceea ce le face relativ izolate din punct de vedere energetic față de restul continentului, precum și vulnerabile la probleme apărute în rețelele interne.

Atât Spania, cât și Portugalia au investit masiv în producția de energie regenerabilă (solar, eolian, hidro), ceea ce le face relativ autonome. Dar, în lipsa unor conexiuni puternice, surplusurile nu pot fi exportate eficient, iar penele nu pot fi compensate din rețelele vecine.
„N-au suficientă capacitate de interconectare, sunt pe la 4-5%”, explică, pentru Europa Liberă, expertul în energie Otilia Nuțu.

Otilia Nuțu, expert în energie, Expert Forum.

Iar problema e una de arhitectură la nivel european. „Cred că chestiunea e una fundamentală: în loc să avem o rețea pan-europeană, avem o uniune de rețele naționale, ceea ce limitează serios și stimulentele date pentru ca rețelele naționale să investească în interconectări care să elimine «gâtuirile» de la graniță”.

În prezent, capacitatea de interconectare între Spania și Franța este sub 3.000 MW, ceea ce reprezintă sub 3% din capacitatea instalată a Spaniei — mult sub obiectivul UE de cel puțin 10% (și ulterior 15%) interconectare până în 2030, conform entsoe.eu.

Ce e diferit în România

„Ar trebui să vedem mai întâi ce a cauzat pana generalizată ca să analizăm ce asemănări și deosebiri sunt”, spune pentru Europa Liberă Otilia Nuțu.

România a avut o singură dată pana de curent generalizată.

S-a întâmplat pe 10 ma 1977, când un scurtcircuit în stația de 110 kV Tismana a dus la deconectarea a trei grupuri de la Hidrocentrala Porțile de Fier. În lipsa unor măsuri de compensare rapide, sistemul a intrat într-o reacție în lanț, ducând la oprirea în cascadă a centralelor și la întreruperea alimentării cu energie electrică în întreaga țară. Pana de curent a durat aproximativ cinci ore și a avut consecințe economice semnificative, afectând transportul, comunicațiile și alte servicii esențiale. „A fost un black-out total, cu pagube mai mari decât la cutremurul din martie 1977”, a spus pentru Europa Liberă expertul în energie Ionuț Purica.

​Pe 1 iunie 2016, sistemul energetic național al României a suferit o avarie semnificativă care a afectat alimentarea cu energie electrică în județele Vâlcea și Argeș, un incident fără precedent de la blackout-ul național din 1977.​

Incidentul a fost declanșat de o serie de factori tehnici și operaționali, care a produs o reacție în lanț - energia produsă de hidrocentralele de pe râurile Argeș și Olt nu a mai putut fi evacuată prin sistemul de transport la tensiunea de 220 kV, ceea ce a suprasolicitat rețeaua de 110 kV și a condus la avaria care a afectat cele două județe, conform ​Hotnews.ro.

Pe 8 ianuarie 2021, la ora 15:05, șase județe din nord-vestul țării au rămas fără curent electric. Acest incident a fost cauzat de o scădere bruscă a frecvenței în rețeaua electrică europeană, ceea ce a dus la deconectarea automată a unor consumatori pentru a proteja integritatea sistemului. Deși nu a fost un blackout național, evenimentul a evidențiat vulnerabilități în sistemul energetic și a necesitat intervenții rapide pentru restabilirea alimentării cu energie, conform ​Ziare.com.

De Paște, în 2025, autoritățile române au fost în alertă din cauza unei posibile supraproducții de energie, din cauza numărului mare de prosumatori și a parcurilor de fotovoltaice, pe fondul unui consum scăzut. Au fost luate măsuri de decuplare sau limitare a producției de energie electrică în centralele clasice, iar momentul a fost depășit cu bine.

„Un risc de blackout există întotdeauna, contează însă să ai responsabilități clare, proceduri clare și capacități suficiente de repornire. Adică ideea asta că la noi nu există niciun risc de blackout e absurdă. Întotdeauna se poate produce, e un low risk, high impact event. Poți avea un blackout și de la un atac cibernetic, de la un atentat terorist major, nu există risc zero”, spune Otilia Nuțu.

Iar România nu stă foarte bine la capitolul investiții în rețele. Sunt proiecte în derulare, unele finalizate deja dar mai e nevoie de multe.

„Suntem ceva mai bine interconectați. Dar avem o rețea în care investițiile merg în ritm de melc. Mie mi-e mai teamă de anunțuri triumfaliste că suntem o oază de stabilitate și de numirile de incompetenți în funcții cheie decât de altceva”, adaugă Nuțu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI