Potrivit unui comunicat al Președinției, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse următoarele subiecte:
- participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030;
- proiectul de Lege a apărării naționale a României;
- planul național privind mobilitatea militară;
- proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;
- viziunea strategică națională în domeniul spațial;
- alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale.
Planul de Răspuns European – „Readiness 2030” – este o inițiativă strategică a Uniunii Europene lansată în 2025, care urmărește să consolideze capacitatea de apărare și securitate a Europei până în anul 2030. Planul vizează creșterea rapidă și coordonată a capacității de reacție a statelor membre UE la crize interne și externe, inclusiv conflicte militare, atacuri cibernetice sau dezastre naturale.
„Readiness 2030” include un mecanism financiar denumit SAFE (Security in Action For Europe), cu un buget de 150 de miliarde de euro provenit din împrumuturi cu dobândă redusă pentru achiziții militare comune și modernizarea capabilităților de apărare.
Planul a fost prezentat oficial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care l-a descris ca pe o viziune pentru ca Europa să devină capabilă să răspundă rapid și eficient provocărilor globale și să asigure protecția cetățenilor săi.
Bugetul total mobilizat prin acest plan poate depăși 800 de miliarde de euro, bani care provin atât din împrumuturi, cât și din relaxări fiscale pentru cheltuieli de apărare sau fonduri europene redirecționate.
Îți mai recomandăm România se pregătește să ceară Comisiei Europene miliarde de euro pentru o apărare mai bunăLa rândul său, proiectul Legii Apărării Naționale a României actualizează cadrul legislativ care să permită reacții militare rapide și eficiente, inclusiv în cooperare cu forțele aliate NATO sau alți parteneri.
În proiect sunt definite noțiuni noi, cum ar fi amenințările hibride. De asemenea, este reglementată posibilitatea desfășurării misiunilor militare pe timp de pace, precum și transferul comenzii operaționale către aliați.
Proiectul a fost pus în dezbatere publică de MApN în aprilie 2024 și a reluat complet procesul de avizare după venirea noului Guvern, în decembrie 2024, așa cum a scris Europa Liberă.
Planul Național privind Mobilitatea Militară este un document strategic ce are ca scop ușurarea și accelerarea transportului forțelor și echipamentelor militare pe teritoriul României, inclusiv în cooperare cu partenerii din NATO și Uniunea Europeană.
Planul ia în considerarea necesitatea ca România să-și consolideze capacitatea de reacție rapidă în fața provocărilor de securitate apărute mai ales pe Flancul Estic al NATO.
Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei, inițiat de Ministerul Energiei, urmărește să accelereze finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor hidroenergetice din România, considerate esențiale pentru securitatea energetică a țării.
Proiectul propune un regim juridic special măsuri excepționale pentru investițiile hidroenergetice strategice, în special pentru microhidrocentralele și hidrocentralele mari începute în trecut, dar blocate din diverse motive administrative, juridice sau de mediu.
Ședința CSAT vine în contextul unei situații internaționale tensionate, marcată de continuarea conflictului din Ucraina, de schimbarea de atitudine a SUA și de preocupările legate de securitatea regională și europeană.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării din România este condus de președintele României și are următoarea componență:
- Președintele României - președinte al CSAT
- Prim-ministrul României - vicepreședinte al CSAT
- Ministrul Apărării Naționale
- Ministrul Afacerilor Interne
- Ministrul Afacerilor Externe
- Ministrul Justiției Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
- Ministrul Finanțelor
- Directorul Serviciului Român de Informații
- Directorul Serviciului de Informații Externe
- Șeful Statului Major al Apărării
- Consilierul Prezidențial pentru Apărare și Securitate Națională
- Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
Îți mai recomandăm Legile apărării și cea a pregătirii populației pentru apărare reiau de la zero tot circuitul de avizare de către ministere
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.