Curtea de Justiție a UE anulează decizia Comisiei de aprobare a ajutorului acordat de Ungaria pentru centrala nucleară Paks II

Singura centrală nucleară din Ungaria este situată la 5 kilometri de orașul Paks, pe malul Dunării, în sudul Ungariei, la 100 kilometri dee Budapesta.

Prin decizia sa, CJUE a anulat o hotărâre dată în primă fază de Tribunalul UE, a doua instanță supremă din Uniunea Europeană, care inițial respinsese acțiunea Austriei împotriva deciziei Comisiei Europene.

Austria, o țară care de regulă se opune energiei nucleare, a contestat în 2015 decizia de aprobare a Comisiei în fața Tribunalului UE. Însă, în cazul Paks II, Viena a criticat contractul fără licitație acordat unui singur constructor rus, considerându-l ilegal și o amenințare la adresa concurenței loiale pe piața energetică europeană.

Prin Hotărârea din 30 noiembrie 2022, Tribunalul a respins acțiunea. Prin urmare, Austria a formulat un recurs la CJUE.

Curtea de Justiție a anulat joi hotărârea pronunțată de Tribunalul Uniunii Europene în această cauză, precum și decizia Comisiei Europene de aprobare a ajutorului acordat de Ungaria pentru dezvoltarea a două noi reactoare nucleare pe amplasamentul centralei nucleare Paks construită în epoca sovietică.

Subvențiile naționale sunt strict reglementate în UE pentru a asigura condiții de concurență echitabile între cele 27 de țări membre ale blocului comunitar.

Comisia ar fi trebuit să verifice dacă atribuirea directă a contractului de construire a două noi reactoare unei întreprinderi rusești este conformă cu normele Uniunii privind achizițiile publice, spune CJUE în decizia din 11 septembrie.

CJUE consideră în special că, în mod contrar celor statuate de Tribunal, Comisia Europeană nu se putea limita la a verifica dacă ajutorul în cauză este conform cu reglementarea Uniunii în materie de ajutoare de stat, ci ar fi trebuit de asemenea să verifice dacă atribuirea directă a contractului de construire a celor două noi reactoare nucleare este conformă cu reglementarea Uniunii în materie de achiziții publice.

„Întrucât construirea celor două reactoare făcea parte din obiectul ajutorului și atribuirea directă a contractului de construire unei întreprinderi ruse era indisolubil legată de acest obiect, Comisia ar fi trebuit să verifice dacă această atribuire directă, fără o procedură de cerere de ofertă publică, este conformă cu normele Uniunii privind achizițiile publice”, spune CJUE.

Două reactoare noi la Paks

Comisia a aprobat pe 6 martie 2017 ajutorul pentru investiții pe care Ungaria intenționa să îl acorde întreprinderii de stat MVM Paks II pentru dezvoltarea a două noi reactoare nucleare pe amplasamentul centralei nucleare Paks.

Aceste noi reactoare trebuiau să înlocuiască, în mod progresiv, cele patru reactoare existente.

MVM Paks II trebuia să devină, cu titlu gratuit, proprietara și societatea de exploatare a celor două noi reactoare.

Construcția acestora trebuia să fie finanțată integral de statul maghiar.

Sala reactorului unității numărul patru a centralei nucleare din Paks.

Construirea celor două noi reactoare a fost încredințată, prin intermediul unei atribuiri directe, societății ruse Nizhny Novgorod Engineering, în conformitate cu un acord între Rusia și Ungaria privind cooperarea în materie de utilizare pașnică a energiei nucleare.

În același acord, Rusia s-a angajat să îi acorde Ungariei un împrumut de stat pentru a finanța cea mai mare parte a dezvoltării celor două reactoare noi.

Astfel, construirea celor două reactoare făcea parte integrantă din măsura de ajutor notificată de Ungaria și viza punerea la dispoziție cu titlu gratuit a acestora în favoarea societății MVM Paks II.

În plus, atribuirea directă a contractului de construire era indispensabilă realizării obiectului acestui ajutor și constituie, așadar, o modalitate indisociabilă de acesta.

CJUE subliniază că organizarea unei proceduri de cerere de ofertă în vederea atribuirii unui contract privind construirea unei infrastructuri poate avea incidență în special asupra costului investiției necesare pentru această construcție și asupra proprietăților acestei infrastructuri.

Prin urmare, o astfel de procedură „poate avea influență asupra întinderii avantajului eventual acordat unei întreprinderi sau unui grup de întreprinderi pe această cale”.

În plus, deși Comisia a considerat în decizia de aprobare că, în orice caz, atribuirea directă a contractului de construire era conformă cu normele privind atribuirea contractelor de achiziție publică, această decizie nu este suficient motivată.

Decizia CJUE mai spune: „Într-adevăr, simpla referire la o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia o inițiase împotriva Ungariei în anul 2015 în raport cu atribuirea directă a contractului de construire și pe care o încheiase considerând că această atribuire era conformă cu normele privind achizițiile publice nu este suficientă deoarece nu permite înțelegerea motivelor specifice care au condus la această concluzie”.

Finanțarea rusă

Acum nu este clar cum va continua construcția reactoarelor.

Zece miliarde de euro (11,7 miliarde de dolari), sau 80% din costurile de construcție, urmau să fie finanțate cu împrumuturi de la băncile de stat rusești.

O companie aparținând corporației de stat ruse Rosatom a fost însărcinată să execute lucrările de construcție.

Acordul dintre Ungaria și Rusia prin care Rosatom urma să construiască două reactoare noi în Paks a fost semnat în 2014.

Capacitatea centralei urmează să se dubleze la 4.000 de megawați odată cu unitățile suplimentare.

Cele patru unități de reactor existente au fost construite în anii 1980 cu asistență sovietică.

Licențele de funcționare pentru aceste patru unități vor expira treptat între 2032 și 2037.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI