Franța a discutat cu Danemarca despre trimiterea de trupe în Groenlanda

Franța ia în considerare posibilitatea de a trimite trupe în Groenlanda dacă Danemarca o va cere, ceea ce țara nord-europeană nu a făcut până acum, dar nu crede că Statele Unite vor invada insula considerată de interes strategic de actualul președinte Donald Trump, transmite agenția spaniolă de presă EFE.

Ministrul francez de Externe Jean-Noël Barrot a declarat, într-un interviu acordat emisiunii Sud Radio din Franța, că țara lui „a început să discute [despre desfășurarea de trupe] cu Danemarca”, dar că nu este și „dorința Danemarcei” să o facă, scrie Politico.

Comentariile lui Barrot sunt făcute în contextul în care premierul danez Mette Frederiksen face un tur fulger al capitalelor europene în care-și propune să obțină sprijinul aliaților în relația cu Trump.

Noul președinte al SUA a devenit din ce în ce mai preocupat de revendicarea uriașei insule arctice și nu a exclus nici folosirea forței militare sau constrângerea economică pentru a o lua Groenlanda de la Danemarca.

„Dacă Danemarca va cere ajutor, Franța va fi acolo”

Frederiksen a fost la Berlin și Paris marți dimineață, unde a discutat cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron, și urmează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bruxelles.

„Dacă Danemarca va cere ajutor, Franța va fi acolo”, a spus el. „Granițele europene sunt suverane fie că este vorba de nord, sud, est și vest, nimeni nu își poate permite să încalce granițele noastre”.

Barrot a mai spus că în timpul unei reuniuni a miniștrilor de Externe ai Uniunii Europene de luni la Bruxelles, omologii săi și-au exprimat „sprijinul foarte puternic” pentru Copenhaga și „au fost gata să ia în considerare [trimiterea de trupe]”, dacă este necesar.

Cu toate acestea, ministrul francez de Externe nu crede că SUA vor invada Groenlanda.

„Nu se va întâmpla, oamenii nu invadează teritoriile UE”, a spus el.

De ce este Washingtonul interesat de Groenlanda

Washingtonul s-a arătat interesat de achiziționarea Groenlandei pentru a atenua amenințările care provin din Arctica cu mult înainte de venirea lui Trump la putere, oferind Danemarcei, la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, 100 de milioane de dolari, în aur, la schimb pentru insula de gheață.

Acest interes a crescut în ultimii ani, pe măsură ce Rusia și China și-au intensificat activitățile militare și comerciale în zona arctică, desfășurând exerciții militare comune și investind în noi sisteme de arme, precum rachetele hipersonice.

„Importanța Groenlandei crește într-o vreme în care ne aflăm într-o competiție globală cu China și într-o nouă revoluție tehnologică militară”, a declarat pentru RFE/RL Rebecca Pincus, directoarea Institutului Polar al Centrului Wilson și fostă consilieră a Departamentului american al Apărării pe probleme de strategie arctică.

Baza spațială Pituffik

„Așadar, Groenlanda este importantă din perspectiva apărării antirachetă, din perspectiva spațială și din perspectiva concurenței globale, în care transportul maritim și căile maritime sunt din ce în ce mai importante”, a spus ea.

Teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, Groenlanda este geografic aproape de Statele Unite – doar 1.900 de kilometri separă statul american Maine de țărmurile insulei arctice.

Ca teritoriu al Danemarcei, Groenlanda face parte din NATO, dar urmărește să devină independentă de Copenhaga, iar unii experți se tem că asta ar putea deschide o portiță Rusiei și Chinei pentru a-și mări influența în această zonă a lumii.

Deși Statele Unite au deja o bază în Groenlanda pentru apărarea antirachetă și supravegherea spațiului, controlul asupra întregii insule ar permite Washingtonului să se apere mai bine împotriva amenințărilor navale și aeriene care provin din regiune, precum și împotriva pericolelor din spațiu.

Rusia și China

Rusia, care are o prezență militară mult mai mare în Arctica decât Statele Unite, a continuat să investească masiv în capacitățile sale militare în regiune, în ciuda războiului din Ucraina.

Generalul american în retragere Terrence J. O'Shaughnessy, care a fost șeful Comandamentului nordic al SUA, a declarat în Senatul american, în februarie 2020, că, dacă Rusia ar ataca Statele Unite, ar face-o probabil prin Arctica.

„Arctica nu mai este un zid de fortăreață, iar oceanele noastre nu mai sunt șanțuri de protecție; ele sunt acum căi de acces”, a declarat el la audieri.

Jahara Matisek, profesor la Colegiul Naval de Război al SUA, care a vorbit cu RFE/RL în calitate de expert independent și nu în numele guvernului, a declarat că infrastructura militară americană din Arctica a „lâncezit”, numind-o „veriga cea mai slabă” în apărarea națională.

„Dacă se dorește ca SUA să fie o națiune spațială puternică și să poată proiecta puterea spațială în ceea ce privește sistemele de arme spațiale ofensive și defensive și alte tipuri de ISR (informații, supraveghere și recunoaștere), atunci trebuie să aibă infrastructură dincolo de Cercul Arctic - ca să nu mai vorbim de Cercul Antarctic - pentru a comunica și controla fără probleme toți sateliții”, a spus el.

Deși China nu este o națiune arctică, încearcă să devină un actor important în regiune. În ultimii ani, Beijingul a încercat să cumpere porturi, alte infrastructuri și drepturi miniere în Groenlanda - dar nu a reușit.

Matisek a declarat că Statele Unite bănuiau că adevăratul interes al Chinei în aceste proiecte era de a plasa senzori și radare cu dublă utilizare în zona Cercului Arctic pentru a ajuta la controlul sateliților militari și pentru a aduna informații despre operațiunile spațiale americane din regiune.

Pe măsură ce gheața continuă să se retragă în Arctica din cauza creșterii temperaturilor, se deschide o cale pentru nave – inclusiv cele militare – pentru a tranzita din Europa în Asia prin apele de la nord de Groenlanda și Canada.

„Navele comerciale chineze își vor intensifica trecerea pe ruta nordică, deoarece este mai scurtă pentru ele, dar probabil că și navele de război chineze vor folosi această rută”, a declarat pentru RFE/RL Ben Hodges, general locotenent american în retragere și fost comandant al forțelor armatei americane în Europa.

Navele militare care ajung în Oceanul Atlantic dinspre zona arctică ar trebui să treacă prin așa-numita „GIUK Gap”– întinderea de apă dintre Groenlanda, Islanda și Scoția. În timpul Războiului Rece, forțele NATO au urmărit submarinele sovietice care intrau în Atlanticul de Nord prin această breșă, a spus Hodges.

Două grupuri de la compania de turism Poseidon Expeditions privesc un ghețar din Scoresby Sund, pe 7 septembrie 2023, în Groenlanda.

De asemenea, retragerea gheții va facilita exploatarea rezervelor masive de resurse naturale ale Groenlandei. Acestea includ metale esențiale pentru producția de bunuri de înaltă tehnologie, de vehicule electrice și de turbine eoliene.

China domină multe dintre aceste piețe ale metalelor, inclusiv mineritul, rafinarea și prelucrarea lor - iar Beijingul și-a exprimat interesul pentru „dezvoltarea” resurselor naturale ale Groenlandei.

Monetizarea acestor resurse naturale este esențială pentru visul de independență al Groenlandei, care depinde încă de subvențiile din partea Danemarcei.

„Într-o țară ca Groenlanda, e nevoie de bani pentru investiții. China și Rusia vor vărsa bani în această problemă”, a declarat într-un interviu acordat publicației The Cipher Brief Philip M. Breedlove, un general de patru stele în retragere din Forțele Aeriene ale SUA, care a condus forțele americane din Europa și a fost comandantul suprem aliat al NATO între 2013 și 2016.

„Ancorarea Groenlandei în Occident este extrem de importantă”, a spus el, adăugând că asta nu se face neapărat prin jurisdicție, prin modificarea suveranității.

Matisek spune că Trump ar putea încerca pur și simplu să determine Statele Unite să „ia Groenlanda în serios” din cauza rolului integral pe care îl joacă în apărarea Americii de Nord.

Este, de asemenea, „în mod evident, o încercare de a se asigura că chinezii și rușii nu își pun amprenta acolo”, a mai spus el.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI