Diplomații de vârf ai UE vor discuta într-o videoconferință despre întâlnirea de pe 15 august din Alaska, pe fondul zvonurilor tot mai insistente din partea oficialilor americani că un acord de pace ar include cedarea de teritorii ucrainene către Rusia.
„Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, au declarat liderii din Franța, Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie și Finlanda, împreună cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declarație comună, îndemnându-l pe Trump să exercite mai multă presiune asupra Rusiei.
Washingtonul pare să pregătească Kievul și Moscova pentru compromisuri majore pentru a pune capăt conflictului. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a avertizat pe 10 august că orice acord de pace va lăsa probabil ambele părți „nemulțumite”.
„Nu va face pe nimeni foarte fericit. Atât rușii, cât și ucrainenii, probabil, la final, vor fi nemulțumiți de el”, a declarat Vance într-un interviu acordat Fox News și difuzat pe 10 august.
Discuțiile au loc într-un moment crucial, în contextul în care Trump este din ce în ce mai nemulțumit de Putin, iar președintele rus nu dă semne că ar fi dispus să facă vreo concesie pentru a se ajunge la pave.
În ultimele zile, Trump a sugerat că orice soluție la război ar putea include „schimbul de teritorii”.
El nu a dat detalii și nu este clar ce teritorii ar putea fi schimbate, având în vedere că Rusia ocupă vaste zone din Ucraina, iar Ucraina nu ocupă în prezent niciun teritoriu rus.
Cu toate acestea, remarcile au stârnit reacții vehemente din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a aliaților europeni ai Kievului, care și-au exprimat sprijinul ferm pentru securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.
„Sfârșitul războiului trebuie să fie echitabil și sunt recunoscător tuturor celor care sunt astăzi alături de Ucraina și de poporul nostru pentru pacea în Ucraina, care apără interesele vitale de securitate ale națiunilor noastre europene”, a declarat Zelenski.
El a adăugat că Kievul „apreciază și susține pe deplin” declarația de sprijin din partea aliaților săi occidentali.
Întâlnirea miniștrilor de Externe are loc la propunerea șefei diplomației europene, Kaja Kallas.
Kallas a subliniat că orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă atât Ucraina, cât și Uniunea Europeană, deoarece este o chestiune ce vizează securitatea Ucrainei și a întregii Europe.
„Președintele Trump are dreptate că Rusia trebuie să pună capăt războiului împotriva Ucrainei. SUA au puterea de a forța Rusia să negocieze serios. Orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE”, a afirmat Kallas care a adăugat că „dreptul internațional este clar: toate teritoriile ocupate temporar aparțin Ucrainei”.
Întâlnirea miniștrilor de Externe la Bruxelles are loc după ce liderii europeni au insistat duminică că e nevoie ca Ucraina și Europa să facă parte din discuții și dintr-un eventual acord care să ducă la încetarea războiului, scrie Reuters.
„Calea spre pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, arată o declarație comună semnată de liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Marii Britanii, Finlandei și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Îngrijorările liderilor europeni au fost amplificate de posibilitatea unei întâlniri SUA-Rusia fără prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și de posibilitatea unui acord care să presupună cedarea unor porțiuni semnificative de teritoriu ucrainean.
Ideea este respinsă categoric de Uniunea Europeană și de Ucraina.
Președintele Volodimir Zelenski a mai declarat că „războiul trebuie încheiat cât mai curând posibil cu o pace echitabilă. Este nevoie de o pace dreaptă” și a cerut ca „tot ce privește Ucraina trebuie decis cu participarea Ucrainei, așa cum ar trebui să fie cu orice alt stat independent”.
Zelenski a mulțumit țărilor care susțin poziția Ucrainei și a avertizat că deciziile luate fără Kiev „nu vor aduce nimic” și „nu vor funcționa niciodată.”
Îți mai recomandăm Zelenski, după ce Trump a propus schimb de teritorii: „Sfârșitul războiului trebuie să fie corect”. Europa cere creșterea presiunii pe RusiaÎntr-un efort diplomatic intens, Zelenski a purtat discuții telefonice cu 13 omologi în ultimele trei zile, inclusiv cu principalii susținători ai Ucrainei: Germania, Marea Britanie și Franța.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că speră ca președintele Zelenski să participe la summitul liderilor american și rus din Alaska, deși Casa Albă nu a confirmat deocamdată această posibilitate.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat pentru CNN că prezența lui Zelenski la summit este „cu siguranță posibilă”.
„Nu poate exista un acord la care nu sunt de acord toate părțile implicate. Evident, încheierea acestui război este o prioritate ridicată”, a spus ambasadorul, care a precizat că decizia finală aparține președintelui Trump.
Liderii țărilor nordice și baltice – Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia – au emis o declarație comună în care afirmă că negocierile pentru încheierea războiului pot avea loc doar în contextul unei încetări rapide a focului și că nicio decizie nu ar trebui luată fără implicarea Kievului. Ei au reafirmat principiul că „frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat la postul american de televiziune ABC că Trump „exercită presiune asupra lui Putin” și că summitul de vineri „va fi important pentru a testa cât de serios este Putin în dorința de a pune capăt acestui război teribil”.
Rutte a recunoscut realitatea că „Rusia controlează o parte din teritoriul ucrainean” și a sugerat că un viitor acord ar putea reflecta această situație, dar numai printr-o „recunoaștere efectivă, nu politică sau de jure”.
El a subliniat că orice acord trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei și dreptul său de a-și decide propriul viitor geopolitic, fără limitări asupra forțelor sale militare.
Pe fondul acestor discuții, armata ucraineană a anunțat duminică recapturarea unui sat din regiunea Sumî, aflat pe linia frontului, la aproximativ 20 de kilometri vest de principalele confruntări din nordul țării.
Rusia, care a ocupat aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, inclusiv aproape întreaga regiune Luhansk și părți din Donețk, Zaporojie și Herson, a cerut ca precondiție pentru orice acord de pace ca Ucraina să-și retragă forțele din aceste regiuni, să renunțe la sprijinul militar al SUA și UE și să nu adere la NATO.
Kievul a respins ferm recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor sale, deși a admis că recuperarea acestora ar putea necesita diplomație, nu doar acțiuni militare.
Îți mai recomandăm Vicepreședintele SUA, JD Vance, spune că atât Rusia, cât și Ucraina vor fi „nemulțumite” de forma oricărui viitor acord de paceEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.