La optzeci de ani de la capitularea Germaniei naziste, președintele rus Vladimir Putin a vorbit în special despre distrugerea fără precedent pe care a suferit-o Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
A vorbit aproape spre deloc de celălalt război, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace: invazia Rusiei în Ucraina.
De fapt, cu excepția unei mențiuni trecătoare despre ceea ce Putin numește „operațiunea militară specială”, nu a existat niciuna.
Ar putea fi un mecanism de adaptare. Sau pur și simplu o reflectare a Nodului Gordian pe care Kremlinul l-a legat într-un conflict care a devastat Ucraina, dar a provocat și Rusiei mai multe victime decât toate războaiele pe care le-a purtat din 1945 încoace.
Rusia marchează cea de-a 80-a aniversare a capitulării Germaniei naziste cu o paradă militară masivă în Piața Roșie din Moscova, pe 9 mai.
Războiul împotriva Ucrainei are ceea ce Kremlinul numește „cauze profunde”. Acesta este în mare parte un eufemism pentru versiunea rusească a istoriei secolului XX, în care Uniunea Sovietică a contribuit la eliberarea Europei și apoi a impus patru decenii de regim autoritar, comunist, asupra unei mari părți a acesteia.
Variabilele calculului distorsionat al Kremlinului includ afirmația falsă că Ucraina este acum controlată de neonaziști care au contribuit la orchestrarea unei lovituri de stat acum 11 ani, alungând un președinte cu simpatii rusești și persecutând vorbitorii de limbă rusă din estul Ucrainei.
O variabilă nu mai puțin importantă: afirmația că Statele Unite și NATO au trădat Moscova atunci când alianța a primit în rândurile sale foști membri ai Pactului de la Varșovia - precum Cehia, Polonia ori Ungaria - în anii următori.
„Ne amintim lecțiile celui de-al Doilea Război Mondial și nu vom fi niciodată de acord cu denaturarea evenimentelor sale, cu încercările de a-i justifica pe călăi și de a-l calomnia pe adevăratul învingător”, a declarat Putin în discursul din 9 mai.
„Adevărul și dreptatea sunt de partea noastră. Întreaga țară, întreaga societate, poporul îi sprijină pe participanții la operațiunea militară specială.”
În discursul său de doar zece minute, unul dintre cele mai scurte discursuri de Ziua Victoriei din cei 26 de ani de când este la conducerea Rusiei, Putin i-a dat replica și președintelui american Donald Trump.
Cu două zile mai devreme, Trump afirmase că „victoria a fost obținută în mare parte datorită [Statelor Unite], fie că ne place sau nu. Am intrat în acel război. Am câștigat acel război”.
Vehicule militare rusești în Piața Roșie în timpul paradei militare de Ziua Victoriei de la Moscova.
Aceasta este o erezie la Moscova, unde amintirile celor peste 20 de milioane de morți sovietici în război rămân în centrul atenției, la fel ca și Bătălia de la Stalingrad, ciocnirea cataclismică pe care majoritatea istoricilor o consideră un punct de cotitură major în război.
„Ne vom aminti întotdeauna că deschiderea celui de-al doilea front în Europa - după bătăliile decisive de pe teritoriul Uniunii Sovietice - a adus victoria mai aproape”, a spus Putin, referindu-se la invazia aliată a Normandiei, la 16 luni după Stalingrad.
Spre deosebire de discursurile anterioare, Putin a fost rezervat în a critica Occidentul.
De exemplu, în 2007, a comparat Statele Unite cu al Treilea Reich.
În 2022, la câteva luni de la invadarea Ucrainei a acuzat Statele Unite că „umilesc întreaga lume”.
Deci, ce se întâmplă cu Ucraina?
Invazia Ucrainei a avut o tendință favorabilă pentru Rusia, pe măsură ce forțele sale înving pe câmpul de luptă trupe ucrainene depășite numeric și prin armament.
Pe plan diplomatic, eforturile lui Trump de a duce la semnarea unui acord de pace l-au scos pe Putin din izolarea impusă de predecesorul lui Trump, Joe Biden, cu sprijinul aliaților occidentali.
Administrația Trump a acceptat câteva cereri esențiale ale Kremlinului, unele dintre ele folosite de Putin pentru a justifica intrarea în război.
Acestea includ recunoașterea revendicărilor Rusiei asupra Peninsulei Crimeea din Ucraina și blocarea aderării Ucrainei la NATO.
Mai recent, a existat o schimbare în tonul administrației Trump. Vicepreședintele lui Trump, JD Vance, a declarat săptămâna aceasta că Rusia „cere prea mult” în discuțiile de pace.
Îți mai recomandăm Trump cere o încetare a focului de 30 de zile. Ucraina acuză Rusia că și-a încălcat propriul armistițiuPutin a anunțat un armistițiu de trei zile care să coincidă cu sărbătorile Zilei Victoriei. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins această propunere, numind-o un spectacol teatral, și a replicat cu o propunere de încetare a luptelor de 30 de zile. Kievul a acuzat, de asemenea, Rusia de încălcări masive ale propriului armistițiu, iar Rusia a formulat acuzații similare.
Timp de săptămâni, Kievul și Moscova s-au atacat reciproc folosind drone și rachete cu o intensitate crescândă.
Pe 7 mai, Ucraina ar fi lansat peste 500 de drone și 11 rachete și bombe planore asupra țintelor rusești susține ministerul rus al apărării.
Pe 8 mai, în ajunul sărbătorilor Rusiei, Trump a propus 30 de zile de armistițiu și a amenințat cu sancțiuni „dacă armistițiul nu este respectat” de niciuna dintre țări.
A urmat o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care are o istorie tensionată cu Trump.
Îți mai recomandăm Șeful diplomației ucrainene: Rusia a comis 734 de încălcări ale propriului armistițiu, 176 de atacuri cu drone, 10 atacuri aeriene cu bombeLegislatorii ucraineni au votat acordul care oferă companiilor americane acces privilegiat la minieralele valoaroase ale Ucrainei, de care Trump a condiționat sprijinul SUA.
Atacarea Ucrainei cu acuzații de „nazism” se inspiră și din interpretarea selectivă a secolului XX de către Kremlin, în special a lui Stepan Bandera, naționalistul ucrainean venerat ca erou de mulți ucraineni pentru conducerea sa în mișcarea antisovietică de independență.
Alții îl consideră un trădător ale cărui forțe au colaborat cu Germania nazistă și au dus campanii criminale împotriva polonezilor și evreilor.
În discursul lui Putin din 2022, acesta a menționat atât „neonaziștii susținuți de Occident” din Ucraina, cât și „banderiștii” - un epitet preferat de Kremlin folosit împotriva naționaliștilor ucraineni.
Acea retorică a lipsit anul acesta.
Dar, de asemenea, a lipsit și orice indiciu că ar fi avut în vedere oprirea invaziei rusești.
„Putin nu intenționează să pună capăt războiului. Nu își schimbă obiectivele cu care a început”, a declarat pentru Current Time, înainte de discurs, Igor Iakovenko, fost jurnalist și parlamentar rus, acum sociolog în exil.
„Scopul războiului este evident. A fost formulat în două eufemisme: «denazificare» și «demilitarizare». Tradus în limbaj simplu, înseamnă deposedarea Ucrainei de armata sa și distrugerea statului ucrainean”, a spus el.
Îți mai recomandăm Putin a participat la parada de Ziua Victoriei alături de președintele Xi. 100 de soldați chinezi au mărșăluit în Piața RoșieEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI