E 3 septembrie, seara. La finalul concertului programat în cadrul Festivalului Enescu de la Sala Palatului din București, publicul aplaudă în urale, minute în șir, prestația orchestrei Tohnalle din Zurich.
Dirijorul Paavo Jarvi este unul dintre capetele de afiș ale festivalului.
Simfonia a 2-a a lui Gustav Mahler, „A învierii”, în interpretarea sopranei Elsa Benoit, a mezzosopranei Anna Lucia Richter și a corului Filarmonicii George Enescu extaziază publicul, care aplaudă încontinuu și la bis.
Pe scenă, printre zecile de artiști de 25 de naționalități, patru instrumentiști simt altfel căldura publicului.
Plecați departe de România de mulți ani sau legați de nație doar prin familia biologică și limbă, pentru ei, scena Sălii Palatului este o altă fațetă a cuvântului acasă.
Vanessa, Ioana, Cosmin și Josef sunt cei patru români din Orchestra Tonhalle din Zurich. Unii sunt pentru al treilea an pe scena de la București. De fiecare dată, încântarea revederii îi copleșește.
Ioana Geangalău este născută la Brașov unde a studiat violoncelul.
Ioana Geangalău cântă la violoncel. Și-a început studiile la Brașov, pe vremea comuniștilor. Era în clasa a opta când s-a mutat la București. Voia să facă liceul de muzică, iar în provincie era imposibil.
Apoi a venit Revoluția din 1989 și s-au deschis mai multe uși. A terminat liceul, apoi Conservatorul la București. La 19 ani s-a angajat la Filarmonica George Enescu.
„Când am terminat studiile aici, la facultate, am plecat în Germania mai întâi și acolo am început să dau concursuri la orchestre, am făcut un master și, după ce am cântat la Orchestra Simfonică WDR din Köln, m-am mutat la Zurich, din 2008”, povestește Ioana pentru Europa Liberă.
Îți mai recomandăm Enescu 2025 | Evenimentele săptămânii la Festivalul George EnescuÎn cei 17 ani petrecuți în Elveția, Ioana și-a întemeiat o familie și are doi copii. Se întoarce de fiecare dată în România cu plăcere, fie și numai ca să își viziteze părinții la Brașov și locurile în care a copilărit.
Vanessa Szigeti are 40 de ani. S-a născut în capitala Franței, din părinți români. Este „pariziancă și româncă”, cum îi place să spună.
Tatăl Vanesei este violonist la rândul lui și a cântat la Filarmonică. A emigrat în anii '80 cu cvartetul Enescu, care activează și astăzi în Occident.
Vanessa Szigeti s-a născut la Paris din părinți români. Tatăl ei este un cunoscut violonist.
„Am învățat română acasă și cu cvartetul. Eram mereu împreună și asta era foarte frumos. Am crescut printre români”, povestește Vanessa pentru Europa Liberă.
A început să studieze vioara la cinci ani prin metoda Geantă-Manoliu și cu tatăl ei. Apoi, au fost studiile cu românul Constantin Bogdănaș. Au urmat studii la Paris, Londra și Viena.
La Zurich a ajuns după ce l-a întâlnit pe soțul ei. Lucra pe vremea aceea în Luxemburg și a început să caute joburi în Elveția.
Îți mai recomandăm Enescu 2025 | Artiști din întreaga lume susțin concerte în marile orașe din România și la ChișinăuCea mai mare bucurie a fost că în orchestră a găsit români și poate în fiecare zi să exerseze limba maternă.
„Nu e prima dată când cânt la Enescu, dar e prima dată când cânt cu Tonhalle. Prima dată am cântat la Ateneu, așa că am văzut ambele săli. E special pentru mine să fiu aici și să mă gândesc că nu sunt prima din familia mea care a cântat aici”, spune Vanessa.
Josef Gaszi este etnic maghiar din Târgu Mureș. România este locul în care își are rădăcinile.
„Sunt maghiar, român, țigan și elvețian de douăzeci de ani”, spune Josef Gaszi despre el. S-a născut la Târgu Mureș și a studiat vioara de mic. A ajuns la Cluj la Conservator și s-a întors la orchestra din Târgu Mureș ca violonist. Într-un turneu, și-a cunoscut soția.
„Soția era studentă în ultimii ani și m-a «importat» în Elveția. Mie mi-a fost ușoară adaptarea, că eram cu cineva de acolo”, spune Josef.
Îți mai recomandăm Enescu 2025 | Orchestra Ukrainian Freedom, prima dată la București: „Lupta noastră pentru libertatea Ucrainei este și lupta voastră"Îi este ușor să cânte într-o orchestră cu 25 de naționalități și nu s-a simțit niciodată discriminat că ar fi minoritar. Este fascinat de fiecare dată când ajunge la Festivalul Enescu.
„Emoțiile cele mai mari le-am avut acum șase ani, când am ajuns prima dată, acum suntem a treia oară, parcă se simt mai puțin, dar mă bucur de fiecare dată de cum mă simt aici, acasă, că aici e acasă, așa cum acasă e și în Elveția”, completează Josef.
El crede că România ar trebui să investească „puțin mai mult” pentru a păstra tinerii care fac muzică în țară.
„Rădăcinile le ai acolo unde te urcai în copaci când erai copil, așa am și eu rădăcinile aici”, mai spune Josef.
Cosmin Bănică a studiat la București de unde este originar. Are doi copii pe care îi învață cu sfințenie limba română.
Cosmin Bănică s-a născut la București. Când era mic, mama sa i-a pus în față posibilitatea de a studia muzica. A ajuns la Liceul Dinu Lipatti și, după ce i-au fost măsurate mâinile, a fost repartizat să cânte la vioară. A făcut Conservatorul în București și a plecat la master la Koln.
„Ideea mea era să revin în țară. Am încercat, dar nu am avut loc, așa că am dat concurs la Zurich - primul meu concurs - am luat și asta a fost”, povestește Cosmin Bănică.
Spune că succesul se obține cu extrem de multă muncă și seriozitate, cu profesori buni si puțin noroc, „ca în orice alt domeniu”.
În Elveția, Cosmin și-a făcut o familie cu o colegă care cântă la harpă. Au doi copii - o fetiță de doi ani și un băiat de șase. Spune că nu a fost ușor să se adapteze în străinătate, pentru că „acasă rămâne acasă”. Și-a făcut un obiectiv de a-i învăța pe copii limba română.
„Am luptat și lupt în continuare pentru Rafael să învețe. Le-am citit cât am putut de mult, vorbesc cu Rafael, fiul meu, în românește. Vorbește foarte bine și sunt mândru rău de asta. Urmează acum Emma, fiica mea. Din punctul ăsta de vedere, pot să spun că sunt în parte români”, povestește Cosmin.
Spune că venirea în România este o extramotivație și își dorește să aibă concerte cât mai bune în țară.
Îți mai recomandăm De ce nu există o sală de concerte de anvergura secolului XXI în București? De ce democrația românească nu are încă o clădire simbolFestivalul George Enescu 2025 se va încheia pe 21 septembrie. În acest an, peste 4.000 de artiști din 28 de țări au susținut peste 100 de concerte - de la capodopere enesciene clasice la creații contemporane, unele prezentate în premieră absolută.
Actualizările zilnice și programul concertelor sunt pe site-ul Festivalului Internațional George Enescu, iar biletele pot fi cumpărate atât online, din platforma Eventim.ro, cât și în format fizic, din rețeaua de hipermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.
Europa Liberă este partener media al Festivalului Internațional George Enescu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.