Pachetul II de măsuri fiscale, în dezbatere publică. Ce modificări sunt propuse

Guvernul propune un pachet legislativ complex care, modifică substanțial mai multe acte normative majore – de la Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, până la Legea societăților și regulamentele Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Măsurile, afirmă guvernanții, au ca scop creșterea disciplinei financiare, eliminarea firmelor inactive din circuitul economic, întărirea controlului fiscal și protejarea veniturilor bugetare.

Principalele măsuri au fost deja prezentate public, pe 13 august, de ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

• Cont bancar obligatoriu pentru toate entitățile economice

Toate persoanele juridice, inclusiv PFA-urile, întreprinderile individuale și familiale, precum și societățile comerciale, vor fi obligate, conform proiectului, să dețină cel puțin un cont bancar sau un cont la Trezoreria Statului. Firmele nou înființate au 30 de zile la dispoziție, de la înregistrare, să-și facă un cont.

Băncile nu pot refuza deschiderea decât în condițiile expres prevăzute de legislația privind prevenirea spălării banilor. Cine nu respectă obligația poate primi amendă de 3.000 până la 10.000 de lei. Măsura intră în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Conform ministrului Finanțelor, aproape 700.000 de companii nu au cont bancar, dar au datorii totale de 1,7 miliarde lei.

• Plata cu cardul devine obligatorie pentru toți comercianții - intrare în vigoare: 1 ianuarie 2026

Proiectul legislativ elimină pragurile de cifră de afaceri pentru obligația de a accepta plata cu cardul.

Toate firmele înregistrate la registrul comerțului trebuie să instaleze POS sau soluții moderne de acceptare a plăților electronice. Termenul de instalare: maximum 30 de zile de la solicitarea clientului sau a autorității.

Sunt și excepții - pentru zonele fără infrastructură de rețea.

• Noi motive pentru declararea inactivității fiscale

În prezent sunt peste 460.000 de contribuabili inactivi, a declarat, pe 13 august, ministrul Alexandru Nazare, iar acești contribuabili au în total datorii de 3,5 miliarde lei.

Aceste firme îngreunează administrarea fiscală, unele sunt inactive de 15-20 ani, cu datorii de 1,5 miliarde lei.

„Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni”, spune ministrul Finanțelor, care adaugă că, în acest caz, regimul fiscal actual e nedrept față de contribuabilii corecți.

Codul de procedură fiscală se modifică, prin proiect, astfel încât Agenția Națională de Admnistrare Fiscală (ANAF) poate declara inactivă o persoană juridică:

• dacă nu deține cont bancar sau cont la Trezoreria Statului;
• dacă nu depune situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la termenul legal.

După un an de inactivitate:

• în cazul datoriilor restante și al indiciilor de infracțiuni – ANAF solicită deschiderea procedurii insolvenței;
• fără datorii și fără sesizare penală – se solicită dizolvarea, lichidarea și radierea;
• cu sesizare penală, dar fără datorii – radierea se cere după soluționarea cazului.

• Regim tranzitoriu pentru firmele deja inactive

Pentru firmele care sunt inactive de mai mult de trei ani, scrie în proiect, ANAF va declanșa imediat procedurile legale de radiere/insolvență.

Pe de altă parte, companiile care au fost inactive pentru mai puțin de trei ani au la dispoziție 90 de zile pentru reactivare; în caz de nereactivare, se aplică procedurile legale corespunzătoare.

• Capital social minim de 8.000 lei pentru SRL

Capitalul social minim pentru SRL-uri crește de la nivelul simbolic actual de 200 de lei la 8.000 de lei.

Firmele existente au la dispoziție doi ani ca să își majoreze capitalul. Nerespectarea termenului poate duce la dizolvarea societății.

• Reguli stricte pentru cesiunea părților sociale în firme cu datorii

Transferul de părți sociale va fi condiționat de garanții acceptate de ANAF în cazul în care societatea are obligații fiscale restante, iar notificarea ANAF se face în 15 zile de la transfer.

Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) nu va înregistra cesiunea fără dovada garanțiilor sau acordul ANAF.

Procedura va fi detaliată prin ordin comun ANAF–ONRC emis în 30 de zile de la intrarea în vigoare.

• ONRC – proceduri accelerate de radiere

Registrul Comerțului nu va mai transmite doar liste interne, ci va publica pe site-ul propriu și în Buletinul electronic listele firmelor aflate în procedură de radiere.

Dacă în 5 zile de la expirarea termenului de lichidare nu se depune cererea, ONRC radiază din oficiu.

ANAF își va recupera cheltuielile de lichidare direct de la asociați, care răspund în solidar.

• Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

Proiectul abrogă impozitul minim pe cifra de afaceri și introduce o limită de deductibilitate pentru cheltuielile cu afiliații: dacă acestea depășesc 3% din total, diferența devine nedeductibilă. Se stabilește și un plafon separat de 500.000 euro pentru costurile excedentare ale îndatorării cu persoane afiliate.

Taxa vizează în special companiile multinaționale (cu cifră de afaceri anuală mai mare de 50 de milioane de euro) care transferă în străinătate sume de bani către afiliați, prin categorii de cheltuieli considerate deductibile – precum comisioane de management, cheltuieli de administrare, proprietate intelectuală, dobânzi intra-grup și consultanți. Aceste tipuri de transferuri au fost criticate în timp de unii politicieni și specialiști pentru că, de fapt, ar fi metode prin care multinaționalele ar evita plata impozitului pe profit în România.

Alexandru Nazare a declarat, pe 13 august, că taxa propusă este inspirată de legislația fiscală din SUA, cu un nivel maxim de 3% din cifra de afaceri pe aceste patru categorii de cheltuieli deductibile. Sumele care depășesc acest procent vor fi taxate:

„Permitem niște cheltuieli deductibile, dar la un nivel de 3%. Tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%”.

Aceasta va duce la o creștere a impozitului pe profit și la o monitorizare mai bună a zonelor susceptibile de export de profit, spune Nazare. Taxa ar urma să fie aplicată începând din 2026.

Aceste tipuri de cheltuieli vizate, care pot ascunde exporturi de profit, în valoare de 15 miliarde de lei în 2024, sunt raportate deja în evidențele ANAF și vor fi monitorizate mai strict, a spus ministrul Finanțelor.

Ministrul Finanțelor susține că taxa propusă are ca scop limitarea practicii de evitare a plății impozitului pe profit dar și să încurajeze activitatea multinaționalelor, prin renunțarea la impozitarea întregii cifre de afaceri, așa cum se întâmplă acum.

„Multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să avem, să încurajăm și alte multinaționale să vină în România, să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare, dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozite pe profit în România", a spus Nazare.

Taxa IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) pentru companiile multinaționale în România este o taxă fiscală introdusă în România pentru firmele care au o cifră de afaceri anuală care depășește 50 de milioane de euro. Aceasta se aplică pentru a asigura o contribuție minimă la bugetul de stat chiar și în cazul companiilor aflate în pierdere fiscală. Taxa IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) a fost introdusă în legislația fiscală din România în 2023. Aceasta a intrat în vigoare și a devenit aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Odată cu eliminarea IMCA, Nazare se așteaptă ca companiile să adopte „o altă atitudine față de investiții în România”.

Noua taxă impusă multinaționalelor ar urma să aducă la bugetul de stat între 1,7 și 2 miliarde lei.

• Taxă logistică pentru coletele extracomunitare

Începând cu 1 octombrie 2025, fiecare colet cu valoare sub 150 euro provenit din afara UE va fi taxat cu 25 de lei.

Taxa este datorată de furnizor sau platforma de vânzare și colectată de serviciile poștale.

Lipsa declarării intenționate poate constitui infracțiune, sancționată cu închisoare de la 3 la 5 ani sau amendă penală.

• CASS mai mare pentru activitățile independente

Plafonul maxim pentru plata CASS (asigurările de sănătate) la venituri din activități independente crește la 90 de salarii minime, de la 60, cât este în acest moment.
Executivul propune să se raporteze la salariul minim de la 1 ianuarie 2026.

• Măsuri de integritate la ANAF

Inspectorii antifraudă și personalul vamal vor purta obligatoriu camere video (bodycams) în timpul acțiunilor de control.

În caz de suspiciuni, aceștia pot fi supuși testului de integritate, inclusiv poligraf.

*toate măsurile sunt propuneri, puse în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor

Pachetul II, tot prin angajarea răspunderii

Premierul Ilie Bolojan a angajat răspunderea Guvernului pentru un prim pachet de măsuri fiscal-bugetare, pus în dezbatere în Parlament în iulie.

Printre cele mai importante măsuri adoptate prin primul pachet legislativ (și care au intrat în vigoare de la 1 august) se numără majorarea TVA la 21% , creșterea accizelor pentru alcool, tutun și carburanți, aplicarea contribuției de sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 lei și plafonarea salariilor și pensiilor în sectorul public pentru anul 2026.

Pachetul II, pus în dezbatere publică pe site-ul Guvernului va fi adoptat, tot prin asumarea răspunderii, a anunțat premierul Ilie Bolojan.

„Pachetul II nu poate fi adoptat decât prin asumarea răspunderii în Parlament”, a declarat premierul, care a avertizat că riscul ca statul să intre în incapacitate de plată în această toamnă este foarte mare dacă nu se adoptă aceste măsuri.

Pachetele legislative propuse de Guvernul Bolojan au ca scop reducerea deficitului bugetar și evitarea unei crize financiare iminente, după ce România a avut în 2024 un deficit bugetar de peste 9%, cel mai mare din UE.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.