Propagandă și fake news: cum se vede lumea prin ochii prorușilor români. Cinci exemple din ultimele zile

Experții spun că România e terenul perfect pentru propagarea temelor rostogolite de propaganda de la Kremlin. Evenimentele din politica mondială din ultimele zile au fost o nouă temă pentru propaganda prorusă, care a rostogolit mesaje antieuropene – de preamărire a lui Putin și de discreditare a lui Zelenski. Europa Liberă a identificat câteva dintre ele.

„România este în pericol de destabilizare politică și socială și de reprogramare culturală”, spune pentru Europa Liberă istoricul Cosmin Popa.

Specialist în spațiul ex-sovietic, Popa crede că aparatul de propagandă al Kremlinului insistă atât de mult asupra României, „pentru că a înțeles că România este o verigă slabă a sistemului occidental.”

Propaganda rusă a fost permanentă în România. A prins avânt în perioada alegerilor de anul trecut și ofensiva nu a mai slăbit, consideră și Valentin Jucan, vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).

„Modul sofisticat în care sunt acum propagate mesajele de manipulare este mult mai nociv decât era în perioada alegerilor. Dacă discutăm despre campania de dinainte de alegeri, putem spune că efectele erau pe termen scurt – afectarea rezultatelor alegerilor. Acum, discutăm de efecte pe termen mediu și lung, exact cele mai grave cu putință”, atrage atenția Valentin Jucan.

Europa Liberă a analizat cinci cazuri – e vorba de postări făcute în decurs de numai trei zile – de fake news legate de evenimente la zi.

Cazul 1 – liderii europeni la coadă la Trump, fotografie fake. Noaptea de 18 spre 19 august

Postarea Georgianei Arsene, cu o fotografie creată cu AI, a fost catalogată drept falsă de Facebook.

O postare a Georgianei Arsene, de pe 18 august, a fost catalogată ca falsă de Facebook. Postarea era o captură de pe X cu o fotografie creată cu AI, în care liderii europeni apar stând umili, pe 18 august 2025, la Casa Albă, pe scaune, în anticamera Biroului Oval. Președintele francez Emmanuel Macron pare că are, în fotografia fake, trei picioare, detaliu care nu a deranjat-o pe utilizatoarea de social media.

Georgiana Arsene se declară fățiș, chiar din profilul creat pe Facebook, prorusă. Are steagul Rusiei suprapus peste fotografia proprie, iar aproape 9.000 de oameni îi urmăresc postările.

În afară de pagina de Facebook, ea mai are are un canal de TikTok, un blog, un canal de YouTube și unul de Telegram, toate cu numele În prima Linie.

Postările ei sunt fie preluări din presa rusă, fie opinii personale: „Europa s-a transformat într-o uniune decrepită și în descompunere”, „SVR a informat despre intenția Comisiei Europene de a schimba puterea în Ungaria”, „Vladimir Putin: Ucraina nu mai are deloc suveranitate, iar acest lucru este umilitor”, „Nemții, impresionați de Putin: concentrat, calm, sigur pe sine”.

Georgiana Arsene a fost ziaristă la publicația de propagandă a Kremlinului, Sputnik, și are studii la Moscova, așa cum a declarat chiar ea într-un videoclip.

Pe pagina Ambasadei Rusiei la București sunt postate fotografii cu sursa Sputnik/Georgiana Arsene.

În decembrie 2023, l-a intervievat pe fostul ambasador rus la București, Valeri Kuzmin – când oficialul rus a zis, printre altele, că oamenii de știință ruși au reușit să creeze tehnologii militare peste cele deținute de puterile din Vest.

Ambasada Rusiei la București a preluat pe pagina oficială de Facebook nenumărate articole de pe blogul său.

Ambasada Rusiei a preluat articole de pe blogul Georgianei Arsene.

Georgiana Arsene este și administrator al grupului privat de Facebook „Prietenii lui Vladimir Putin”, care are aproape 10.000 de membri.

Și este o mare susținătoare a lui Călin Georgescu, pe care l-a promovat intens, înainte de turul I al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024.

Georgiana Arsene nu a răspuns la întrebările Europei Libere România.

Cazul 2 – tancul cu două steaguri. 18 august

„Un transportor blindat american M113 APC se deplasează pe frontul din Zaporojie cu steagul Rusiei și SUA. Ce poate fi mai clar decât atât?”, a postat Marc Aurel pe Facebook, la două zile de la summitul Trump-Putin din Alaska și cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Casa Albă dintre președintele american, Volodmir Zelenski, liderii europeni și șeful NATO.

Un video modificat cu AI prezintă un tanc rusesc care ar avea și steagul Rusiei, și cel al SUA.

Clipul video postat de el este un fake, creat cu inteligență artificială (AI).

Postarea, făcută pe 18 august, a ajuns în mai puțin de 24 ore la aproape 600 de like-uri, 145 de distriburi și câteva zeci de comentarii.

Video-ul cu tancul care are steagurile Rusiei și SUA a fost diagnosticat ca fiind alterat cu AI.

„Sfârșit, Zelenski”, „Până și americanii sunt cu rușii”, scrie la comentarii.

Iar cel mai virulent comentariu, care nu poate fi citat, vine de la cineva care susține că stă în Washington și care numește România „colonie”.

A preluat și el, într-un colaj foto, aceeași fotografie falsă creată cu AI, cu liderii europeni stând umili pe scaune, precum Georgiana Arsene.

Mare admirator al Rusiei și al partidului AUR, „Marc Aurel” are aproape 10.000 de urmăritori și declară că este din Iași. Postările sale sunt rar apolitice și fără opinie. Îi numește pe europeni„ neomarxiști” și pe ucraineni, „naziști”.

Iar postările sale sunt preluate de alți filoruși.

Marc Aurel nu a răspuns la întrebările Europei Libere România.

Postările lui Marc Aurel sunt preluate de alți filoruși.

Cazul 3 – cine merge la Washington. 17 august

„Se pare că mâine merg la Casa Albă: dictatorul ilegitim în trening Zelensky, secretarul general al NATO daddy Rutte, doamna-vaccin Ursula, Merz care a dormit într-o cameră cu baldachin roz data trecută în SUA, suveranista globalistă Meloni, mini-Napoleon cu un approval rating de vreo 15% Macron, Starmer cel care adună hârtiile lui Trump de pe jos și președintele Finlandei despre care nu știu nimic, decât că e președintele unei țări vecine cu Rusia, care a intrat de bună voie în NATO de curând”, a scris pe Facebook duminică, pe 17 august, „Mahra Mxh”.

Postarea lui Mahra Mxh despre vizita lui Volodmir Zelenski și a liderilor europeni la Washington.

Într-unul dintre cele peste 70 de comentarii la postare, Elena Mihailescu comentează: „După ce a văzut toată planeta cum trebuie să fie un șef de stat, ăștia merg încolonați la tablă cu temele nefăcute. Îmi imaginam coloana sonoră din filmul «cartea junglei», că mănușa li se potrivește”.

Conform descrierii, „Mahra Mxh” e din București, a studiat Științe Politice, e expert în Global Fact Checking și are studii la Sankt Petersburg.

Numele său real ar fi Ioana Bărăgan – nume cu care semnează diferite articole și studii.

Are în istoric albume întregi de fotografii din vizite în Rusia, pe care o iubește și căreia îi face propagandă. Profilul are 6.000 de urmăritori pe Facebook și 1.500 pe canalul de Telegram, pe care postează aceleași lucruri.

Pe pagina de Facebook Mahra Mxr sunt fotografii în care aceasta apare în Rusia.

„Mahra Mxh” se laudă cu un studiu despre informațiile false despre Rusia care circulă în presa din România, publicat pe site-ul Global Fact Checking Network, proiect al agenției de presă de stat a Rusiei TASS.

Pe 18 august publicat o captură a unui mesaj privat în care o femeie o sfătuiește să-și întrebe bunicii cum au violat soldații ruși femeile și cum s-a făcut colectivizarea, cu un mesaj ironic: „Încerc să mă abțin de la a-i demasca pe acești bătrânei simpatici, jalnici și certați cu cartea, dar uneori mă forțează”.

MahrA Mxh a publicat o captură a unui mesaj privat în care era îndemnată să cerceteze istoria.

Iar comentariile sunt pe măsură:

„Din partea mamei buneii din Moldova, au fost într-un fel, «obijduiți», cînd li s-a luat în colhoz pământul, animalele, NICIODATĂ, repet, niciodată n-am auzit de la ei asemenea prostii, deci, NU a fost aşa ceva. Mai zicea străbunelul, că, iată, cîndva avea oameni la lucru, avea ambare pline cu «pînică» ( grîu, porumb), atît. Bunica a lucrat la tutun, bunelul... bunelul din 1940 pînă 1946 a fost în Siberia, cum iubesc acum mulți să «ciripească» , era caporal în armata română , atît a spus, că erau mereu flămînzi, da şi oamenii de pe loc, tot n-o duceau mai bine. S- a întors, a lucrat brigadir la brigada de tutun. Au muncit, au avut de toate, dar aşa tîmpenii de la ei n- am auzit”, scrie „Victoria” din Bălți, Republica Moldova.

O „româncă din Bălți” nu crede în violențele sovieticilor.

Postarea are câteva sute de like-uri și comentarii.

Conform estimărilor profesorului Rudolph Rummel, reputat istoric american, profesor la Univeristatea Yale, între 1940-1941, între 200.000-300.000 de basarabeni au fost persecutați, deportați sau trimiși la muncă forțată; 18.000–57.000 dintre ei nu au supraviețuit. http://www.hawaii.edu/powerkills/USSR.TAB6A.GIF

Europa Liberă i-a trimis Mahrei Mxh câteva întrebări. De ce credeți că Rusia și Puțin sunt un model pentru lumea actuală? Cum apreciați faptul că Rusia a impus comunismul în România, printr-o sovietizare dură, cu mii de victime? Credeți că în Rusia este democrație?

Mahra Mxh nu a răspuns la întrebări și a cerut reformularea lor, „fără acuzații nejustificate”.

Cazul 4 – Putin și pandemia. 17 august

„Cine a oprit pandemia? Nu medicii, nu OMS, nu campaniile de vaccinare și nici «măsurile de urgență». Pandemia a fost oprită de Putin, în momentul în care a intrat cu tancurile în Ucraina. Din clipa aceea, toată povestea s-a evaporat peste noapte”, a scris Remus Curt pe pagina sa de Facebook, pe 17 august.

Postarea a fost redistribuită de peste 600 de ori.

romania

A promovat și el video-ul creat cu AI cu tancul cu două steaguri.

Remus Curt a postat video-ul cu tancul rusesc ce poartă steagurile SUA și Rusiei.

„Nimic nu este mai umilitor decât să vezi toți liderii din UE mergând buluc la Washington ca să îl roage pe Trump să continue războiul. Imaginea aceasta spune totul despre sfârșitul penibil al bătrânei Europe”, a scris în preziua întâlnirii de la Washington. Postarea a fost redistribuită de 100 de ori.

Pentru că are adepți. Peste 33.000 de oameni îi citesc postările.

În mai 2025, Remus Curt a fost la Moscova. S-a fotografiat în Piața Roșie.

Într-un răspuns pentru Europa Liberă, el spune că nu consideră Rusia un model, „după cum nu consider nici Occidentul de astăzi un model de urmat.”

„Ambele mari puteri își urmăresc interesele, nu valorile. Problema reală pentru România nu e cine a fost mai vinovat în trecut, ci faptul că și atunci, și acum, clasa noastră politică acceptă să fim teren de joc pentru alții, fără să ne apărăm propriile interese.”

„Nu sunt «prorus», după cum nu sunt nici «proamerican». Sunt proromân. Poziția mea este de a analiza critic atât Estul, cât și Vestul, și de a arăta că România trebuie să-și urmeze propriul drum. Dacă acest lucru este etichetat drept «propagandă», atunci înseamnă că dezbaterea liberă a dispărut de mult”, a răspuns Remus Curt întrebărilor Europei Libere.

De ce se mistifică/uită istoria?

„Eu nu cred că acești oamenii au știut vreodată istoria ca să o poată uita”, spune pentru Europa Liberă istoricul Cosmin Popa. În ceea ce-i privește pe românii care promovează mistificări ale istoriei, Popa crede că, în primul rând, e o problemă de educație.

Cosmin Popa, istoric

„Atunci când o mare parte din publicul, din audiența unei societăți este formată din oameni care nu știu foarte multe lucruri nici despre istorie, nici despre cum funcționează sistemul internațional, nu-i de mirare că le pot poți baga pe gât tot felul de narative mincinoase, pe care le și colportează fără niciun fir critic”, explică istoricul.

Tot lipsa de educație este considerată ca principal factor de mistificare a istoriei și de istoricul Dorin Dobrincu.

„Publicul ajunge să știe câte ceva despre ceea ce s-a întâmplat cândva fie pentru că a auzit – acasă, între prieteni sau pe rețelele sociale –, fie pentru că a învățat la școală ori a citit lucrări istorice. Cei mai mulți dintre concetățenii noștri rămân, la un nivel elementar de informare, cel mult intermediar. Interpretarea faptelor istorice este deficitară, iar spiritul critic este slab dezvoltat. Nu e de mirare că istoriile alternative, inventate, și conspirațiile au astfel un teren fertil”, explică istoricul.

Iar mistificarea istoriei se poate produce însă și la nivel oficial, iar impactul este pe termen lung, mai spune el.

„Noi am avut în România o lungă și tristă experiență în acest sens, în special în perioada comunistă, dar nu doar atunci. La fel s-a întâmplat mai peste tot în lume, în timpuri diferite, în grade diferite, pentru că istoria este adesea folosită pentru legitimarea puterii, pentru susținerea unei viziuni asupra lumii, este frecvent instrumentalizată”, spune istoricul.

Dorin Dobrincu este doctor în istorie, Cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași – Filiala Iași a Academiei Române.

Și nu e un proces încheiat. Se întâmplă acum, în Rusia lui Putin, „unde regimul lui rescrie istoria într-un mod convenabil pentru sine, care să-i justifice expansiunea, refacerea vechilor granițe ale Imperiului și readucerea în sfera sa de influență a națiunilor sau statelor care între timp au arătat că nu mai vor să intre sub umbrela Moscovei”, explică Dorin Dobrincu.

„Rușii insistă că expansiunea lor înseamnă de fapt eliberare”.

„Aceste viralizări se se petrec într-un segment al populației care nu are neapărat niște cunoștințe avansate despre istorie, politica externă, despre reguli de diplomație și așa mai departe”, susține și vicepreședintele CNA, Valentin Jucan.

Iar propagandiștii proruși nu au uitat numai cum a schimbat Rusia cursul istoriei estului Europei, ci și experiențe mult mai apropiate de prezent – cum a fost cea a dictaturii.

„Una dintre direcțiile, să spunem, de propagandă ale Kremlinului, a fost să transforme dictatură în ceva foarte cool”, explică Cosmin Popa.

„Pentru că o dictatură sigur că îți răpește libertatea, dar vrea să creeze impresia că îți dă în schimb securitate socială, că este foarte dinamică, dezvoltă societatea și economia. Și asta este exact ceea ce se petrece, ceea ce se transmite practic prin narativele rusești”, mai spune istoricul.

„O vină care poate fi poate fi atribuită politicienilor și decidenților din România este că au nesocotit necesitatea construcției și menținerii unei memorii istorice, astfel încât foarte mulți dintre noi am căzut prada acestei ignoranțe foarte violente. În societățile în care educația este foarte bine și inteligent administrată, propaganda rusă nu are foarte multă audiență, concluzionează Cosmin Popa.

„Într-o societate democratică s-ar cuveni să discutăm onest și despre masacrul de la Fântâna Albă, pus în scenă de sovietici, în 1941, victimele fiind români din nordul Bucovinei, sau despre execuțiile sumare efectuate tot de sovietici la Chișinău și Cetatea Albă, în același an, dar și despre pogromul de la Iași sau de masacrele de la Odesa, tot în 1941, responsabilii fiind mai ales militarii români, iar victimele evreii români sau ucraineni”, crede și istoricul Dorin Dobrincu.

„Mistificarea istoriei nu este doar o formă de ignoranță, ci și un act politic, cu efecte directe asupra prezentului și viitorului unei societăți. Această mistificare se poate manifesta prin construirea unei istorii convenabile, în care puterea este legitimată, duce adesea la negarea faptelor reprobabile, inclusiv a crimelor din trecut. Rezultatele acestui tip de istorie se văd în spiritul critic scăzut, chiar în lipsa discernământului la tot mai mulți oameni, creând un teren fertil pentru propaganda unor actori interni – politici sau instituționali –, dar și a unor actori statali ostili”, explică el.

Cum funcționează dezinformarea?

Cei care fac propagandă au învățat repede care sunt, în acest moment, limitările platformelor de social media, explică Valentin Jucan. Așa că-și adaptează mesajele ca să ocolească filtrele care ar putea identifica conținutul propagandistic sau fals.

Valentin Jucan, vicepreședinte CNA

„Acest tip de conținut este unul sofisticat și unul care targhetează foarte bine, unul care are tehnică, mesaj, țintă și un rezultat care este așteptat”, explică el.

Iar propagarea are și ea regulile ei și funcționează după o structură: un dirijor al dezinformării, ferme de boți și troli care propagă mesajele.

Și nu numai. „Există, așa cum scrie în manualul KGB, și idiotul util – un multiplicator care dă crezare unor mesaje și le răspândește, considerând că răspund la frustrările, nemulțumirile sau ideile pe care nu le împărtășește cu cei din jur”, explică Valentin Jucan din mecanismul de propagare.

Și exemplifică cu un mesaj promovat de TikTok, care ocolește filtrele platformei, dar care are un mesaj extrem de toxic – o fotografie cu Vladimir Putin, cu text suprapus „Români, aveți răbdare, în 7 zile ne facem vecini, fac resetare globală și vă luați țara înapoi”.

Această postare, în sine, nu este ilegală, nu constituie dezinformare și nu reprezintă instigare la violență, deci nu e sesizată de filtrele platformei.

„Mesajul postării sugerează însă că Putin este un lider mântuitor și face o promisiune de ordine împotriva «trădătorilor». Tehnica folosită include pseudocitarea, muzică de fundal și un limbaj conspiraționist atunci când se vorbește despre «resetarea globală», explică Valentin Jucan.

Ținta acestei postări, spune vicepreședintele CNA, este „publicul antisistem și publicul cu substrat economic”.

„Riscul pe care îl generează este o radicalizare soft și o disponibilitate crescută pentru soluții autoritare. Efectul final, analizat de noi, este un transfer de autoritate către liderul rus și o delegitimare a ordinii democratice din Uniunea Europeană și NATO”, spune Valentin Jucan pentru Europa Liberă.

Postarea din TikTok analizată de CNA.

Cum ne putem apăra de propaganda rusă?

„Rusia lui Putin pentru noi, pentru România, pentru Europa în ansamblul ei, este letală. Este un stat care își propune să dezorganizeze societăți și să transforme sistemul internațional într-o glumă, astfel încât să capete o influență din ce în ce mai mare, fără ca ea să fie cu adevărat o țară puternică, influență și capabilă să administreze în ansamblu lor relațiile internaționale”, explică istoricul Cosmin Popa.

„Suntem atacați în haită”, spune Valentin Jucan. „Scopul este , până la urmă, să înșele românii, care să ajungă să perceapă valorile europene și valorile lumii libere și ale democrației ca fiind ceva potrivinic lor”.

„Ne putem apăra respectând și aplicând ceva mai serios valorile și principiile în care pretindem că noi credem”, crede Popa.

„România nu a pus accent pe educația democratică. Dar mai important este că decidenții politici, în bună măsură, au dovedit o aderență foarte slabă la valorile democratice și, în aceste condiții, nu poți să te aștepți ca societatea să fie la nesfârșit mai performantă în ansamblul ei decât politicienii care au conduc. Sigur că există o parte a societății performantă, modernă, occidentală, dinamică și democratică, însă ea e tot timpul în conflict cu apetența politicienilor pentru impostură și, de ce nu, și a celorlalți concetățeni români care disprețuiesc educația”, explică el.

Statul trebuie să asume că are responsabilități în materie de educație și de contracarare a propagandei care riscă să vulnerabilizeze societatea, să distrugă țesutul social, spune și istoricul Dorin Dobrincu.

„Din păcate, s-a făcut prea puțin în acest sens, mai degrabă de către grupuri informale, unele canale mass-media sau persoane preocupate de apărarea democrației liberale. Sunt necesare însă acțiuni sistematice și alocarea de resurse publice pentru a ține sub control avalanșa de fake news, pentru a informa corect publicul, pentru a dezvolta anticorpii care să protejeze societatea. Este esențial să cultivăm discernământul, memoria critică și respectul pentru adevăr”, explică el.

Consiliul Național al Audiovizualului pregătește un pachet complex de luptă împotriva dezinformării, care include resurse umane, softuri, legislație. Dar e nevoie de implicarea tuturor – de la consumatorii obișnuiți de media la autorități. E nevoie de apărare„în tranșee”, afirmă Jucan.

„Nu pot să le cer românilor să reacționeze atâta timp cât nu văd o reacție corespunzătoare din partea statului român. Dacă românii ar observa că instituțiile își schimbă modul de comunicare, că devin proactive în informarea publicului, că nu se limitează la comunicate de presă, ci efectiv intră în tranșeele platformelor – răspunzând la comentarii, făcând postări, preluând și clarificând informațiile false – atunci ar exista o bază reală pentru implicarea cetățenilor”, crede vicepreședintele CNA.

Îți mai recomandăm Amintiri și bancuri din comunism numai bune pentru vindecat nostalgia

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.