Pe lângă costurile propriu zise de promovare, competitorii au declarat în raportările privind veniturile și cheltuielile depuse la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) cheltuieli pentru pregătirea materialelor de publicitate politică.
Meta: Dominată de trei candidați
Dintre cei 11 candidați candidați la Președinția României, trei au dominat aproape complet spațiul publicitar de pe Meta (Facebook și Instagram):
- Crin Antonescu – 1,8 milioane lei
- Nicușor Dan – 1,5 milioane lei
- Victor Ponta – 1,35 milioane lei.
În total, sumele utilizate de cei trei candidați reprezintă 80% din totalul cheltuielilor, iar doar în săptămâna 19–25 aprilie au investit 2,4 milioane de lei în reclame online. Crin Antonescu a atins un vârf de cheltuieli de 228.000 lei într-o singură zi, pe 24 aprilie.
Chiar dacă în primele trei săptămâni de campanie competitorii au declarat cheltuieli de 41 milioane de lei (46%) pentru producția și difuzarea materialelor publicitare politice/materialelor de propagandă electorală online, costurile pentru promovare prin servicii Meta și Google rămân relativ reduse reduse - doar 14% din costurile totale.
EFOR estimează că mare parte din fonduri e destinată producției și promovării online prin alte canale.
Google: PSD, lider detașat
Pe Google, Partidul Social Democrat (PSD) a fost principalul investitor, cu aproape 1 milion de lei cheltuiți (63% din totalul estimat de 1,5 milioane lei). Nicușor Dan și Victor Ponta au urmat cu 263.000 lei, respectiv 110.000 lei. Cheltuielile asociate indirect lui Crin Antonescu se ridică la aproximativ 1,1 milioane de lei.
TikTok: O zonă gri
Platforma TikTok rămâne în afara cadrului de transparență oferit de Meta și Google. Singurul competitor la care se pot identifica anumite costuri legate de campania pe TikTok este Victor Ponta, care a declarat 2,3 milioane de lei pentru productie materiale electorale TikTok și difuzare materiale de propagandă electorală online, scrie Expert Forum. Din datele declarate de ceilalți competitori nu reiese obiectul contractului.
În lipsa unor reglementări clare privind publicitatea politică pe această platformă, monitorizarea eficientă este imposibilă, scrie EFOR.
Campanii neasumate și publicitate ilegală
EFOR a atras atenția asupra fenomenului îngrijorător al paginilor neasumate care promovează sau denigrează candidați, fără respectarea legislației în vigoare.
De exemplu, pagina „Realitatea de România” a cheltuit 24.000 lei pe reclame favorabile lui Victor Ponta, fără a indica în mod clar cine finanțează conținutul. Sesizarea transmisă către AEP și BEC a dus la o decizie prin care conținutul a fost declarat ilegal, iar autoritățile au promis demararea unor investigații.
Despre o parte din aceste pagini, Europa Liberă a scris aici.
Îți mai recomandăm Trei conturi false de Facebook au plătit 150.000 de lei pentru postări contra Crin Antonescu și Nicușor Dan. Cine e în spatele lor?Candidatul AUR – prezență online discretă
Deși vizibil vocali în spațiul public, reprezentanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au avut cheltuieli reduse pe rețelele sociale. George Simion, candidatul AUR la Președinție, a cheltuit doar 70.000 lei în perioada analizată, iar pagina oficială a partidului nu a mai difuzat reclame după începerea campaniei.
În mod similar, partide precum USR, PNL și UDMR au avut prezențe modeste în ceea ce privește bugetele alocate online – sub 100.000 lei fiecare.
Concluzie: Urgența reglementării
Raportul EFOR subliniază că doar 14% din sumele declarate pentru producția și difuzarea de materiale electorale pot fi corelate cu cheltuielile transparente din Meta și Google. Restul fondurilor sunt cel mai probabil direcționate către producție video, campanii în medii mai puțin reglementate (cum ar fi TikTok) sau pagini neasumate.
Campaniile digitale din 2025 subliniază o realitate din ce în ce mai problematică: lipsa transparenței și reglementarea inadecvată a publicității politice online. Deși există progrese în ceea ce privește monitorizarea, autoritățile trebuie să intervină mai eficient în reglementarea platformelor sociale și în identificarea surselor de finanțare ale campaniilor neasumate. Altfel, riscul manipulării alegătorilor prin mijloace obscure rămâne ridicat, conchide raportul EFOR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI