În același fel în care brokerii de la bursă se uită la ecrane ca să afle cum stă piața mondială de valută, la fel de atenți sunt și muncitorii migranți din Asia Centrală la cursul valutar din orașele rusești.
După ce valoarea dolarului american a scăzut pe fondul turbulențelor de pe piețele globale – când administrația Trump a prezentat un pachet masiv de tarife vamale – rubla rusească a crescut brusc.
Ceea ce înseamnă că, deodată, emigranții din Rusia trimit acasă mai mulți bani.
„Oamenii așteaptă luni întregi înainte să trimită banii acasă, sperând că rata de schimb va crește. Imediat ce asta se întâmplă, dau fuga la bancă sau trimit bani prin aplicații”, spune Ali, un tadjic de 60 de ani, care lucrează la Novosibirsk.
Precum în cazul altor muncitori migranți intervievați pentru acest articol, nu îi vom dezvălui numele întreg, din motive de siguranță. RFE/RL este interzisă în Rusia și e o infracțiune să vorbești cu jurnaliștii Europa Liberă.
„E bine pentru noi când crește rubla. E important să știm că familiile noastre vor avea bani de trai, să-și cumpere mâncare sau medicamente”, spune Ali.
Conform Băncii Mondiale, banii trimiși din străinătate reprezintă 45% din produsul intern brut (PIB) al Tadjikistanului. În Kârgâzstan, acesta este de 24%, iar în Uzbekistan de 14%. Majoritatea acestor fonduri provin din Rusia.
„Nu ne puteam plăti rata la casă”
Daler, care e tot din Tadjikistan, lucrează la Moscova. În fiecare lună, trimite acasă cam 10.000 de ruble. Adică 123 de dolari americani, conform ratei de schimb din 23 aprilie. În ianuarie, aceeași sumă în ruble era echivalentul a 90 de dolari.
„Nevastă-mea zicea «au ajuns banii, abia dacă ne ajung două săptămâni». Acum, poate chiar să economisească ceva”, spune bărbatul.
Familia lui Daler folosește banii ca să-și construiască o casă nouă: „Cumpăram un sac de ciment, acum pot cumpăra doi. Totul e mai accesibil: atât materialele de construcție, cât și mâncarea”.
Anara, șoferiță de taxi kârgâză, muncește în Rusia de câțiva ani.
„Am găsit niște locuri de muncă part-time, am dormit câte patru ore pe noapte. Fără jobul celălalt, nu puteam să ne plătim rata la casă și să ne hrănim familia”, spune ea.
„Acum am mai mult decât îmi trebuie”.
Nigora, care are 47 de ani, are acasă, în Tadjikistan, patru copii, iar mama ei e tot acolo. Ziua, Nigora spală vase într-o cafenea, noaptea, e femeie de serviciu.
În fiecare dimineață, discută cu colegii despre cele mai recente evenimente și despre cum ar putea ele să influențeze rata de schimb.
„Când a venit la Moscova [emisarul special american Steve] Witkoff, rata de schimb s-a dus în sus. Și, când Trump a zis că Rusia nu-și îndeplinește obligațiile, rubla a scăzut un pic imediat”, spune ea.
Această volatilitate arată faptul că puterea actuală a rublei ar putea să nu fie de durată.
Un sondaj recent făcut de Reuters în rândul economiștilor arată că moneda rusă va fi de aproximativ 100 pentru un dolar, comparativ cu rata de 82,9 de la Moscova din după-amiaza din 23 aprilie.
Represiunea Rusiei împotriva migranților
Alisher Ilkhamov, șeful Central Asia Due Diligence, un think-tank cu sediul la Londra, spune că ratele ridicate ale dobânzilor în Rusia, îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul și slăbiciunea generală a dolarului sunt motive pentru creșterea rublei.
„Valoarea rublei va depinde în următoarele luni de prețul petrolului și de performanța dolarului”, afirmă el.
De-a lungul timpului, întărirea rublei a dus la creșterea numărului de persoane care merg în Rusia să caute de lucru.
Potrivit Ministerului rus de Interne, la sfârșitul anului 2024, în țară se aflau 6,3 milioane de cetățeni străini. Majoritatea provin din trei țări: Uzbekistan (23,3%), Tadjikistan (16,7%) și Kârgâzstan (10,4%).
Dar mutarea în Rusia nu e lipsită de riscuri - acestea variază de la rasism la brutalitate a poliției.
Îți mai recomandăm „Ne-au obligat să ne târâm”. Emigranții vorbesc despre un raid violent la MoscovaRăzboi și terorism
Se adaugă pericolul de a fi recrutat cu forța și trimis în Ucraina.
„În zilele noastre, să pleci în Rusia ca să câștigi bani înseamnă și o călătorie în necunoscut. Rata crescută a rublei e un stimulent pentru migranți, dar presiunea ridicată din partea autorităților, precum și riscul de a ajunge pe front în Ucraina fac călătoria stresantă și imprevizibilă”, spune Ilhamov.
A existat, de asemenea, o creștere accentuată a deportărilor, cifrele oficiale indicând un număr record de 190.000 de persoane alungate din Rusia anul trecut. Ceea ce înseamnă o creștere de 31% față de anul precedent.
Din martie 2024, de la atacul terorist de la Crocus City Hall de la Moscova, migranții au fost din ce în ce mai hărțuiți.
„În Rusia, migranții din Asia Centrală sunt considerați din ce în ce mai mult o amenințare la adresa securității”, afirmă Nodira Abdulloyeva, avocat pentru drepturile omului cu sediul în Țările de Jos.
„Asta duce la legi mai dure, restricții de intrare, controale în masă... un climat general de teamă”.
Țările din Asia Centrală caută destinații alternative pentru lucrătorii lor migranți, dar limba - rusa este vorbită de majoritatea populației din regiune - joacă un rol important în atragerea acestora în Rusia.
Deocamdată, ei vor continua să urmeze cursul rublei.
Îți mai recomandăm „Doar etnici slavi”. Discriminare rasială la licitațiile de stat din RusiaArticol publicat inițial pe rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.