Amiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a fost cel care a anunțat că 32 de șefi ai apărării din întreaga alianță vor participa la o videoconferință în virtutea campaniei conduse de SUA șicare vizează încetarea luptelor.
Generalul american Alexus Grinkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa al NATO, a participat și el la discuții, a scris Dragone pe platforma de socializare X.
Președintele american Donald Trump s-a întâlnit vinerea trecută în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin , iar luni i-a găzduit la Casa Albă pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe șeful NATO, șefa Comisiei Europene și cinci dintre cei mai influenți lideri europeni: premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Mertz, președintele Franței Emmanuel Macron, premierul Italiei Giorgia Meloni și președintele Finlandei, Alexander Stubb (Finlanda este țara care a fost nevoită să cedeze teritorii URSS la finele celui de-al Doilea Război Mondial, dar spre deosebire de Europa de Est, a izbutit să-și păstreze regimul democratic).
Niciuna dintre întâlnirile conduse de președintele Donald Trump nu a adus până acum progrese concrete, dar a readus în discuție chestiunea cheie a garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Îți mai recomandăm „Coalition of the Willing” confirmă sprijinul pentru Ucraina. Noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă Putin se opune negocierilor de paceTrump încearcă să-i preseze pe Volodimir Zelenski și într-o oarecare măsură pe Vladimir Putin spre o formulă de compromis care să oprească războiul provocat de invazia pe scară largă a trupelor ruse în țara vecină, începând cu 24 februarie 2022. Obstacolele sunt dificile, din moment ce Ucrainei i se cere să renunțe practic la Crimeea, dar și la alte teritorii din estul țării în ceea ce președintele Trump a numit în ajunul întâlnirii cu Vladimir Putin în Alaska, „schimburi de teritorii”, fără să indice ce ar ceda Rusia în schimb.
Pe lângă faptul că președintele Zelenski nu poate recunoaște în mod constituțional cedări de teritoriu, Ucraina - susținută de aliații europeni - cere garanții de securitate. Cu alte cuvinte, măsuri concrete de apărare, susținute de trupe de menținere a păcii suficient de puternice încât Rusia nu își reia ofensiva militară până la anihilarea totală a autorităților pro-occidentale de la Kiev.
„Avem nevoie de garanții de securitate puternice pentru a asigura o pace cu adevărat sigură și durabilă”, a declarat Zelenski miercuri, 20 august, într-o postare pe Telegram, după ce noaptea trecută, atacurile rusești cu rachete și drone au lovit șase regiuni din Ucraina.
De altfel, Moscova nu a ordonat încetarea atacurilor asupra teritoriului ucrainean nici în timpul discuțiile Trump-Putin din Alaska, nici a celor de la Washington, Trump - Zelenski - Aliați.
Susținătorii europeni ai Kievului preconizează înființarea unei forțe de menținere a păcii, decizie care să fie inclusă în viitorul acord de pace.
O coaliție de peste 30 de țări, inclusiv națiuni din zona Pacificului, precum Japonia și Australia, s-a alăturat inițiativei și au discutat marți în „Coalition of the Willing” fără a ajunge însă la vreun rezultat concret.
Nu este încă clar rolul pe care l-ar putea juca SUA în această forță de securitate după ce Trump a exclus marți trimiterea de trupe americane pentru a ajuta la apărarea Ucrainei împotriva Rusiei. El a invocat totuși posibilitatea ca forțe americane să se ocupe de coordonarea operațiunilor de menținere a păcii.
Discuțiile privind garanțiile de securitate ce trebuie acordate Ucrainei confruntate cu invazia rusească a fost însă intens invocată în briefingul de marți seară al secretarei de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, care a reașezat toți termenii stabiliți la reuniunea de luni a lui Donald Trump cu liderii europeni.
Rusia a declarat în repetate rânduri că nu va accepta trupe NATO în Ucraina.
În schimb, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a propus miercuri ca Rusia să joace un rol în garantarea securității post-război a Ucrainei, potrivit New York Times.
Lavrov a declarat că țara va insista să facă parte din orice viitoare garanții de securitate pentru Ucraina, o condiție pe care oficialii europeni și ucraineni o consideră ridicolă.
„Discutarea serioasă a problemelor legate de asigurarea securității fără Federația Rusă este o utopie, un drum spre nicăieri”, a declarat reporterilor la Moscova ministrul rus de externe, Serghei V. Lavrov, după o întâlnire cu omologul său iordanian.
Susținătorii Kievului resping ideea că Rusia ar putea contribui la asigurarea securității viitoare a Ucrainei, având în vedere invadarea Crimeei, din 2014, anexată ilegal și invazia totală a Ucrianei pe 24 februarie 2022.
Lavrov însă insistă că Putin și spune că Putin nu a renunțat la intenția de a avea un cuvânt de spus și încă unul decisiv asupra suveranității viitoare a Ucrainei, ca parte a oricărui acord de pace.
În acest timp, Rusia și-a continuat atacurile violente asupra Ucrainei. Zone civile din Sumîi și Odesa au fost atacate în noaptea de marți spre miercuri. Cincisprezece persoane au fost rănite, inclusiv o familie cu trei copii mici, au anunțat autoritățile ucrainene.
Zelenski a declarat că atacurile „confirmă necesitatea de a exercita presiuni asupra Moscovei, necesitatea de a introduce noi sancțiuni și tarife vamale până când diplomația își va atinge întregul potențial”.
Îți mai recomandăm Fără trupe americane în Ucraina. UE anunță noi sancțiuni dacă Putin refuză negocierile. Miercuri, întâlnire a șefilor din NATOEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI