Fără trupe americane în Ucraina. UE anunță noi sancțiuni dacă Putin refuză negocierile. Miercuri, întâlnire a șefilor din NATO

Principalul obiectiv al reuniunii online de marți a „Coalition of the Willing” a fost informarea membrilor săi cu privire la discuțiile de luni de la Washington.

„Coalition of the Willing”/ Coaliția celor care vor (să ajute Ucraina), creată de liderii Regatului Unit și Franței în martie – în urma întâlnirii dezastruoase dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, din 28 februarie – a avut prima întâlnire în aprilie.

În prezent, este alcătuită din peste 30 de țări din Europa și din Commonwealth, printre care și România.

Nici nu s-au stins bine ecourile reuniunii „celor dispuși” că, în acest timp, Casa Albă revendică victoria în discuțiile despre Ucraina, chiar dacă acestea nu au dus încă nicăieri.

Trump a resetat mai mulți dintre termenii stabiliți la întâlnirea de luni cu liderii europeni privind implicarea sa în trilaterala pe care la doar o zi distanță o consideră mai degrabă bilaterală, între Putin și Zelenski.

Rolul Coalition of the Willing. Ce s-a decis marți

Cel puțin 31 de țări s-au angajat să apere un acord de pace în Ucraina, odată ce acesta va fi încheiat, în efortul de a preveni un viitor atac din partea Rusiei.

Regatul Unit se numără printre statele care își asumă sprijinirea Ucrainei, guvernul său fiind pregătit să trimită „proiectile la sol și avioane în aer”, a declarat Starmer când a dezvăluit planurile pentru coaliție la Lancaster House din Londra, în luna martie a acestui an.

În timpul întâlnirii de marți s-a discutat despre „forța de reasigurare” care ar urma să intre în Ucraina la încheierea ostilităților, cu scopul de a descuraja viitoarele agresiuni rusești.

Încă de la început, prim-ministrul britanic a cerut garanții de securitate cu un „backstop” puternic din partea SUA. El a considerat disponibilitatea lui Trump de a participa la aceste garanții de securitate ca un pas semnificativ înainte.

Tot la întâlnirea de marți s-a stabilit că echipele de planificare ale Coaliției se vor întâlni cu omologii lor americani în următoarele zile, șeful forțelor armate britanice, amiralul Sir Tony Radakin, fiind deja în drum spre Washington.

Deși supranumită Coalition of the Willing – „coaliția celor care vor să ajute”, unii membri sunt dispuși să ofere numai arme și sprijin logistic, dar fără o prezență militară pe teren.

S-a pus mult accent pe „regenerarea” propriilor forțe armate ale Ucrainei - cu instruire și echipament furnizate de Coaliție.

Kremlinul s-a opus anterior perspectivei ca vreun membru NATO să își instaleze soldații pe teritoriul ucrainean.

Coaliția a discutat, de asemenea, despre noi sancțiuni împotriva Rusiei dacă Putin se ferește de negocierile de pace, mai ales după ce președintele Trump a făcut uitată amenințarea pentru care i-a dat și un ultimatum lui Putin dacă nu vine cu un răspuns în termen la oferta de armistițiu.

Numai că, în loc de sancțiuni, Trump i-a oferit lui Putin, atunci când a expirat termenul, o întâlnire în doi, în Alaska, pe teritoriu american.

Așadar, primul punct de divergență ar fi sancțiunile.

Probabil că cea mai cuprinzătoare sinteză a reuniunii online de marți vine chiar de la Cotroceni, de la președintele român Nicușor Dan.

„Implicarea președintelui Trump într-un acord de pace pentru Ucraina este esențială – orice pace trebuie să fie justă și durabilă. Rolul Europei este, de asemenea, crucial. Coordonarea transatlantică rămâne cel mai puternic atu al nostru în descurajarea agresiunii Rusiei. Rusia trebuie să înceteze uciderea civililor, dacă este cu adevărat angajată în obținerea păcii. Sancțiunile trebuie menținute și, dacă este necesar, chiar intensificate până la atingerea unui acord de pace. Trebuie să asigurăm întoarcerea imediată a tuturor copiilor ucraineni răpiți, efort pe care și România îl va sprijini.”

De altfel, a adăugat el, „România va contribui la garanții solide de securitate pentru Ucraina, care vor fi implementate prin cooperare strânsă între Europa și SUA”.

Președintele României atrage atenția că ajutorul acordat Ucrainei reprezintă „o investiție în securitatea Europei, nu doar a Ucrainei”, iar „o Ucraină pașnică și sigură consolidează securitatea României și aduce beneficii vecinului nostru, Republica Moldova”.

Șefa diplomației UE: Garanțiile de securitate trebuie să descurajeze Rusia. Noile sancțiuni, gata din septembrie

Vorbind despre aceste garanții, șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas afirmă că garanțiile de securitate pentru Ucraina, în cadrul oricărui acord de încheiere a războiului, trebuie să fie „suficient de puternice și credibile pentru a descuraja Rusia să se regrupeze și să atace din nou”.

„Nu se poate avea încredere că Putin își va respecta vreo promisiune sau vreun angajament”, a scris Kaja Kallas într-o postare pe X.

Uniunea Europeană va contribui la garanțiile de securitate, „în special prin instruirea soldaților ucraineni și consolidarea forțelor armate și a industriei de apărare a Ucrainei”, a spus ea.

Tocmai de aceea, Uniunea Europeană va „continua să vizeze economia de război a Rusiei”, iar următorul pachet de sancțiuni împotriva Moscovei „ar trebui să fie gata până luna viitoare”, a spus ea.

De altfel, șefii forțelor apărării din toate cele 32 de țări NATO se vor întâlni virtual miercuri pentru a discuta eforturile diplomatice de asigurare a păcii în Ucraina.

Aceștia vor fi informați de generalul-locotenent Alexus Grinkewich al Forțelor Aeriene Americane – care supraveghează și toate operațiunile NATO din Europa – cu privire la rezultatele întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, care a avut loc săptămâna trecută.

„Pe măsură ce eforturile diplomatice de asigurare a păcii în Ucraina progresează, aștept cu nerăbdare informațiile sale actualizate privind mediul actual de securitate”, postează pe X amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele comitetului militar al NATO.

Ucraina a respins propunerea lui Putin pentru un summit la Moscova

Un consilier al lui Volodimir Zelenski a declarat pentru BBC News că Ucraina „a respins imediat” sugestia lui Vladimir Putin ca cei doi lideri să se întâlnească la Moscova.

Agenția de știri AFP relatase că Putin a propus o întâlnire cu Zelenski în capitala Rusiei, când a vorbit luni cu Donald Trump.

Președintele SUA l-a sunat luni pe Putin în timp ce vizita lui Zelenski la Casa Albă era încă în desfășurare. Cei doi ar fi discutat perspectiva unei întâlniri între liderii aflați în conflict.

Întrebat despre știrea conform căreia Putin ar fi sugerat un summit la Moscova, consilierul prezidențial ucrainean Dmitro Litvin a declarat pentru BBC: „Ce fel de reacție așteptați din partea noastră?”.

„A spus-o, toată lumea a respins-o imediat.”

Întrebată cu privire la posibilele locații în care ar putea avea loc întâlnirile Putin-Zelenski, secretara de presă a Casei Albe a refuzat marți să comenteze cât de serioasă ar putea fi propunerea lui Putin privind Moscova, știut fiind că Zelenski nu ar putea să o accepte niciodată.

Ea a spus că nu intră în detalii, dar a dat garanții că „echipa noastră de securitate națională discută multe opțiuni chiar acum cu ambele părți”.

Rugată să ofere locații pentru o posibilă întâlnire a liderilor, ea a spus că vor fi oferite detalii cât mai curând posibil.

Casa Albă revendică victoria în discuțiile despre Ucraina. Leavitt: Donald Trump și-a restabilit statutul de lider incontestabil al lumii libere

Deși nu s-a stabilit nimic concret privind posibila întâlnire Putin-Zelenski, Casa Albă a decretat marți că discuțiile de luni sunt o victorie, chiar dacă luptele continuă în Ucraina, iar întrebările cu privire la implementarea oricărui proces de pace rămân fără răspuns.

În opinia secretarei de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, exprimată marți, Donald Trump „a restabilit statutul american de lider incontestabil al lumii libere” și s-a referit explicit la întâlnirea de luni cu liderii europeni.

„Nimeni din această sală nu ar trebui să scape cu vederea faptul că liderii mondiali vin chiar aici, la Washington DC, pentru ajutor”, a spus ea parcă parafrazând dintr-o postare falsă, viralizată și cu ajutorul lui Donald Trump Jr care-i înfățișează pe liderii europeni stând cuminți la rând în fața ușii lui Trump de la Casa Albă.

Dar, în ciuda tonului optimist și triumfător al lui Leavitt, rămân multe întrebări cu privire la următorii pași și la rolul pe care îl vor juca SUA.

Prima întrebare - pusă de Jack Posobiec, influencer în mare parte susținător al lui Trump - a fost legată de garanțiile de securitate.

Răspunsul a adus prea puține clarificări, în afară de precizarea că trupele americane nu vor fi „pe teren”, adică în Ucraina, idee lansată și de Donald Trump în cursul zilei, dar cu asigurarea că SUA vor ajuta la „coordonare”.

Ce înseamnă exact această coordonare, rămâne de văzut.

Ea a spus că ceea ce a realizat Trump în ultimele zile este „remarcabil” și a reiterat poziția administrației conform căreia fostul președinte american Joe Biden a permis începerea războiului, atunci când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022.

Înainte de alegerea lui Trump, status quo-ul SUA în gestionarea războiului din Ucraina era de „a forța la nesfârșit” contribuabilii să finanțeze Kievul, a spus Leavitt, iar sub Trump lucrurile „în sfârșit” se mișcă după ani de blocaj.

Apoi, ea le-a reamintit jurnaliștilor că Putin i-a dat dreptate lui Trump care a spus de nenumărate ori că războiul nu ar fi început niciodată dacă Trump ar fi fost președinte în timpul mandatului lui Biden.

Ea a confirmat că Trump a vorbit luni la telefon cu Putin și că liderul rus „a fost de acord să înceapă următoarea fază a procesului de pace”, despre care spune că este o întâlnire cu Zelenski, care ar fi urmată, doar „dacă este necesar”, de o întâlnire trilaterală cu ambii lideri și Trump.

Așadar, bilaterală Putin-Zelenski și nu trilaterală patronată de Trump. Ce anume sau cine anume l-a determinat pe Trump să-și schimbe viziunea la nici 24 de ore după ce la întâlnirea cu liderii europeni a clamat beneficiile trilateralei?

Singurul element de noutate care a intervenit între timp a fost doar convorbirea pe care a avut-o cu președintele rus Vladimir Putin când Zelenski încă era la Casa Albă. .

Casa Albă: Trump încă discută cu Putin despre garanțiile de securitate ale Ucrainei

Cât privește stadiul garanțiilor de securitate propuse pentru Ucraina, Leavitt a reiterat declarațiile lui Trump că nu vor exista trupe americane pe teren ca parte a niciunui plan de pace.

SUA pot ajuta cu coordonarea și alte mijloace de sprijin, a punctat ea.

Președintele a ordonat echipei sale de securitate națională să se coordoneze cu aliații europeni și să discute acest lucru cu Ucraina și Rusia, a spus Leavitt.

Întrebată dacă rușii au răspuns la întrebarea privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, ea a spus că Trump încă discută cu Rusia despre „aranjamentele de securitate”.

Întrebată de ce crede Trump că poate ajunge la o înțelegere cu Putin, ea a spus că președintele „a învățat multe”, acesta fiind unul din motivele pentru care a început discuțiile cu Putin.

Ea a reiterat retorica lui Trump și a dat vina pe administrația anterioară pentru refuzul de a discuta cu Rusia, adăugând că, prin „mai multe conversații” telefonice cu Putin și „zeci de întâlniri cu Zelenski”, Trump „înțelege acum ce vor ambele părți și la ce vor trebui să renunțe ambele părți”.

Trump „se așteaptă” la o întâlnire bilaterală Ucraina-Rusia

Ambele părți vor trebui „să plece puțin nemulțumite” de pe urma unui acord de pace care să pună capăt războiului, a spus reprezentanta Casei Albe, reiterând regula de bază a oricărei negocieri cu rezultate durabile, fiecare tabără fiind nevoită să cedeze în privința unor aspecte la care ținea inițial.

Ea a adăugat că atât Zelenski, cât și Putin și-au exprimat disponibilitatea de a se întâlni, iar Trump speră că cei doi se pot „angaja în diplomație directă”.

De altfel, echipa de securitate națională a SUA contribuie la facilitarea acestei întâlniri bilaterale dintre Ucraina și Rusia, a reiterat ea pentru a treia oară.

Întrebată ce indicii a dat Putin că și-ar dori o întâlnire cu Zelenski, Leavitt a spus că indiciile provin dintr-o conversație directă avută luni cu Putin.

Întrebată a cui a fost ideea de a avea următoarea întâlnire bilaterală între Putin și Zelenski, în loc de o întâlnire trilaterală alături de Donald Trump - un plan pe care Trump l-a prezentat anterior pe rețelele de socializare, secretara de presă a Casei Albe a spus că decizia a luat naștere în urma conversațiilor de luni cu Putin și Zelenski și cu liderii europeni.

Toți au căzut de acord că ar fi un lucru bun dacă acești doi lideri s-ar așeza împreună la masa negocierilor, iar „președintele se așteaptă ca acest lucru să se întâmple”, a spus Leavitt.

Multe din întrebările din conferința de presă de la Casa Albă s-au învârtit în jurul confuziei legate de întâlnirile pe care președintele Trump și administrația sa au promis că vor avea loc în continuare.

În primul rând, Leavitt nu a oferit detalii concrete despre ce anume îi face pe cei de la Casa Albă să creadă că o întâlnire între Putin și Zelenski este posibilă - deși a afirmat în repetate rânduri că este posibilă.

De asemenea, nu este clar ce rol va juca Trump însuși, mai ales după ce a renunțat la ideea trilateralei.

Poziția Casei Albe este acum că o întâlnire bilaterală între liderii aflați în război este o condiție prealabilă pentru orice întâlnire trilaterală ulterioară care implică SUA.

Leavitt a invocat natura „sensibilă” a detaliilor și negocierilor care au loc în culise.

Însă, până când nu vor exista detalii concrete despre locul, momentul și formatul în care vor avea loc aceste întâlniri, va fi foarte dificil pentru o mare parte a lumii să-și imagineze că pacea în Ucraina este la un pas de atins.

Pentru mulți, discuțiile despre garanții de securitate, sprijin aerian și logistic al SUA și desfășurări de trupe NATO vor fi premature până când acești pași inițiali nu vor deveni mai tangibili.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI