România se pregătește să ceară Comisiei Europene miliarde de euro pentru o apărare mai bună

Uniunea Europeană se pregătește ca, de luna viitoare, să înceapă o nouă etapă a programului de întărire a apărării europene, repus în discuție și inițiat la începutul anului.

Surse de la Bruxelles spun pentru Europa Liberă că, până cel târziu la sfârșitul lunii mai, Comisia Europeană, adică Guvernul Uniunii, va finaliza regulamentul de aplicare a programului SAFE (Security Action for Europe).

Acesta vizează consolidarea industriei europene de apărare prin obținerea de împrumuturi de 150 de miliarde de euro și, apoi, alocarea banilor către proiecte strategice derulate în state membre.

După finalizarea regulamentului, statele membre, inclusiv România, vor trebui să propună Comisiei, în asociere cu alte entități din spațiul comunitar, proiecte militare în domenii cheie.

Surse militare susțin că nu este exclus ca investiții în alte două domenii să fie finanțare prin programul SAFE.

Uniunea Europeană a anunțat în martie planurile sale pentru o apărare comună – investiții de până la 800 de miliarde de euro, până în 2030.

Uniunea Europeană a prezentat planul pe 18 martie, în documentele Readiness 2030 (nivel ridicat al pregătirii în fața amenințărilor la adresa securității din perspectiva militară) și Cartea albă privind viitorul apărării europene.

Planul UE vine în contextul în care președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a cerut statelor europene din NATO să investească mai mult în propria apărare – chiar 5% din PIB, „pentru că își permit”.

Liderul de la Casa Albă a amenințat chiar că SUA ar putea să-și reconsidere poziția în Alianța Nord Atlantică (NATO), referitoare la apărarea Europei, dacă aliații europene nu trec urgent la fapte.

În plus față de împrumutul luat pentru statele membre, Comisia Europeană va permite statelor membre să aloce până la 1,5% din PIB pentru apărare, fară ca această creștere să intre în calculul deficitului bugetar.

În total, dacă statele membre vor face toate această creștere, ar fi vorba despre 650 de miliarde de euro în plus față de cheltuielile din prezent.

România este în procedură de deficit bugetar excesiv (peste 3% din PIB) de patru ani. În 2024, România a avut un deficit bugetar ESA (standardul utilizat în Uniunea Europeană) de 9,2% din PIB.

La summitul NATO de la Haga, din 24 și 25 iunie, liderii Alianței vor decide cel mai probabil că este obligatorie creșterea bugetului apărării de către statele membre.

SUA vor ca pragul minim alocat anual apărării să fie de 5% din PIB. Celelalte state membre este posibil să se angajeze că, pentru început, să aloce măcar 3,5%.

Cum se pregătește România să obțină mai mulți bani pentru apărare

Potrivit Ministerului Apărării Naționale (MApN), bugetul pe 2025 este de 2,24% din PIB (8,53 miliarde de euro), „din care un procent de 31,88% (2,75 miliarde de euro) este destinat achiziționării de echipamente majore și activităților de cercetare-dezvoltare, având posibilitatea de a atinge 2,5% din PIB în funcție de evoluția programelor de achiziție ale MApN.”

Conform estimărilor actuale ale MApN, „valoarea medie estimată a bugetului apărării pentru perioada 2026-2028 este 2,45% din PIB”.

În martie, la interviurile one2one, ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, a declarat că, în 2026, „bugetul Apărării pe 2026 va fi cu siguranță mai mare”.

Cât de mare va fi depinde de ce se va decide exact la summitul NATO din iunie, dar și de cât de convingătoare va fi România cu proiectele militare de finanțare pe care le va pune pe masa Comisiei Europene.

Ce proiecte militare vrea să propună România Comisiei pentru finanțare

În prezent, Ministerul Apărării lucrează la proiectele pe care Guvernul le va depune la Comisie.

Surse militare au explicat pentru Europa Liberă că Executivul va aduna de la mai multe ministere (MApN, Ministerul Economiei și posibil și alte instituții) până la 20 de proiecte care, însumate, pot avea o valoare care va depăși 20 de miliarde de euro.

Însă cele 150 de miliarde de euro pe care Comisia le va împrumuta pentru proiectele militare trebuie să ajungă la toate cele 27 de țări membre ale Uniunii.

România este pregătită cu mai multe scenarii, au spus aceleași surse, mai ales că împrumutul va avea o dobândă 1,5%, perioadă de grație de zece ani și rambursare pe termen lung.

MApN va formula lista cu proiecte în funcție de nevoile sale de înzestrare și de criteriile de finanțare stabilite de Comisie pentru a aloca bani necesari unui proiect.

MApN are în prezent, în diferite stadii, peste 70 de programe de înzestrare și achiziții semnificative de echipamente pentru toate categoriile de forțe (Forțe Terestre, Forțe Aeriene, Forțe Navale și Forțe pentru Operații Speciale).

Dintre acestea, 27 de programe au contracte în derulare, explică MApN.

Unele dintre aceste programe de înzestrare, precum cele din domeniul apărării terestre, ar putea fi adaptate astfel încât să poată fi alocate pentru ele bani împrumutați de Comisie.

Depinde însă și cu cine va reuși să se asocieze România.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, urmează să aibă luna viitoare discuții cu mai mulți oficiali europeni pe tema întăririi apărării europene.

Până atunci, președintele interimar Ilie Bolojan s-a întâlnit, pe 3 aprilie, cu reprezentanții industriei de apărare din România pentru că liderii politici autohtoni vor ca de banii obținuți prin programul SAFE să beneficieze și fabricile militare din țară.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.