Summitul Inițiativei celor Trei Mări. Ilie Bolojan: Trei direcții în care România poate fi angrenată în regiune

Inițiativa celor Trei Mări (ITM) este o platformă politică a țărilor membre UE din Europa Centrală și de Est al cărei scos este stimularea cooperării în regiune, accelerarea proceselor de modernizare a infrastructurii și consolidarea independenței energetice.

Lansată de președinții Poloniei și Croației, Andrzej Duda și Kolinda Grabar-Kitarović în 2015, „Inițiativa celor Trei Mări" include în prezent 12 state membre ale Uniunii Europene, cuprinse între Marea Baltică, Marea Adriatică și Marea Neagră.

Este vorba despre: Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, cele trei țări baltice (Lituania, Letonia, Estonia), Austria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria. Cu o singură excepție – Austria – toate au fost state membre ale sistemului socialist, ori chiar au făcut parte din fosta Uniune Sovietică.

Trei sunt direcțiile prioritare pentru România care s-au evidențiat la forumul de afaceri: interconectarea energetică, infrastructura de transport și transformarea digitală, a declarat marți președintele interimar al României.

Subiectul Summitului de marți a fost legat de conectivitate, și, „din acest punct de vedere, o direcție importantă în acești zece ani a fost creșterea conectivității pe direcția Nord-Sud, atât din punct de vedere energetic, cât și pe calea ferată și rutier”, a spus Bolojan.

Unul dintre cele mai importante proiecte pentru România este Via Carpathia, o rețea de autostrăzi și de drumuri expres care leagă Nordul Europei, de la Marea Baltică, până în Sud, prin România la Marea Neagră și, de asemenea, prin zona Balcanilor până la Marea Adriatică, a explicat șeful statului.

„Pe teritoriul țării noastre este un profil de drum expres care intră în România pe relația Debrețin-Oradea, coboară spre Sud, pe relația Arad-Timișoara, și apoi înspre zona Constanța, spre Bulgaria, Calafat, și spre Serbia, spre Belgrad și apoi spre Peninsula Balcanică.”

După discuțiile pe care le-a avut luni cu Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi, Bolojan a spus că până la finalul acestei luni vor fi definitivate licitațiile pentru cele trei tronsoane ale drumului expres Arad-Oradea, în așa fel încât în luna mai cel puțin proiectul pentru primul tronson de la Oradea la Salonta să poate fi semnat.

Celelalte două tronsoane sunt în diferite faze de achiziții. „Unul este în contestație, cel dinspre Arad, iar cel din mijloc este în momentul de față în faza de analiză”, a explicat Bolojan.

Tot în faza de licitație este și tronsonul de la Timișoara înspre Stamora-Moravița de drum expres, în așa fel încât și conexiunea pe relația Balcani să fie realizată. „Și, dacă totul va fi bine, am putea fi în situația în care în vara acestui an, înspre toamnă, aceste tronsoane de drum expres din cadrul Via Carpathia de pe teritoriul României să ajungă în faza de execuție.”

Pe tronsonul drumul expres Arad-Oradea aflat deja în proiectare și execuție, urmează să fie semnat contractul, „deci ar putea începe lucrările”, iar pe celălalt tronson, de la Timișoara spre Stamora-Moravița, ar urma perioada de proiectare și apoi, după câteva luni de zile, „foarte probabil anul viitor ar putea să înceapă execuția”, a prognozat președintele interimar.

De asemenea, o conexiune importantă care este restantă este conectarea Portului Constanța atât rutier, cât și feroviar pe direcția Nord-Vest, pentru conectarea pe direcția Europei Centrale, dar și pe direcția de Nord, în așa fel încât potențialul mare al acestui port pentru a deveni un hub european pe direcția de transport transcaucaziană să se consolideze în anii următori, a explicat Bolojan.

„Așa cum s-a văzut în acești ani, intrarea României în Schengen, dar și, din păcate, războiul din Ucraina au crescut foarte mult traficul prin Portul Constanța, ceea ce a însemnat un puternic impuls pentru logistică și pentru dezvoltare în zona de Sud-Est a României.”

Țările participante la summitul de marți au adoptat o declarație prin care își propun ca și în perioada următoare să colaboreze pe componentele de conectivitate și energie.

La discuții a fost prezent și Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie al Statelor Unite ale Americii, care a avut o întâlnire cu ministrul român ale Energiei, Sebastian Burduja.

Proiectele strategice discutate:

1. Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) la Doicești, un proiect inovator ce va contribui la dezvoltarea energiei nucleare sigure și curate, bazate pe tehnologia americană de ultimă generație (NuScale).
2. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, un proiect strategic pentru care România a semnat contractul EPCM, inclusiv cu mari companii americane, Fluor și Sargent & Lundy.
3. Proiectul HVDC – interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, esențial pentru integrarea energiei regenerabile și consolidarea rețelei de electricitate din Europa Centrală și de Est.
4. Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP), cu sprijinul colaborării dintre Hidroelectrica și National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului pentru Energie al SUA.
5. Energia geotermală – dezvoltarea unui proiect de cartografiere și valorificare a potențialului geotermal în București, proiect care urmează a fi sprijinit prin Fondul pentru Modernizare.
6. Potențialul gazului în România, cu obiectivul de a dubla producția de gaze naturale până în 2027 prin proiectul Neptun Deep, cu implicarea platformei americane Transocean Barents în foraj.

„Mă bucur că a fost o discuție în marja acestui Summit ieri cu domnul ministru Burduja, și proiectele importante care sunt prevăzute în economia României pe componenta energetică, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, dar și partea de microcentrale nucleare, au fost apreciate ca proiecte importante în colaborarea economică româno-americană, ele având rolul de a îmbunătăți mixul energetic și de a face ca România să aibă o energie sigură și ieftină în anii următori”, a relatat Ilie Bolojan.

La summitul de marți au fost acceptate ca membri asociați două țări balcanice: Muntenegru și Albania, iar pe lângă partenerii strategici consacrați – Statele Unite, Japonia, Germania și Uniunea Europeană – au mai fost aprobate două țări importante, Turcia și Spania.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI