Toate modificările din Pachetul II. Cum te afectează cele cinci legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament

Ședințele camerelor reunite ale Parlamentului României organizate pentru asumarea răspunderii Guvernului pe Pachetul II de măsuri fiscal-bugetare. București, 1 septembrie 2025.

Cinci proiecte de legi care vizează reforma statului și reducerea cheltuielilor bugetare au fost prezentate luni de Guvern în Parlament. Ele fac parte din așa-zisul Pachet II al Executivului – care aduce modificări în domeniul sănătății, guvernanței corporative, administrației și fiscalității.

De vineri seară, când legile din Pachetul II au fost prezentate inițial de premier și până luni – la prezentarea lor în Parlament – aleșii au depus 291 de amendamente.

Doar două proiecte de lege au fost însă modificate prin acceptarea unor propuneri de la deputați și senatori.

Printre acestea – reglementări mai stricte pentru autoritățile administrative autonome, precum ANRE, ASF și ANCOM – care vor implementa noi organigrame și reduceri de posturi până la 30 septembrie.

De asemenea, au fost introduse măsuri fiscale suplimentare, cum ar fi cote crescute pentru averile mari și reguli noi pentru conversia datoriilor la start-up-uri.

Un proiect important, referitor la reforma administrației publice, a fost amânat din cauza neînțelegerilor din coaliția de guvernare.

PSD s-a opus tăierilor de posturi propuse, iar la cererea acestuia, reforma administrației publice a fost amânată până pe 15 septembrie.

Premierul Bolojan a avertizat că, în cazul în care nu se ajunge la un acord, ar putea demisiona, subliniind importanța implementării acestui proiect pentru eficientizarea administrației publice.

Ședințele camerelor reunite ale Parlamentului României organizate pentru asumarea răspunderii Guvernului pe Pachetul II de măsuri fiscal-bugetare, în Bucuresti, 1 septembrie 2025.

1. Reforma pensiilor de serviciu

„Magistrații români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 - 40.000 lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.

Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de zece ani, la sfârșitul căreia pensionare a magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare.

În România, vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni.

Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă. Am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună.

Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie lunară de 14.000 - 15.000 lei nu asigură independența și respectul de care magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau constituției”, a spus Ilie Bolojan în fața Parlamentului.

Your browser doesn’t support HTML5

Ilie Bolojan despre reforma pensiilor magistraților: Trebuie să restabilim dreptatea

Ce prevede legea de modificare și completare a pensiilor de serviciu:

  • Crește treptat vârsta de pensionare a magistraților la 65 de ani, vârsta standard în sistemul public de pensii.
  • Modificarea va fi implementată printr-o perioadă de tranziție de zece ani, până în 2036.
  • Vechimea minimă în muncă necesară pentru pensionare va fi majorată de la 25 de ani la 35 de ani, în concordanță cu reglementările aplicabile altor categorii profesionale.
  • Calculul pensiei: pensia nu va mai putea depăși 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de pensionare. În prezent, pensia e calculată ca 80% din media veniturilor brute din ultimele 48 de luni de activitate.
  • Pensionarea anticipată: magistrații vor putea opta pentru pensionare anticipată după 35 de ani de vechime, însă vor suporta o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard de pensionare .
  • Perioadă tranzitorie: pentru cei care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a noii legi, se vor aplica reglementările anterioare, inclusiv posibilitatea de a beneficia de pensia calculată la 80% din venitul brut.


„Nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuție. Vă cer sprijinul pentru ca împreună să dăm un semnal clar că România poate fi condusă cu responsabilitate și cu respect pentru principiile pe care ni le-am asumat”, a spus Ilie Bolojan în Parlament.

Îți mai recomandăm Grevă generalizată în justiție. Judecătoriile și tribunalele se alătură protestelor

2. Reforma companiilor de stat

„Modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca management-ul acestor companii să încaseze sume semnificative, dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor.

Membrii neexecutivi ai consiliilor de administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar odată pe an și doar în funcție de situațiile financiare [...]

A doua măsură [...] cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabil profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute”, a explicat Ilie Bolojan principalele măsuri din pachetul care vizează reforma managemenului companiilor de stat.

Your browser doesn’t support HTML5

Premierul Bolojan la cinci asumări de răspundere odată: „Corectăm nedreptăți și facem curățenie”

Ce prevederi principale are legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

  • Reducerea membrilor din consiliile de administrație: la trei membri pentru regiile autonome și companiile mici și la cinci membri la companiile mari, cu cifră de afaceri de peste 7,5 milioane de euro.
  • Limitarea indemnizațiilor: membrii executivi ai consiliului de administrație sau directoratului vor primi o indemnizație fixă lunară bazată pe media câștigului salarial mediu brut pe ultimele 12 luni care nu poate, însă, depăși de maximum trei ori această medie și o indemnizație variabilă – acordată anual, bazată pe îndeplinirea indicatorilor-cheie de performanță, cu un plafon de maximum două ori media câștigului salarial mediu brut pe ultimele 12 luni.
  • Indemnizația variabilă se acordă doar dacă societatea îndeplinește cumulativ mai multe condiții:
    • nu are datorii restante la buget sau către creditori;
    • programele de investiții respectă graficul de execuție;
    • nu are pierderi contabile curente sau anterioare;
    • rata de profitabilitate e mai mare 5%;
    • creșterea cifrei de afaceri cu 2,5% față de anul precedent.
  • Modificarea ponderii indicatorilor de performanță - 50-75% financiari; - 25-50% nefinanciari.
  • Limitarea cumulului de funcții: o persoană va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație, în loc de două concomitent, cum prevede legea în prezent.
  • Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect și să fie respectați.

3. Reforma instituțiilor autonome (ANRE, ASF, ANCOM)

„Acest proiect de lege pune ordine și introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităților autonome ASF, ANRE, și ANCOM. Astfel, în primul rând, o propunere de reducere de personal se va reduce cu 10% numărul posturilor de specialitate și cu 30% cel al posturilor de suport [...] în al doilea rând, se propune restructurarea organigramelor. În al treilea rând, reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii”, a declarat Ilie Bolojan în Parlament.

Ce vizează pachetul de eficientizare și transparentizare a activității autorităților de reglementare:

  • Reducerea personalului: Se propune reducerea cu 10% a posturilor de specialitate și cu 30% a posturilor din structurile de suport administrativ și logistic.
  • Eliminarea bonusurilor: Membrii Comitetului ANRE, ai Consiliului ASF și ai ANCOM nu vor beneficia de bonusuri sau prime până la 31 decembrie 2028.
  • Începând cu data la care vor intra în vigoare noile organigrame, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2026, nivelul brut al salariului, remunerației sau indemnizației se reduce cu 30% față de nivelul înregistrat în luna iulie 2025.
  • Reorganizarea structurii: Se va implementa o nouă organigramă, cu scopul de a spori eficiența și transparența activității acestora.
  • În subordinea preşedintelui, prim-vicepreședintelui și vicepreşedintelui din cadrul autorităților administrative autonome se poate organiza și funcționa câte un cabinet, constituit drept compartiment organizatoric distinct, cu maximum 3 posturi, cuprinse în organigrama autorității.

„Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situația în care conduceare își dădea singură prime fără limită, chiar și în perioada în care companiile din piețe pe care le supravegheau dădeau faliment”, a mai spus Ilie Bolojan.

Îți mai recomandăm Bolnavii de cancer vor avea servicii psihologice decontate prin sistemul public de sănătate

4. Reforma în domeniul sănătății

„Reforma pe care o propunem azi pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate. Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare și tratarea pacienților la medicul de familie sau de specialitate se pot economisi peste trei miliarde de lei care să fie redirecționați tot pentru servicii medicale.

Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienților, care vor constitui peste două treimi din plată.

A treia direcție privește responsabilitatea, performanța și disciplina financiară în sistem, mai ales la nivelul spitalelor, pentru a asigura un management profesionist în spitale. Contractele vor fi pe bază de indicatori de performanță”, a spus Ilie Bolojan în fața parlamentarilor.

Ce prevede legea privind modificările în domeniul sănătății:

  • Reforma cabinetelor medicale: Cabinetele de medicină de familie pot deschide până la două puncte secundare de lucru, cu program fracționat de minimum cinci ore/săptămână. Aceleași reguli se aplică și cabinetelor medicale cu personalitate juridică, cu un singur medic în activitate.
  • În asistența medicală primară, în anul 2026, fondul destinat plății per capita şi plății pe serviciu medical se distribuie în proporție de 25% pentru plata per capita şi 75% pentru plata pe serviciu medical. Începând cu anul 2027, fondul destinat plății per capita şi plății pe serviciu medical se distribuie în proporție de 20% pentru plata per capita şi 80% pentru plata pe serviciu medical.
  • Funcții medicale de conducere: medici-șefi UPU, SMURD sau CPU trebuie să aibă cel puțin cinci ani vechime în specialitate.
  • Legea prevede reduce spitalizarea continuă cu aproximativ 20% și se va crește ponderea consultațiilor în ambulatoriu, pentru a eficientiza utilizarea resurselor.
  • Spitale strategice și secții: Unitățile sanitare cu paturi pot fi încadrate ca spital de importanță strategică. Condițiile pentru înființarea secțiilor spitalicești se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății.
  • Spitalele se pot asocia între ele sau cu universități/instituții medicale pentru activități comune, cercetare și investiții.
  • Managementul spitalelor: Contractul de management durează maximum patru ani, poate fi prelungit trei luni interimar. Evaluarea anuală se face pe baza indicatorilor de performanță. Legea prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor contractuale: avertisment, amendă, excludere temporară.
  • Șefii de secție, laborator și serviciu medical încheie contracte de administrare de patru ani, cu posibilitate de prelungire temporară.
  • Atribuțiile comitetului de administrație includ avizarea bugetului, organizarea concursurilor pentru manageri, aprobarea regulamentelor și controlul performanței.
  • Decontări și finanțare: Bolnavii cu HIV/SIDA sau tuberculoză și pacienții cu afecțiuni oncologice beneficiază de servicii de bază fără costuri suplimentare. Se stabilesc reguli pentru plata per capita și pe serviciu medical în asistența primară. CNAS preia analiza și monitorizarea serviciilor de sănătate începând cu 1 ianuarie 2027.
  • Cardul european are valabilitate de doi ani, cu excepții pentru pensionari și copii.
  • Legea stabilește mecanismul de acces controlat pentru medicamentele neincluse în pachetul standard, cu monitorizare și partajare a costurilor între CNAS și producători.
  • Spitalele private vor fi responsabilizate pentru calitatea serviciilor oferite, prin măsuri specifice.

5. Măsuri fiscale pentru sustenabilitatea financiară

„Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantomă. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecți sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament, care sunt folosite drept paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime dintre ele au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei.

Prin reformarea ANAF și a colectării fiscale introducem noi criterii de risc fiscal, eșalonării cu garanții reale și termene clare în sprijinul celor care plătesc, nu care trag de timp. Firmele nou înființate vor fi obligate să își deschidă cont de plăți în maxim șaizeci de zile. Toți comercianții vor fi obligați să excepte și plata cu cardul [...]

Inspectorii ANAF și cei ai vămilor vor susține teste de integritate și în controale vor purta bodycam. Pentru prima dată, bunurile confiscate de ANAF vor fi vândute transparent pe o platformă electronică. Introducem reguli noi pentru cesiunea părților sociale, reguli care vor opri transferul firmelor cu datorii.

Pentru cheltuielile prin care companiile multinaționale își puteau transfera profiturile, taxele de administrare și consultanță, stabilim un plafon de 1% din total, peste care aceste cheltuieli devin nedeductibile”

Îți mai recomandăm Cât mai pot salva din deficit măsurile financiare propuse în Pachetul II

Ce conține legea pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice?

  • Creșterea impozitelor pe proprietăți și terenuri (începând din 2026). Locuințe cu utilități: valoarea impozabilă crește de la 1.492 lei/mp la 2.677 lei/mp. Locuințe fără utilități: 894 lei/mp → 1.606 lei/mp.
  • În cazul proprietăţilor (clădiri rezidenţiale) cu valoare mai mare de 2,5 milioane de lei se aplică o cotă de impozitare de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea impozabilă a clădirii comunicată de către organul fiscal local şi plafonul de 2.500.000 lei.
  • La terenuri: ajustarea valorii impozabile în funcție de destinație, cu excepții pentru mănăstiri, școli, clădiri sociale etc.
  • Veteranii de război, văduvele acestora, persoanele persecutate din motive politice, etnice și rasiale, prizonierii, persoanele deportate vor beneficia de scutire de la plata impozitului pe clădirea și terenul aferent locuinței de domiciliu, precum și pentru un mijloc de transport deținute în proprietate sau coproprietate.
  • Evaluarea proprietăților se va face printr-un sistem informatic național, automatizat.
  • Ajustarea bazei de calcul pentru contribuțiile sociale. Extinderea bazei de calcul a contribuției la asigurările de sănătate pentru persoanele independente la 72 de salarii minime. Ajustarea se va aplica etapizat între 2027–2028, pentru a nu afecta brusc contribuabilii independenți.
  • Creșterea disciplinei financiare și eficientizarea colectării debitelor:
    • Declararea firmelor inactive dacă nu au cont bancar în România sau nu depun situațiile financiare în termen de 5 luni.
    • Posibilitatea dizolvării firmelor inactive după un an.
    • Obligația contractului de fideiusiune pentru eșalonări la plată.
    • Eliminarea pragului de 50.000 lei pentru POS.
    • Valoarea capitalului social pentru societățile înregistrate în prezent la Oficiul pentru Registrul Comerțului rămâne neschimbată până la depășirea pragului de 400.000 de lei. În cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei. În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.
    • Vânzarea părților sociale se poate face doar cu notificarea Fiscului.
  • Taxa pe colete non-UE și taxe ecologice. Legea impune o taxă de 25 lei/ colet pentru orice colet non Euro cu o valoare mai mică de 150 euro
  • Taxe auto: Impozitul va fi calculat prin coeficienți pentru norme de poluare și capacitate cilindrică, cu diferențiere clară între vehicule vechi, poluante și electrice. Pentru mașinile electrice taxa este fixă de 40 lei/an. Pentru autoturisme cu o valoare mai mare de 375.000 de lei, se aplică o cotă de 0,9% asupra diferenţei dintre valoarea de achiziţie şi plafonul de 375.000 lei.
  • Rămâne impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an. De asemenea, doar 1% din cheltuielile totale aferente proprietății intelectuale, managementului și consultanței plătite către firme străine afiliate poate fi dedusă fiscal.
  • Taxe pe turism. Venitul net pentru închirieri scurte calculat cu o cotă forfetară de 30%; pentru mai mult de șapte camere, impozitare ca activitate independentă.
  • Criptomonede: Impozit de 16% pentru câștiguri din monedă virtuală, cu scutiri pentru câștiguri mici.
  • Legea stabilește reguli adaptate pentru start-up-urile din domenii strategice, prin flexibilizarea obligației de capitalizare și exceptarea acestora de la sancțiuni sau conversia împrumuturilor în capital social. Finanțarea poate fi realizată prin împrumuturi convertibile de la fondatori și investitori inițiali. Unele categorii de investitori profesioniști și persoane fizice care investesc sume moderate în start-up-uri beneficiază de excepții, iar împrumuturile acordate nu pot fi restituite mai devreme de 4 ani.
  • Alte măsuri administrative
    • Digitalizare: Soluții IT pentru reducerea timpului de procesare și simplificarea procedurilor fiscale.
    • Bodycam și înregistrări audio-video: Obligatorii pentru ANAF, Direcția Antifraudă, Inspecția Muncii și Oficiul Jocurilor de Noroc; stocare șase luni.
    • Testare psihologică: Periodică sau la cerere pentru personalul din structurile cheie.

Pachetul de legi nu va ajunge direct la promulgare. Există un termen de trei zile în care opoziția poate depune moțiuni de cenzură la adresa guvernului, caz în care Parlamentul va trebui să dezbată moțiunile.

În cazul în care acestea sunt respinse, următorul pas este controlul constituțional, în cazul unor sesizări depuse. Abia după ce CCR își va exprima punctul de vedere asupra pachetului legislativ, și trec de controlul constituțional, legi ajung la președinte pentru promulgare.

Și șeful statului are posibilitate de a retrimite legile în Parlament pentru reexaminare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.