Ucraineni deportați din Rusia fac greva foamei la granița ruso-georgiană, simțindu-se neglijați inclusiv de propriul stat

Unul dintre cei 15 ucraineni blocați în zona-tampon de la granița ruso-georgiană care au declarat greva foamei.

Cel puțin 15 dintre cei peste o sută de ucraineni deportați din Rusia și blocați de luni de zile într-o zonă-tampon de la granița ruso-georgiană au intrat în greva foamei și cer o întâlnire cu reprezentanți ai ambasadei. Se plâng că sunt ținuți în „condiții inumane” și este tărăgănată repatrierea.

Serviciul ucrainean al Europei Libere anunțase dimineață că cinci ucraineni dintre cei blocați la punctul de control Dariali au declarat greva foamei.

Ulterior, s-au alăturat și alții și cifra a crescut la cel puțin 15 persoane care protestează în acest mod, cerând o întrevedere cu reprezentanți ai Ambasadei Ucrainei din Georgia.

În zona-tampon de la granița ruso-georgiană se află peste o sută de ucraineni, potrivit presei și organizațiilor neguvernamentale.

Unii dintre ei sunt foști deținuți din închisorile care se aflau în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, deportați acum, iar alții au fost încarcerați în Federația Rusă din cauza poziției lor pro-ucrainene.

Oamenii spun că sunt ținuți în subsoluri, fără hrană și asistență medicală, de luni de zile. Ei afirmă că, deși oficialii ucraineni și georgieni au anunțat începerea discuțiilor privind evacuarea, au trecut deja două săptămâni fără nicio schimbare concretă.

Totodată, Ministerul Afacerilor Interne de la Tbilisi a declarat Europei Libere că ucrainenii care au declarat greva foamei „nu au înaintat solicitări părții georgiene, iar scopul lor este doar să revină cât mai repede acasă, cu ajutorul Crucii Roșii și al Ambasadei Ucrainei”.

Această poveste are și o componentă moldoveană: Chișinăul a acceptat ca un număr de ucraineni veniți din Georgia, să treacă pe teritoriul R. Moldova în drum spre casă, dar după ce câțiva dintre ei s-au „pierdut” după ce poliția îi pusese pe autobuz în direcția Odesa, a oprit acest traseu.

Maria Belkina, o activistă care se ocupă de soarta lor, ne-a spus la sfârșitul lunii iulie că Moldova acceptă acum doar pe cei fără cazier, anume persoanele civile strămutate din teritoriile ocupate de ruși în Ucraina.

La întrebarea dacă are vreo explicație de ce Moldova nu-i mai lasă să intre, Belkina a spus: „Principalul motiv este posibilitatea potențială de a primi oameni care vor rămâne apoi ilegal în țară”.

Europa Liberă Moldova a cerut clarificări guvernului de la Chișinău, dar nu a primit deocamdată vreun răspuns.

Proiectul „Ce mai faci?” al Radio Svoboda Ucraina relatează poveștile câtorva dintre ucrainenii blocați la hotarul dintre Rusia și Georgia.

„Vreau acasă”

Olexandr este din Krivoi Roh. Povestește că acum zece ani a arborat drapelul Ucrainei la Ialta, gest pentru care a fost reținut de forțele ruse pe teritoriul ocupat al peninsulei. Ulterior, a fost transferat într-o colonie cu regim sever din apropierea orașului Krasnodar.

O încăpere la subsol în care sunt ținuți ucrainenii în zona-tampon de la granița ruso-georgiană

Mi-au propus să colaborez. Am spus că nu mă interesează, că vreau să merg acasă.
Olexandr

„Au venit la mine angajați ai FSB-ului, m-au ascultat, m-au torturat, mi-au propus să colaborez. Îmi spuneau: ‘Ne ajuți – și te ajutăm și noi’. Le-am răspuns că nu mă interesează, că vreau acasă. Consulul a venit în tabăra noastră și ne-a explicat: ‘Crimeea este Ucraina. Dacă facem extrădarea, nu te putem rejudeca, pentru că nu recunoaștem Crimeea ca parte a Federației Ruse’. Zece ani m-au ținut prin subsoluri, în celule izolate.”

De aproximativ două luni, Olexandr se află în zona-tampon a punctului de trecere georgian „Dariali”, unde a fost adus după ce a fost eliberat din închisoarea rusă.

Georgia este în prezent singura cale prin care foștii deținuți ucraineni pot reveni acasă din teritoriile ocupate sau după deportarea din Rusia. Totuși, fără niciun document, acești foști deținuți ucraineni rămân blocați timp de săptămâni sau luni la granița ruso-georgiană, până când Ambasada Ucrainei confirmă că sunt cetățeni ucraineni. Abia după această confirmare pot obține un pașaport alb de la ambasadă, în capitala Georgiei, și se pot întoarce acasă.

Pentru prima dată, problema a fost prezentată pe larg de jurnaliștii proiectului „Ce mai faci?”. În filmul documentar „Aduceți-mă acasă”, aceștia au arătat cum foștii prizonieri deportați de ruși încearcă să ajungă în Ucraina. În iulie anul trecut, în cadrul prezentării filmului la Kiev, subiectul a fost discutat împreună cu activiști pentru drepturile omului, reprezentanți ai procuraturii de la Kiev și fostul ministru ucrainean al Justiției, Denis Maliuska.

Unul din oamenii care sunt nevoiți să aștepte în zona-tampon repatrierea

„Mi-au luat documentele – pașaportul ucrainean, care oricum era expirat. Și nu se întreprinde nimic – nici din partea Georgiei, nici din partea Ucrainei. Nu vreau să fug nicăieri – nici în Moldova, nici în Europa. Vreau să mă întorc acasă. Și nu mă voi ascunde acolo, vreau să mă înrolez în Forțele Armate. Dar nu vor să mă ia acasă.”

„Nu se rezolvă nimic”

Serghei Larko a plecat în 2015 din regiunea Harkov spre Rusia, să-și viziteze rudele. Acolo a fost reținut pentru declarații împotriva anexării Crimeii și a ocupației din Donbas. Potrivit lui, a petrecut nouă ani în închisoare în Rusia. Mai spune că a cerut extrădarea, dar aceasta nu a avut loc din cauza luptelor intense.

Deja de două luni, bărbatul se află în zona-tampon de la granița georgiană. Potrivit lui, acolo se află peste o sută de ucraineni.

Dormim pe rând, în cinci ture
Serghei Larko

„Dormim în cinci ture. Numărul de oameni crește, iar situația se transformă într-o catastrofă umanitară. Ne lasă afară doar cinci-zece minute pe zi. Toată ziua respirăm umezeala din subsol. Alături sunt 97 de bărbați, mulți dintre care au avut tuberculoză sau hepatită. Sunt persoane cu nevoi speciale, de care avem grijă”.

Unul din ucrainenii care au declarat greva foamei

În clădirea vecină, potrivit lui, se află vreo zece femei. Condițiile de acolo sunt și mai rele, spune el: în cameră nu există ventilație, la toaletă au voie doar de trei ori pe zi, iar mâncarea lipsește.

Spre deosebire de alți ucraineni deportați din teritoriile ocupate, care au doar documente expirate sau adeverințe de ispășire a pedepsei în Rusia, Serghei are un pașaport intern valabil de cetățean ucrainean. Din acest motiv, nu înțelege de ce este reținut în zona-tampon de atât de mult timp.

Serghei este unul dintre cei câțiva oameni care au declarat greva foamei și au informat despre aceasta grănicerii. De asemenea, bărbații au trimis o solicitare prin e-mail către Ambasada Ucrainei în Georgia.

Suntem «hrăniți» cu promisiuni, dar nu se schimbă nimic
Serghei Larko

„Cel puțin vreau să-l văd pe consul. În două luni nu l-am văzut deloc. Nimeni nu ne ascultă, nu avem ajutor medical. Ne «hrănesc» cu promisiuni legate de ziua de luni, de genul: «Luni se rezolvă tot». Dar nu se rezolvă nimic. Prin acest protest vrem să atragem atenția. Vreau acasă – în Ucraina, nu vreau să mă întorc în Rusia. Și acum există acest risc. Nu am trecut granița georgiană, deci ne pot trimite înapoi fără probleme.”

O încăpere în care sunt ținuți ucrainenii în punctul de control de la trecerea frontierei dintre Rusia și Georgia

Radio Svoboda a solicitat un comentariu de la Andrii Bîlik, prim-secretar al Ambasadei Ucrainei în Georgia, pentru a afla dacă instituția diplomatică a primit cererea ucrainenilor și în ce stadiu sunt negocierile privind întoarcerea lor în țară. Redacția va publica răspunsul de îndată ce îl va primi.

  • Pe 20 iulie, Ministerul Afacerilor Interne al Georgiei a anunțat pe pagina sa de pe rețelele sociale că a propus Ucrainei mai multe variante pentru repatrierea cetățenilor – inclusiv pe cale aeriană și maritimă. Totuși, la acel moment nu fusese luată o decizie finală.
  • Pe 19 iulie, ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiga a declarat că din iunie Rusia a majorat semnificativ numărul ucrainenilor deportați – în principal foști deținuți – care sunt aduși la granița cu Georgia. Din această cauză, zeci de persoane, dintre care multe fără documente valabile, au rămas blocate în zona de tranzit. Ministrul a menționat că una dintre soluțiile posibile este tranzitul prin Moldova – opțiune aflată în discuție cu autoritățile georgiene și moldovenești. Totodată, Ucraina cere Rusiei să predea foștii deținuți ucraineni deportați direct la granița cu Ucraina, pentru a evita complicațiile suplimentare.
  • În aceeași zi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a scris pe rețelele sociale că Andrii Sîbiga i-a raportat situația de la frontiera ruso-georgiană și că diplomații ucraineni lucrează la organizarea tranzitului acestor cetățeni.
  • Pe 3 august, Centrul ucrainean pentru combaterea dezinformării a respins informația răspândită de Moscova potrivit căreia Ucraina ar fi refuzat să primească 90 dintre cetățenii săi de la granița georgiană. Autoritățile de la Kiev au declarat că partea ucraineană lucrează constant la repatrierea cetățenilor, cu condiția confirmării cetățeniei acestora.

Articol preluat de la Europa Liberă Moldova.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.