Schimbările din programele de mediu, explicate de ministrul Mediului. Fechet: se finanțează baterii de stocare, pompe de căldură, termopane

Cuvântul „criză” pare să lipsească din bugetul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru 2025.

Cu 18% mai mare față de cel de anul trecut, acesta depășește 16,4 miliarde de lei (3,2 miliarde de euro) și va sprijini inclusiv priecte noi, cum ar fi cele care vor finanța baterii de stocare, pompe de căldură sau schimbarea tâmplăriei exterioare la locuințe.

Există însă și programe care vor avea un buget mult redus față de 2024.

Europa Liberă a vorbit cu Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, despre noile inițiative și despre continuarea unor proiecte deja cunoscute, cum ar fi rabla auto sau rabla pentru sobe.

În premieră, bugetul actual include finanțarea a șapte noi programe, alături de cele deja existente.

Mircea Fechet, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, detaliază într-un interviu acordat Europei Libere cele mai importante aspecte legate de proiectele de mediu finanțate în 2025.

1. Europa Liberă: Când estimați că va putea fi cunoscut un calendar al demarării principalelor programe finanțate în anul 2025 prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM)? Care ar putea fi primele programe inițiate și de la ce dată?

Mircea Fechet: La Rabla auto (unde înscrierea producătorilor a început

pe 30 aprilie, n.r.) termenul limită este 7 mai. Urmează să evaluăm toate acele aplicații (ale producătorilor, n.r.) și, în măsura în care nu vor exista contestații de la producători care să nu fie admiși, din acel moment putem să ne gândim deja la data deschiderii aplicației pentru beneficiari. Estimăm că, dacă toate merg așa cum ne-am propus, a doua parte a lunii mai pentru înscrierea efectivă în program (a posibililor cumpărători, n.r.).

În cazul programului Rabla pentru sobe, suntem acum în contractarea primăriilor. Vom avea un contract de finanțare cu fiecare din cele aproximativ 900 de primării pentru a le putea aloca sumele. În cazul programului Rabla pentru tractoare, acolo lucrurile sunt mai avansate decât la Rabla pentru autoturisme, în sensul în care au fost deja validați dealerii de astfel de tractoare sau utilaje agricole. Asta înseamnă că am putea deschide aplicația undeva în prima parte a lunii mai.

În cazul panourilor fotovoltaice sau al bateriilor de stocare, acolo deocamdată nu am scris ghidul de finanțare, pentru că suntem încă în plin proces de implementare a programului Casa Verde panouri fotovoltaice 2024. În măsura în care ajungem la final cu acest program, urmează să definitivăm și kitul pentru Casa verde 2025.

2. Europa Liberă: De ce a fost redusă finanțarea unor programe? Casa Verde Fotovoltaice, de exemplu, a avut un buget de 2 miliarde de lei în 2024 față de 1,5 miliarde, în prezent. Este posibilă o majorare a bugetelor. Dacă da, în ce condiții?

Mircea Fechet: Întotdeauna e posibilă o majorare a bugetelor. Atunci când definim principalele axe de finanțare, ne raportăm la încasările pe care le preconizăm la AFM și la celelalte programe pe care le dorim să le finanțăm, având în vedere faptul că ne propunem să deschidem niște programe noi.

Rabla pentru termopane e un exemplu, programul Casa Verde pentru pompe de căldură e un alt exemplu, programul Casa Verde pentru pentru acumulatori, pentru stocare, e un alt exemplu, sau programul prin care încercăm să finanțăm și proprietarii de fond forestier național. Vom da doar câteva exemple pentru a înțelege mai bine de ce am pornit cu o astfel de alocare, însă asta nu înseamnă că, în funcție de cum evoluează celelalte programe, nu putem majora bugetul începând cu 1 iulie, când legea ne și permite să venim cu rectificări bugetare.

3. Europa Liberă: Au fost majorate cu aproape 50% plafoanele la Rabla auto (de la 7.000 la 10.000 de lei pentru un autovehicul cu propulsie termică, de la 5.500 la 7.500 de euro pentru un autovehicul sută la sută electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen etc). Bugetul a crescut de la 1,3 miliarde la 1,43 miliarde lei. Cum au fost stabilite noile plafoane, vom avea din cauza lor mai puțini beneficiari?

Mircea Fechet: La Rabla clasic ecotichetul era 7.000 de lei și astăzi este 10.000 de lei, însă în trecut existau foarte multe ecobonificații și valoarea tichetului putea să depășească bine suma de 10.000 lei. Am decis să renunțăm la toate acele ecobonificații și să avem o singură valoare, respectiv 10.000 lei, care, față de unele autoturisme finanțate anul trecut, e mai mare, față de altele - e mai mică. Deci n-aș spune că am majorat-o cu 50%, pentru că nu e cazul.

Însă în cazul programului Rabla plus, față de anul trecut avem câteva concluzii, pe de o parte, și câteva situații noi. Concluzia legată de anul trecut este aceea că nu am epuizat bugetul, deși ambițios: am alocat un miliard de lei.

Un alt lucru la care vreau să mă refer este faptul că, începând de anul acesta, în România producem trei modele de autoturisme electrice în țară, cu investiții în economia națională, cu locuri de muncă nou înființate aici. Și această situație m-a obligat să mă asigur că nu vom rămâne iar cu bugetul neconsumat.

După ce am consultat diferite entități, mediul de afaceri, Asociația Producătorilor de Autoturisme din România, Asociația importatorilor și mulți specialiști, am ajuns la concluzia că se impunea o majorare a ecotichetului.

Reamintesc faptul că în urmă cu doi ani valoarea ecotichetului era 10.000 euro, ea a scăzut la 5.000 euro și am considerat va fi corect ca în primul an să revenim undeva la jumătatea drumului, ca să spun așa. Am apreciat 7.500 euro a fi o valoare a ecotichetului ce ar putea să conducă românii să-și achiziționeze un autoturism electric în detrimentul unuia second-hand sau cu o normă de poluare pe care nu ne-o dorim.

Rabla pentru termopane și pentru sobe

4. Europa Liberă: Cum a apărut necesitatea programului Rabla pentru termopane? Care sunt condițiile, principalii beneficiari ori tipurile de termopane acceptate? Se vor finanța și tâmplării de calitate superioară sau se va merge doar pe criteriul „cel mai ieftin”?

Mircea Fechet: Este acela de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, pe de o parte, și pe de altă parte, în plan secundar, să reducem costurile românilor pe care le plătesc în fiecare lună, fie vara, fi iarnă. Aceste costuri se pot reduce și cu o risipă mai mică a energiei, respectiv o eficiență mai bună din punct de vedere energetic a locuinței beneficiarului.

Și, în aceste condiții, plecând de la faptul că o parte însemnată a energiei, a căldurii, mai pe românește, se pierde în timpul anotimpului rece prin spațiile vitrate, prin ferestre, am considerat necesar un astfel de program, plecând și de la premisa că în România sunt sute de mii de locuințe care fie nu au ferestre adecvate, fie nu au deloc geamuri de tip termopan.

Tehnologia a evoluat foarte mult și ne-am gândit să venim în întâmpinarea românilor și să finanțăm și astfel de investiții, cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de panourile fotovoltaice, unde trimitem banii direct în China, în cazul ferestrelor termopan, slavă Domnului, sunt mulți producători în România, sunt multe firme care instalează astfel de de ferestre și am putea inclusiv să dăm o gură de oxigen industriei și să punem în acest fel umărul la și mai multe investiții sau mai bună dezvoltare a acestui sector industrial în România.

Cât privește criteriile, întotdeauna, atunci când finanțăm ne referim la niște condiții minimale de calitate, de eficiență energetică. Și aici piața e bine standardizată, nu trebuie să le spunem noi de la minister ce tip de ferestre să achiziționeze. Am fost înștiințat de faptul că există normative europene românești, există o foarte bună împărțire pe clase de calitate a acestor ferestre și putem să le diferențiem. Scopul nostru este acela ca oamenii să își cumpere ferestre mai bune decât cele pe care le au deja, nu mai proaste.

5. Europa Liberă: La Rabla sobe se schimbă primele sau condițiile de finanțare?

Mircea Fechet: Nu, la Rabla sobe valoarea finanțată rămâne 10.000 lei pentru valoare maximă finanțată și o finanțare (personală, n.r.) de minim 30%, dacă-mi amintesc eu bine, condițiile din ghid.

De îndată ce avem cele 900 aproximativ de contracte de finanțare semnate cu primăriile, programul poate începe, dar mi-e greu să avansez un termen, nu știu care e stadiul semnării acelor contracte de finanțare.

Programe pentru baterii de stocare

6. Europa Liberă: Persoanele fizice care au beneficiat în anii anteriori, inclusiv 2024, de un proiect AFM se pot reînscrie la același proiect sau altul în 2025 ori vor fi prevăzute restricții?

Mircea Fechet: Încă nu am decis acest lucru, însă cel mai probabil propunerea mea va fi ca în programul de finanțare pentru baterii de stocare, de exemplu, să aibă prioritate cei care și-au instalat panouri fotovoltaice cu un efort propriu, fără a aștepta finanțare din partea statului.

7. Europa Liberă: Principiul primul venit/ primul servit, aplicat în Casa Verde – Fotovoltaice, de exemplu, a ridicat mari semne de întrebare referitor la procedura de înscriere. Va fi procedura de înscriere modificată?

Mircea Fechet: Avem astfel de discuții și, fără îndoială, ne propunem să nu generăm frustrare în ziua în care vom deschide acest apel. E adevărat că atunci când cererea este foarte mare, viteza sau timpul în care se epuizează fondurile este una la fel de mare.

Timpul în care banii se termină e scurt și, din acest motiv, așa cum am spus și anul trecut, ne propunem să identificăm instrumente IT care să mai domolească puțin viteza celor care folosesc tot felul de tool-uri (programe electronice, n.r.) din acestea de auto-completare a unor câmpuri, asta fiind una dintre metode. E adevărat că e foarte greu să interzici cuiva să nu folosească o metodă prin care să copieze și să lipească text dintr-un document între altul. E aproape imposibil să faci așa ceva. Există și alte instrumente prin care putem desemna câștigători. Au venit unele propuneri dinspre asociațiile de prosumatori.

Una dintre propuneri se referă la eventualitatea în care putem să tragem la sorți beneficiarii. Personal, nu sunt de acord cu astfel de metodă. Nu propun să transform Casa Verde în o loterie, însă ne propunem să găsim soluții pentru ca banii să nu se mai termine într-un minut. Asta e cert.

8. Europa Liberă: Exista posibilitatea ca în ghidul de finanțare să existe restricții privind bateriile anumitor producători? Au existat discuții privind faptul că unul dintre cele mai folosite invertoare de pe piață nu este compatibil decât cu bateria produsa de același producător, de exemplu.

Mircea Fechet: Nu am stabilit încă acest aspect. Nu îmi imaginez modalitatea legală prin care am putea exclude unul sau mai mulți producători. De regulă, specificațiile noastre sau condițiile de eligibilitate se referă la niște chestiuni de natură tehnică: puterea instalată, capacitatea de stocare și așa mai departe. Cunosc această situație a celor de la Huawei, nu mă feresc s-o spun, care au un echipament, un invertor compatibil cu o singură baterie și este disproporționat de scumpă în raport cu celelalte. Însă, dacă e ceva ce ne deranjează la această situație, va trebui să corectăm acest lucru fără ne referim la un anume producător și sperăm să și reușim.

Scopul nostru este acela de a ne asigura că românii vor instala niște echipamente de calitate, cu un raport calitate-preț și ne dorim ca toate aceste echipamente pe care le finanțăm să fie compatibile cu cât mai multe alte tipuri de instalații, pentru a nu genera anume o anumită captivitate a unui consumator pentru o anumită firmă.

9. Europa Liberă: Vor putea fi cumulate programe de aceeași persoană fizică? De exemplu, același beneficiar să aplice și pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură ori schimbarea tâmplăriei exterioare a locuinței?

Mircea Fechet: Nu vă pot răspunde deocamdată la această întrebare.

10. Europa Liberă: Ați vorbit despre dependența de China în privința regenerabilelor. Noi, la Europa Liberă,am dezvăluit recent că asta poate reprezenta, în privința sistemelor fotovoltaice, chiar și o vulnerabilitate de securitate. Credeți că România își poate continua parcursul spre energia verde fără a mai fi atât de dependentă de Beijing?

Mircea Fechet: Am vizitat de curând o fabrică lângă București, care produce acumulatori, și am rămas extrem de plăcut impresionat. Și în România avem tehnologie, avem oameni și avem investiții adecvate pentru producerea acumulatorilor, pentru producția de baterii și nu pot decât să sper că în viitor vom reuși să fim producători și de panouri fotovoltaice, dacă nu noi, măcar companii din Uniunea Europeană, mai aproape de România, care să aibă un preț competitiv.

Însă rebuie să admit că, din informațiile pe care le am la dispoziție la acest moment, nu doar România, ci întreaga Europă are o profundă dependență de Asia în materia panourilor fotovoltaice cât și în materia capacităților de stocare.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.