42 în primăria din comuna Dofteana (Bacău).
55 în primăria din orașul Săveni (Botoșani).
16 în primăria din Sâniob (Bihor).
8 în Herăști (Giurgiu), 11 în Saschiz (Mureș), 16 în Putna (Suceava).
În total, ziua de 30 iulie anunța un val de proteste în primăriile din 681 de comune și 13 orașe din cele 3.028 de comune și orașe din întreaga țară.
Evenimentele au fost amânate marți seară, cu câteva ore înainte de declanșarea lor.
Cele mai multe proteste fuseseră anunțate în județele Arad - 37 de localități, Bihor – 33, Vrancea și Cluj – 31, Vaslui – 29 și Caraș Severin 29. La polul opus – județele Bistrița Năsăud - 2, Ilfov - 3, Maramureș – 4 și Olt – 6.
9.386 de angajați din aproape 700 de administrații locale au semnat pentru a declanșa greva generală. În mediul rural, o primărie din cinci urma să aibă activitatea afectată.
În majoritatea cazurilor, vorbim de instituții conduse de primari social-democrați sau liberali.
Motivele protestelor
Principalele motive de nemulțumire vizează reforma propusă de guvernul în care PSD și PNL sunt cele mai importante partide.
Pe 27 iulie 2025, Sindicatul Național al Salariaţilor Comunelor şi Oraşelor din România (SCOR), prin președintele Dan Cârlan, notifica toate Inspectoratele Teritoriale de Muncă. Scopul: declanșarea grevei generale pe 30 iulie.
Obiectul principal al protestului: proiectul de lege referitor la reforma administrației locale.
Notificat pe 7 iulie de deschiderea conflictului de muncă, Guvernul nu a avut nicio reacție.
„Nu și-a îndeplinit obligația legală expresă și neechivocă de a invita federația noastră la negocieri”, acuză sindicaliștii în adresa transmisă ITM-urilor.
„Se aduce atingere unui număr de trei funcții publice fundamentale pentru administrația publică locală. Mă refer la secretarul general, arhitectul șef și persoana care ține contabilitatea publică”, explică liderul sindical Dan Cârlan pentru Europa Liberă.
Aceasta este una dintre nemulțumiri. O a doua vizează reducerea unor posturi la jumătate de normă în contextul în care funcționarul public nu are voie, conform legilor integrității, să-și completeze veniturile din alte activități.
Reacția angajaților din primării a venit ca urmare a reorganizării administrației publice locale anunțate pe 18 iulie de premierul Ilie Bolojan.
„Una dintre măsurile importante care vor fi propuse este legată de plafonarea numărului de angajați, deci stabilirea unui număr maxim, care va fi stabilit pentru fiecare localitate la nivel național”, anunța premierul.
Bolojan argumenta prin faptul că în România sunt primării cu un număr mic de angajați, care funcționează foarte bine, în vreme ce instituții care deservesc un număr similar de oameni au un plus de angajați care nu își regăsește corespondentul și în serviciile oferite.
„La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă și mă gândesc, de exemplu, că un contabil poate să rezolve problemele de contabilitate, o jumătate de normă la o primărie, o jumătate la alta. Un secretar al unei primării, practic, dacă nu are un volum mare de hotărâri de adoptat și nu sunt aceste volume, poate să acopere fără probleme două primării. Mă gândesc, de exemplu, la zona de urbanism, unde nu ai autorizații de construire la un volum atât de mare sau certificate de urbanism să acopere o primărie cu normă întreagă și așa mai departe”, exemplifica premierul.
El propunea și alte componente de colaborare între primării, inclusiv partajarea unor servicii.
În urma discuțiilor care au avut loc marți după-amiază (29 iulie) la Guvern, premierul ar fi renunțat la propunerea inițială de tăiere cu 20% a salariilor din administrația locală și la alte câteva modificări.
„Suspendăm calendarul de proteste”, a declarat liderul sindical Dan Cârlan.
Conform acestuia, o decizie va fi luată la momentul în care Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice Locale va publica pentru dezbatere forma finală a proiectului.
„În acea zi decidem dacă a doua zi e grevă sau închidem conflictul de muncă cu Guvernul”, a explicat Cârlan.
Reacția primarilor
„Nu știu ce să vă spun și nu am fost informată de așa ceva”, a declarat pentru Europa Liberă Dana Camară (PSD), viceprimar în Dofteana, cea mai mare comună din Bacău, întrebată de motivele grevei.
Toți cei 42 de angajați ai primăriei figurează ca semnatari ai petiției pentru întreruperea lucrului.
Dana Camară spune că primăria Dofteana, care administrează șapte sate cu 11.000 de locuitori, nu ar fi afectată de eventualele reduceri de personal pentru că organigrama ar permite un număr de peste 50 de posturi.
„Participă la grevă scriptic. Faptic, vin la muncă”, a spus pentru Europa Liberă, înainte de decizia privind amânarea conflictului, Petru Relu Târzioru (PSD), primarul orașului Săveni (Botoșani).
Toți cei 55 de angajați din subordinea primarului spun că sprijină protestul.
„Ne confruntăm cu lipsă acută de personal, chiar dacă ei vor să taie posturile”, susține edilul.
Administrația publică locală ar trebui să aibă peste 90 de angajați, mai spune primarul din Săveni, pentru că sunt incluși cei de la gospodărire urbană ori salubrizare. În schimb, noile planuri de reorganizare îi cer să renunțe la 10-15 dintre angajați.
„Nu așa trebuie gândită administrația. Ar trebui reorganizare teritorial-administrativă, să dispară comunele sub 2-3.000 de locuitori, să nu fie orașe sub 10.000. Regionalizare”, spune edilul care ar fi soluțiile, din punctul său de vedere.
„Dai 3 miliarde de lei pentru metrou, la Cluj-Napoca, și în toată regiunea Moldovei – mai puțin ca unui oraș”, arată Târzioru unul din dezechilibrele financiare care-l nemulțumesc.
Printre județele fruntașe la revoltă sunt fiefuri liberale.
În județul Bihor, unde Bolojan a fost primar (Oradea) și președinte al Consiliului Județului, 14 din cele 34 de administrații locale protestatare sunt conduse de primari PNL, alte 14 sunt conduse de PSD, cinci de UDMR și una de PPR (Patrioții Poporului Român).
De exemplu, toți cei 16 angajați ai primăriei comunei bihorene Balc au semnat pentru grevă.
„Nu știu de ce protestează, n-am discutat. E dreptul lor”, a declarat Sorin Ionuț Sabău, primarul liberal din Balc, pentru Europa Liberă.
El nu discută nici de propunerile de restructurare anunțate de Ilie Bolojan. „Să vedem ce apare în Monitorul Oficial, nu discutăm până atunci”, răspunde laconic edilul.
„Nu știu nimic de grevă”, spune și Ion Huldușan, primarul liberal din Pălatca (Cluj). Opt din colegii săi din primărie semnaseră pentru suspendarea activității. Nu vrea să discute propunerile de restructurare.
Din cele 30 de primării în care erau anunțate proteste în județul Cluj, 21 sunt conduse de edili liberali, șase de social-democrați și una de un reprezentant al Alianței Dreapta Unită (ADU).
Din cele 11 primării din Alba, șapte au primar PNL, două - AUR și două - PSD.
„Nu știu nimic de protest, credeți-mă”, spune și edilul liberal Petru Holicov din Sinești (Iași). 15 din cei 21 de angajați au semnat pentru încetarea lucrului.
„Unele salarii sunt mici”, arată el o posibilă zonă de nemulțumire. Salariul său net lunar este de 5.750 lei.
„Pentru mine, e suficient, dar avem angajați cu 2.600 de lei pe lună, sunt cu studii superioare cu 3.400 de lei pe lună, e puțin”, explică Holicov.
El ar trebui să reducă numărul de angajați la 18 și crede că ar fi posibil.
„Starea civilă se poate comasa, să preia secretarul. La taxe și impozite avem și casier, avem și referent, poate rămâne doar unul”, arată edilul care ar fi soluțiile, în cazul său.
Din cele 21 de primării ieșene unde s-a semnat pentru protest, 13 sunt conduse de social-democrați, iar opt de liberali.
Deocamdată, greva rămâne suspendată. Tensiunile rămân.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
