A doua dezbatere prezidențială | Soluții în situații de criză, jumătățile din politică ale candidaților, relevanță și motive de a candida

Crin Antonescu a fost pus în fața unui scenariu al invaziei ruse în Republica Moldova și a cererii de sprijin militar din partea președintei Maia Sandu. În acest scenariu, comandatul suprem al forțelor europene transmite României că nu poate interveni – ce va face?

„În condițiile exacte date, convoc CSAT, contactez toți aliații noștri importanți din NATO și partenerul strategic SUA”, a răspuns el.

Antonescu a mai spus că va face tot ce este în măsură să facă din funcția de președinte.

„Alte măsuri în fața unei țări terțe care nu e NATO vor fi corelate cu NATO. Până atunci, pentru a nu ajunge aici, România să discute garanții de securitate pentru Moldova, care sunt importante indirect și pentru România”, a spus candidatul PSD-PNL-UDMR.

Înainte să răspundă întrebării despre ce va face ca să elimine agricultura de subzistență din satele românești, Nicușor Dan a prezentat un pliant neaprobat în care apare alături de Klaus Iohannis, potrivit căruia fostul președinte și-ar fi exprimat sprijinul pentru el.

Răspunzând la întrebare, primarul general al Capitalei a răspuns: „Nu ne-am concentrat să facem un ecosistem din care toată lumea să câștige. Trebuie să avem un program național pentru irigații, trebuie să combatem evaziunea fiscală și trebuie ca în satele României să ducem educația și sănătatea de care românii au nevoie.”

Silviu Predoiu a fost întrebat ce strategie va avea în fața atacurilor cibernetice, în contextul propagării tot mai mari a inteleginței artificiale și rețelelor sociale.

„Amenințarea cibernetică este parte a războiului hibrid. Insituțiile cu competențe trebuie încurajate și promovate și ar trebuie să lucrăm la credibilitatea lor. Dacă nu găsim o formulă pentru a crește credibilitatea, această componentă va fi privită de populația ca în sensul agresiunii, nu al protecției”, a spus el.

John Ion Banu Muscel a fost întrebat ce va face pentru ca deficitul bugetar să nu fie scăpat de sub control. „Aș merge pe reducerea masivă a cheltuielilor de reînamare, eu nu văd un pericol în invazia sovieticilor… Republicii Rusia. Suntem parte din NATO”. „Apoi, un cetățean să fie scos la pensie la 40 și ceva de ani, acest lucru nu mai este posibil să se întâmple”, a adăugat el.

„Măsura cea mai drastică o pot face românii, să nu-i mai vedem la putere pe cei care au fos la butoane. Puterea este a românilor”, a spus Elena Lasconi la întrebarea care va fi cea mai drastică măsură pe care o va lua ca președinte pentru a nu fi învinsă de „sistem”.

„O altă chestiune ține de reformarea CCR. Vă voi da exemplu, cum ar trebui să fie făcute numirile: cu audieri live”, a spus ea. „Aș cere ca cei care sunt trimiși acolo să nu fi avut treabă cu vreun partid”, a adăugat candidata USR.

Daniel Funeriu a recunoscut fragmentul rostit de jurnalistul TVR, anume Proclamația de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, și a criticat că biserica de la Palatul Cotroceni este închisă. „A mai fost odată o biserică închisă, în decembrie 1989 în Timișoara”, a spus el.

„Din 1918 încoace românii și-au ținut cuvântul, au respectat minoritățile, au fost un model în Europa. Voi fi un președinte tămăduitor. Eu vă promit un stat etic, promit un stat care dă siguranță, care nu își minte cetățenii”, a spus candidatul independent.

Întrebat ce va face în mod real pentru victimele violenței domestice, Cristian Terheș a răspuns că este important „să vorbim de valori”. „Înainte de a vorbi de modificări de constituții, pricipalul obiectiv este propășirea spirituală și materială”, a mai spus el.

Victor Ponta a fost cel de-al treilea candidat care a răspuns întrebării - lângă ce lideri ar vrea să apară în fotografia de familie la Consiliul European.

„Ca președinte voi participa împreună cu premierul. Am o părere foarte clară că parteneriatul cu SUA este foarte important pentru România. Nu există o cale europeană împotriva Americii”, a spus el.

„Cu mare plăcere îi voi revedea pe Donald Tusk și Giorgia Meloni”, a mai spus Ponta, făcând referire la premierii Poloniei și Italiei.