Proteste au loc nu doar la București și Cluj-Napoca, ca-n primele două seri, ci și la Brașov, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Sibiu, Suceava, Timișoara.
De astă dată, oamenii au ieșit în număr mult mai mare în stradă. La București se vorbea vineri seară de mii de oameni. Corespondenții Europei Libere spun că în Piața Victoriei ar fi circa 5.000 de oameni.
Protestatarii cer demisia Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, demiterea procurorului șef al DNA Marius Voineag, demisia fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, acum vicepremier și ministru de Interne, revizuirea competențelor CSM și eliminarea „portițelor” legislative care permit amânarea proceselor până la prescripție.
În jurul orei 20:00 jandarmii compactau zonele și au extins perimetrul destinat manifestației pentru ca și noii veniți în pâlcuri de la metrou să aibă loc în Piață, mai ales că circulația nu a fost oprită, iar jandarmeria a anunțat că nu are intenția să o facă până la ora 23:00, oră până la care e programat protestul.
Oamenii din Piața Victoriei, dar și din celelalte orașe cer reformarea profundă a sistemului judiciar, oprirea ingerinței politice în dosarele penale și măsuri eficiente împotriva corupției, după ce în zeci de dosare faptele au fost prescrise pentru că s-a tergiversat judecarea în instanță.
La Timișoara, zeci de oameni s-au adunat în fața Palatului Dicasterial, unde este sediul instanțelor din Timiș, scrie Opinia Timișoarei.
Dezvăluirile jurnaliștilor de la Recorder au avut impact public pentru că aceștia au convins magistrați din sistem, activi sau pensionari, sub protecția identității sau cu declarații asumate public, să vorbească despre cum pot fi îngropate marile dosare de corupție și cum ajung magistrații onești să fie marginalizați sau chiar sancționați, anchetați disciplinar, până la excluderea din magistratură.
La Cluj, oamenii au ieșit pentru a treia seară consecutiv, ca și la București, alături de fosta judecătoare și membră a CSM, Andrea Chiș, acum profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, scrie Ziua de Cluj.
„Ceea ce se spune despre Curtea de Apel București este adevărat, e foarte multă presiune", a mai spus Andreea Chiș. Judecătoarea este unul din interlocutorii jurnaliștilor de la Recorder, care a vorbit în documentar despre cât de gravă este problema prescripției.
Documentarul Recorder arată cum, prin anumite trucuri legislative, deciziile Curții Constituționale și cele ale Curții Supreme favorizează tergiversarea dosarelor până la prescrierea faptelor în marile dosare de corupție, devenită un veritabil fenomen al ultimilor ani în justiția din România.
Judecătoarea explică în documentar cum funcționează artificiul juridic prin care sunt tergiversate mii de dosare de corupție până ajung ca faptele pentru care sunt judecați inculpații să fie prescrise, astfel că judecătorii care compun acum elita conducătoare din justiție ajung complici cu infractorii.
Mărturiile magistraților vorbesc și de scoaterea din completuri a judecătorilor incomozi, care ar putea da soluții oneste în dosare de corupție sau, dimpotrivă, de recompensarea altor judecători cu posturi bine remunerate înainte să dea soluții favorabile inculpaților de renume în dosare importante.
La o zi de la publicarea documentarului, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), forul profesional al magistraților, și Curtea de Apel București au reacționat și i-au criticat pe magistrații care au făcut dezvăluirile amenințându-l pe judecătorul Laurențiu Beșu, care și-a asumat public declarațiile, cu cercetarea disciplinară.
În sprijinul său, în timpul conferinței de presă a Curții de Apel București, în fapt un monolog al conducerii instanței derulat în fața jurnaliștilor cărora nu le-au răspuns la nicio întrebare, a intervenit judecătoarea Raluca Moroșanu, chiar de la CApB.
Judecătoarea Moroșanu a confirmat, între două ședințe de judecată, în fața jurnaliștilor, declarațiile făcute pentru Recorder de judecătorul Beșu, despre care șefii săi au spus că este ofițer acoperit și împotriva căruia au sesizat Inspecția Judiciară, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității și Consiliul Superior al Magistraturii.
Și vineri manifestanții au purtat cu ei pancarte cu mesaje care au făcut trimitere la un episod din timpul conferinței de presă de joi. Conferința a fost organizată de conducerea Curții de Apel București pentru a opri tăvălugul declanșat de magistrații care au dezvăluit neregulile din sistem.
Fără să știe că discuția lor este captată de microfoanele jurnaliștilor, judecătoarele din conducere vorbeau în șoaătî de un apel telefonic primit chiar în timpul conferinței de la șefa Curții Supreme, Lia Savonea, unul din personajele incriminate de investigația Recorder și în apărarea căreia, implicit, a fost organizată conferința.
Între timp, în sprijinul magistraților care au făcut dezvăluirile și al judecătoarei Moroșanu, au intervenit sute de magistrați, de la instanțe și parchete din toată țara.
Până la această oră, aproximativ 700 de magistrați, printre care și ex-șefa DNA și a Parchetului General, acum șefă a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, au intervenit cu apeluri publice pentru a-i susține și a confirma că atmosfera de lucru în justiție este toxică, antiproductivă, încalcă principiile unei justiții independente și că este subordonată de cei care o controlează și dau decizii în favoarea celor judecați pentru corupție.
Kovesi a atras atenția că însăși amenințarea cu cercetarea disciplinară este o formă de presiune asupra magistraților.
Magistrații - procurori și judecători - s-au plâns că lucrează sub teroare, așa cum a spus și judecătoarea Laura Moroșanu, și sub presiunile șefilor, care iau decizii arbitrare privind componența completurilor de judecată, dar nu numai.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
