În fabricile de armament din subordinea Ministerului Economiei, persoanele străine – altele decât angajații – vor avea acces doar în baza unor autorizații speciale, a anunțat luni, 4 august, ministrul Radu Miruță.
Ministrul a făcut anunțul după o vizită la Cugir, acolo unde sâmbătă, 2 august, a izbucnit un incendiu la un depozitul de muniție, în urma căruia au explodat peste 130.000 de cartușe din cele circa 400.000 depozitate acolo.
Incendiul a fost stins în aproximativ șapte ore, inclusiv prin folosirea de către pompieri a unor roboți speciali.
Pagubele sunt estimate la 500.000 de euro. Nu au fost victime, deoarece nicio persoană nu se afla în zonă la momentul exploziilor.
Uzina Mecanică Cugir este una din cele 15 filiale ale companiei naționale Romarm. Este specializată în producție de muniție și tehnică militară și subordonată Ministerului Economiei.
Are aproape o mie de angajați și produce muniție de tip NATO, mitraliere, pistoale și alte echipamente militare.
Incidentul din 2 august este anchetat de Inspectoratul de Poliție Județean Alba, care a deschis un dosar penal pentru distrugere din culpă. La cercetări participă și specialiștii Institutului Național de Criminalistică al Poliției Române.
La fața locului sunt prezenți în continuare și reprezentanții conducerii centrale a Romarm, potrivit informațiilor Europei Libere.
Măsuri suplimentare pentru accesul în fabrica de armament
Ministrul Economiei, Radu Miruță, a spus că până la finalizarea anchetelor, a emis un ordin de ministru „prin care reintroduc obligația ca orice persoană care intră într-una dintre fabricile de armament sau depozitele de muniție din România să fie autorizată la nivelul ministerului, în urma unei verificări a serviciului de informații clasificate.”
El a subliniat că obligativitatea autorizării suplimentare a existat și anterior, însă a fost eliminată în ianuarie 2025.
Ministru al Economiei la acel moment era Bogdan Ivan, actualul ministru al Energiei. Europa Liberă a încercat să îl contacteze, fără succes, pentru a-i solicita explicații.
Ordinul de ministru din 15 ianuarie 2025, semnat de ministrul de atunci, Bogdan Ivan confirmă că măsurile suplimentare pentru cetățeni români și străini, care erau în vigoare din 2020, au fost eliminate.
Președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeronautică și Navală (ASIAAN) – care grupează majoritatea sindicatelor din filialele Romarm – Constantin Bucuroiu, confirmă pentru Europa Liberă că autorizarea specială necesară accesului unor terți (alții decât angajații efectiv ai fabricilor) nu mai era în vigoare de la începutul anului.
Chiar dacă e de înțeles mai ales în contextul războiului din apropierea granițelor României, reintroducerea unor măsuri mai dure privind accesul în fabricile de armament are însă și dezavantaje, subliniază el.
Mai exact, accesul partenerilor de afaceri străini, care pot face vizite din care să rezulte parteneriate benefice pentru filialele Romarm, va fi îngreunat.
Totodată, spune că nu sunt elemente care să susțină un posibil sabotaj, din interior sau exterior, la fabrica din Cugir și invită „să nu cădem în paranoia”.
De altfel, și ministrul Miruță a evitat să speculeze pe tema unei posibile tentative de sabotaj, subliniind că așteaptă concluziile anchetelor în curs.
Radu Miruță: Nu se poate intra într-o fabrică de armament precum într-un parc!
În schimb, ministrul Economiei susține că este nevoie de aplicarea din nou a unor măsuri mai stricte privind accesul altor persoane decât angajații în unitățile care produc armament.
„Nu vorbim de angajați, care respectă deja un regim, ci de cei care veneau în vizită, sau pentru diverse relații comerciale. E o fabrică de armament (cea din Cugir, n.r.) care are un regim special, ca orice fabrică de acest tip”, spune el, pentru Europa Liberă.
A anunțat anterior și că a cerut actualizarea de urgență a tuturor planurilor „privind securitatea obiectivelor (pază umană și electronică), spațiile de depozitare, zonele de producție și inclusiv data ultimului control și măsurile dispuse.”
Ministrul afirmă că a decis să înăsprească accesul în aceste unități după observațiile pe care le-a făcut el însuși la Unitatea Mecanică Cugir, unde s-a deplasat în contextul exploziilor de sâmbătă.
„Este anchetă penală în curs, nu o fac eu, eu am vrut doar să înțeleg, ca orice om care vede niște fapte și începe să le judece; am zis: «hai să ne uităm, cine a venit, a mai fost prin alte părți?», am vrut să văd cum arată «poza»; nu mi s-a pus în față această «poză»”, ne-a mai declarat el.
„Asta mă face să cred că lucrurile nu sunt foarte bine coordonate.”
Fabrica din Cugir e totuși una de armament, „nu un loc unde mergi cu copilul cu căruciorul, ca în parc, sau unde stai la coadă să intri.” „Se fac cartușe, nu popcorn”, a întărit el.
Chiar dacă, în teorie cel puțin, accesul în depozitul de muniție este mai restrictiv, după cum explică sindicalistul Constantin Bucuroriu, ministrul spune că „din moment ce ai acces în platformă”, nu este exclus ca și accesul în depozit să fie posibil.
Întrebat dacă în apropierea depozitului existau camere de supraveghere și ce atribuții reveneau celor care asigurau paza, Radu Miruță a făcut trimitere din nou la ancheta în curs.
Nu a fost foarte explicit nici cu privire la eliminarea regulilor mai stricte de acces în fabrici de armamament, precum cea din Cugir, dar a precizat că „da, au fost eliminate prin Ordin de ministru, la mijlocul lunii ianuarie 2025.”
Ministrul Economiei a subliniat că incendiul și exploziile nu au afectat livrări de armament în curs. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, spune pentru Europa Liberă că ministerul nu avea o livrare în curs din partea fabricii din Cugir.
De altfel, sindicaliștii din fabricile de armament au subliniat de-a lungul timpului că Ministerul Apărării achiziționează foarte puține produse realizate de către filialele Romarm – aproximativ 5% din comenzi, ceea ce ar întreține subdezvoltarea acestora.
Cum și de ce au fost scoase măsurile suplimentare de acces
Ordinul de ministru al Economiei din 15 ianuarie 2025, pe care Europa Liberă l-a consultat, semnat de fostul ministru Bogdan Ivan, are ca obiect încetarea aplicării unui Ordin mai vechi al ministrului Economiei, Energiei și mediului de afaceri, din 20 ianuarie 2020.
Ministru în 2020 era Virgil Popescu, iar ordinul stabilea unele instrucțiuni privind accesul cetățenilor români și/ sau străini în obiectivele și locurile cu importanță specială privind informațiile secrete de stat, sau din sectoare speciale, ale unor companii din subordinea sau în coordonarea ministerului.
Este și cazul celor 15 filiale Romarm, care deși aparțin de Ministerul Economiei, deservesc un domeniu strategic, precum industria de apărare.
Primul articol din Ordinul din 15 ianuarie 2025, semnat de ministrul Bogdan Ivan, prevede că de la data semnării documentului, aplicarea vechiului ordin, din 2020, încetează.
Ordinul din ianuarie 2025 a menținut sistemul de control al accesului persoanelor străine în obiectivele respective dar răspunderea revenea fiecărui operator economic.
Cu alte cuvinte, regulile privind accesul terților la fabrica din Cugir nu a mai necesitat o autorizare din partea Ministerului, ci doar a fabricii, sau cel mult a conducerii Romarm.
În cazul vizitelor oficiale ale unor delegații străine sau interne, dar și a a unor instituții partenere, respectiv în cazul evenimentelor de orice fel, cu impact pentru minister și societate, companiile trebuiau să înștiințeze ministerul cu privire la data, ora și agenda manifestării.
Europa Liberă a adresat câteva întrebări conducerii Romarm cu privire la ce filtre de acces se aplicau la fabrica din Cugir. Am fost informați că reprezentanții conducerii sunt încă la fața locului și că vom primi un răspuns în zilele următoare.
Prin decizia recentă a actualului ministru al Economiei, accesul celor care nu sunt angajați efectivi ai fabricilor va trebui autorizat de minister, după o verificare prealabilă din partea Serviciului de Informații clasificate.
Președinte de federație: Este nevoie în continuare de flexibilitate!
Președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare, Aeroanutică și Navală (ASIAAN), Constantin Bucuroiu, spune că eliminarea autorizării speciale pentru accesul persoanelor terțe în fabricile de armament avea și unele beneficii.
„Era mai ușoară relaționarea cu anumite firme străine, unde aveai interesul să intri în parteneriat, de asociații, societăți mixte și așa mai departe sau care veneau să contracteze servicii și produse”, explică el.
El subliniază că în industria de apărare au existat periodic incidente, precum cel de la Băbeni (Vâlcea) din 2021, în urma căruia au murit patru persoane, s-au chiar la Cugir, în urmă cu aproximativ cinci ani.
În 1983, la fabrica de bombe din Zărnești a avut loc o tragedie în care au murit 37 de persoane și aproximativ 300 au fost rănite.
Bucuroiu consideră că reintroducerea unor măsuri mai stricte de acces în fabricile de armament de către actualul ministru al Economiei are legătură cu războiul Rusiei contra Ucrainei și inclusiv cu posibile imixtiuni rusești în alte spații.
„Ca președinte de federație din domeniu, nu consider un lucru rău protejarea față de anumite persoane, dar trebuie tratate separat vizitele unor delegații înalte, sau chiar accesul presei”, subliniază.
Oferă ca exemplu Polonia, etalon în rândul țărilor central-europene, din punct de vedere al dezvoltării industriei de apărare. Autoritățile poloneze, spune Bucuroiu, acordă o atenție sporită accesului mass-media, în zone clar prestabilite, în fabrici din industria militară.
„E un aspect important, pentru că mediatizarea industriei arată că este un domeniu strategic. Pe de altă parte, în cazul nostru, presa poate semnala uneori și aspecte negative care se pot îmbunătăți, deci să fie tot ceva constructiv”, mai explică el.
Din punct de vedere tehnic, spune Bucuroiu, în principiu, la fabrica din Cugir, în depozitul de muniție nu aveau acces nici măcar toate categoriile de angajați.
„În acest domeniu, e delimitat cine și unde are acces”, spune el, adăugând că incidentul ar putea avea legătură mai degrabă cu veșnica problemă a industriei de apărare românești: investițiile insuficiente și degradarea unor unități de producție.
„Într-un depozit de muniție nu există curent electric, de asemenea nu este voie să introduci nimic inflamabil, pentru a evita riscul de aprindere; poate s-a produs o încălzire excesivă, inclusiv prin pătrunderea soarelui prin anumite fisuri”, adaugă el.
Eroarea sau neglijența umană nu sunt excluse, dar anchetele vor trebuie să lămurească lucrurile, conchide acesta.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
