Linkuri accesibilitate

Analiza FMI privind economia României: inflație mare în următorul an, datorie publică în creștere și nevoia de măsuri fiscale riguroase


Șeful delegației FMI în România, Joong Shik Kang, la o conferință de presă la BNR, 12 septembrie 2025.
Șeful delegației FMI în România, Joong Shik Kang, la o conferință de presă la BNR, 12 septembrie 2025.

Șeful delegației Fondului Monetar Internațional în România, Joong Shik Kang, a făcut o evaluare a situației economice actuale din România. Șeful misiunii FMI spune că inflația va rămâne ridicată în următoarele 12 luni, datoria publică va crește semnificativ, iar succesul măsurilor guvernamentale depinde de aplicarea lor riguroasă, dar și de factori externi.

„Guvernul a trebuit să introducă un pachet fiscal complex în această vară care se va aplica în acest an și în anul viitor. Noi credem că acesta este un pas înainte necesar pentru a aborda deficitul în creștere. Reformele fiscale așteptate și cele legate de salarii și pensii în 2026 sunt importante”, a spus șeful misiunii FMI, Joong Shik Kang, într-o conferință de presă la sediul Băncii Naționale a României.

„Ne așteptăm ca pachetele de măsuri [guvernamentale] să scadă deficitul până la 6% din PIB în următorul an”, a adăugat șeful misiunii FMI cu privire la dezechilibrele economice din ultimii doi ani care au dus la adâncirea deficitului.

Șeful FMI estimează că, în 2026, creșterea economică va fi de 1,4%, dar investițiile din fonduri UE vor compensa scăderea consumului.

„În această perioadă de consolidare, este nevoie să valorificăm în întregime fondurile europene pentru a susține o creștere sustenabilă”, a adăugat el.

Inflația va rămâne mare în următoarele 12 luni, avertizează Joong Shik Kang, și va ajunge la 7,9%.

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Palatul Victoria cu misiunea FMI în România.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit la Palatul Victoria cu misiunea FMI în România.

Joong Shik Kang mai spune că FMI estimează o creștere a datoriei publice a României de până la 70% din Produsul Intern Brut până în 2030.

Asta înseamnă, a spus oficialul FMI, că e nevoie de măsuri suplimentare până în 2027 care să ducă deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2031, așa cum s-a angajat România.

Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), datoria externă totală a României a crescut cu 15,3 miliarde euro în perioada ianuarie – iulie 2025 și a ajuns la 220,157 miliarde euro.

„În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 171,099 miliarde euro la 31 iulie 2025 (77,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2025 nivelul de 49,058 miliarde euro (22,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.

Întâlnire a delegației FMI cu premierul Ilie Bolojan

Înainte de conferința de presă de la BNR, misiunea FMI s-a întâlnit la Guvern cu premierul Ilie Bolojan.

Guvernul a transmis că reprezentanții FMI și-au declarat susținerea pentru pachetele de măsuri adoptate și planificate de Guvern, considerându-le esențiale pentru reducerea deficitului bugetar și pentru creșterea încrederii investitorilor.

„Au fost apreciate în mod special eforturile de stabilizare a finanțelor publice și angajamentul pentru continuarea reformelor structurale”, arată un comunicat al Guvernului.

În același timp, experții FMI au spus la întâlnirea cu premierul că este nevoie de aplicarea riguroasă a măsurilor adoptate.

„Experții au remarcat progresele în direcția unei planificări mai prudente a cheltuielilor și au recomandat menținerea acestui echilibru pe termen lung”, mai arată comunicatul Guvernului.

Prim-ministrul Ilie Bolojan le-a spus experților FMI că Guvernul va continua reformele și măsurile de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea finanțelor publice, astfel încât resursele bugetare să fie direcționate către investiții și modernizarea economiei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG