Două grupuri de hackeri au revendicat responsabilitatea pentru sabotajul digital împotriva Aeroflot: grupul ucrainean Silent Crow și grupul belarus Ciberpartizanii BY.
Dacă cei de la Silent Crow sunt considerați mai puțin cunoscuți, despre „partizanii cibernetici” din Belarus se știe din 2020.
Apăruți în urma protestelor în masă de atunci cauzate de fraudarea alegerilor prezidențiale de către Alexandr Lukașenko, partizanii au revendicat mai multe atacuri cibernetice spectaculoase.
Printre acestea se numără modificarea paginilor unor instituții media de stat de la Minsk, spargeri repetate ale bazele de date ale forțelor de ordine și un atac din 2022 asupra Căilor Ferate din Belarus – despre care hackerii spun că a perturbat transportul de mărfuri – sau spargerea sistemelor de la combinatului chimic Grodno Azot, unde hackerii spun că ar fi intervenit la funcționarea cazanelor.
Rezultatele unor atacuri ale partizanilor cibernetici belaruși au fost verificate și confirmate de organizații precum Bellingcat, care este specializată în investigații din surse deschise.
O purtătoare de cuvânt a „Ciberpartizanilor”, Iuliana Șemetoveț, a spus pentru Reuters că ea activează din Statele Unite, iar grupul are aproximativ 30 de membri de bază, majoritatea aflați în afara Belarusului.
Silent Crow are un profil mai discret. A revendicat anul acesta atacuri asupra unei baze de date imobiliare din Rusia, asupra unei companii de telecomunicații de stat, unei firme mari de asigurări, departamentului IT al administrației Moscovei și asupra biroului rusesc al producătorului auto sud-coreean KIA.
Cum a avut loc atacul asupra Aeroflot
Atacul de luni a afectat mai ales zboruri de pe aeroporturile Șeremetievo de la nord de Moscova, de la Ekaterinburg, Kaliningrad și Sankt-Petersburg.
Silent Crow a spus într-un comunicat că operațiunea sa comună cu Ciberpartizanii BY a fost pregătită timp de un an, iar hackerii au pătruns adânc în rețeaua Aeroflot, distrugând 7.000 de servere și preluând controlul asupra calculatoarelor personale ale angajaților, inclusiv ale managerilor de top.
„Glorie Ucrainei! Trăiască Belarusul!”, a scris Silent Crow, care a explicat că unul din scopurile atacului a fost să arate rușilor că războiul pornit de țara lor împotriva Ucrainei îi poate afecta și pe ei, nu numai pe ucrainenii care nu mai pot zbura de peste trei ani.
Ciberpartizanii belaruși au scris și ei pe propriul site: „Ajutăm ucrainenii în lupta împotriva ocupantului, lovind cibernetic Aeroflotul și paralizând cea mai mare companie aeriană din Rusia”.
Aeroflot a spus că specialiștii săi lucrează „pentru a minimiza impactul asupra programului de zbor și pentru a restabili funcționarea normală a serviciilor”.
Sancțiunile occidentale impuse Rusiei din cauza agresiunii contra Ucrainei au redus drastic opțiunile de călătorie și numărul de rute disponibile pentru ruși.
Dar Aeroflot rămâne printre primele 20 de companii aeriene din lume ca număr de pasageri, cu 55,3 milioane de persoane transportate anul trecut, potrivit site-ului companiei.
Grupurile de hackeri care i-au perturbat luni activitatea au spus că operațiunea lor nu se oprește aici.
Aceștia au publicat capturi de ecran cu directoare de fișiere presupus a fi din rețeaua Aeroflot și au amenințat că vor începe curând să publice mai multe date capturate, inclusiv conversații și e-mailuri interceptate ale angajaților companiei.
Experți ruși citați de presa rusă de stat au spus că restabilirea sistemelor informaționale ale Aeroflot poate dura până la un an.
Știre scrisă de Europa Liberă Moldova cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL și Reuters.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
