Mai puțin cu 100 de kilometri noi de autostrăzi în 2025, față de planurile inițiale. Ce efect are eliminarea unor proiecte din PNRR

România va avea în acest an 150-160 de kilometri noi de autostrăzi și drumuri expres, circa 100 km mai puțin decât estimările de la început de an, admit reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

După inaugurarea-record de 200 de kilometri de drumuri rapide în 2024, CNAIR și fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunțau la începutul anului că peste 280 de noi kilometri de autostrăzi și drumuri expres vor fi deschise în 2025.

Mai exact, ar fi trebuit să fie gata toți cei 170 de kilometri din A7 (Autostrada Moldovei) de la Buzău la Pașcani. Lor urmau să li se adauge încă 100 de kilometri de pe alte două autostrăzi și trei drumuri expres.

În realitate, până pe 31 iulie, CNAIR a inaugurat aproape 55 de kilometri noi de drumuri rapide, iar până la finalul anului ar urma să mai fie gata încă 130-140 de kilometri.

Însă, de circulat, se va putea circula doar pe maximum 120 de kilometri noi dintre ei, pentru că nu vor fi gata legăturile cu restul rețelei de drumuri (pe Autostrada Transilvania și pe A0).

Finalizarea altor proiecte, precum Drumul Expres Galați-Brăila (10,6 km) este cu semnul întrebării, la fel cum e nesigură și finalizarea întregului lotului 2 din A7 Focșani - Bacău.

Reducerea semnificativă a țintei de kilometri noi de drumuri rapide care au fost sau vor fi inaugurați în 2025 vine pe fondul incertitudinilor din ultimele săptămâni legate de sursele și resursele de finanțare ale marilor proiecte rutiere.

Neclaritate este însă și în rândul autorităților.

Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, și Ministerul Transporturilor au anunțat, la mijlocul lunii iulie, în contextul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu Comisia Europeană, că mai multe tronsoane din autostrăzile A7 Ploiești-Pașcani-Siret, A8 Târgu-Mureș-Iași-Ungheni și autostrada Transilvania au fost eliminate din PNRR, după cum Europa Liberă a scris aici:

Îți mai recomandăm

Min. Fondurilor Europene: Căutăm bani pentru tronsoane din A7 și A8 care nu mai sunt în PNRR. Min. Transporturilor: Nu pierdem niciun euro

Construcția acestor drumuri ar urma să fie transferată în alte programe cu fonduri UE, însă nicio o autoritate nu a detaliat când și cum.

În program vor rămâne doar cele șase tronsoane de pe distanța Focșani-Bacău-Pașcani și porțiunea de circa 9 km lipsă din A1 Sibiu - Nădlac, între localitățile Margina și Holdea.

Reprezentanții CNAIR spun că nu le-a fost transmisă o listă oficială a proiectelor eliminate din PNRR, respectiv a celor care vor fi păstrate în program și nici nu știu cum vor putea finanța proiectele presupus eliminate din alte fonduri europene, precum programul Transporturi, supracontractat deja.

Conforma datelor solicitate Ministerului Fondurilor Europene de asociația Pro Infrastructură, în luna iunie 2025, prin Programul Transporturi (PT) 2021-2027 erau semnate contracte de finanțare pentru autostrăzi și drumuri expres în valoare de 7,7 miliarde de euro. Asta în condițiile în care costurile totale eligibile din program pentru proiectele rutiere este (incluzând și co-finanțarea națională) de circa 5,5 miliarde de euro.

Mai existau cereri de finanțare depuse de 15,6 miliarde de euro. Practic, un total de 23 de miliarde de euro, de patru ori mai mult decât disponibilul, în condițiile în care limita de supracontractare admisă de Comisia Europeană este de 300%.

Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al companiei de autostrăzi, spune și el că transferul unor proiecte în PT 2021-2027 poate fi delicat, în condițiile în care CNAIR face constant plăți către constructorii de pe șantierele cu finanțare deja în derulare. Practic, banii se împuținează.

Cu 100 de kilometri de drumuri rapide mai puțin în 2025

Inaugurarea a doar 150-160 de kilometri noi de drumuri rapide în 2025, față de circa 270 km estimați inițial, a fost anticipiată încă de la începutul anului de asociația Pro Infrastructură, care monitorizează în permanență marile șantiere rutiere.

Doar un scenariu foarte optimist ducea borna noilor kilometri la peste 240 de kilometri.

Dacă în 2024 a existat un „scenariu de vis”, așa cum l-a descris la acea vreme președintele asociației, Ionuț Ciurea, asta a venit și pe fondul unui an „super-electoral”, în care obiectivul de țară de reducere drastică a deficitului bugetar și implicit a cheltuielilor și împrumuturilor publice era evitat.

Îți mai recomandăm

PNRR, renegociat cu Comisia Europeană: 2,15 miliarde euro nerambursabile pentru Autostrada Moldovei și finanțare pentru opt spitale

Acum „s-au schimbat radical datele problemei”, spune Ciurea.

„Nu mai suntem pe «scenariul de vis», din simplul motiv că nu mai sunt aceiași bani, nu mai sunt aceiași constructori care sunt dispuși să plătească din buzunarul lor să lucreze «pe caiet» prea mult, nu mai avem nici alegeri”, explică el.

În acest context „toată piața este atentă”. „De exemplu, UMB lucrează acum pe modul eficiență, nu mai lucrează pe modul «hai să vedem ce dăm în folosință»”, adaugă el.

Companiile grupului românesc de construcții UMB au în lucru aproximativ 300 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres – aici e inlcus și întregul traseu Focșani-Bacău-Pașcani, de pe autostrada Moldovei, A7.

Europa Liberă a cerut companiei UMB un punct de vedere referitor la construcția din 2025 a autostrăzilor; până la publicarea acestui articol, nu l-am primit.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, spune că reducerea semnificativă a numărului de kilometri de autostrăzi care ar urma să fie deschiși în 2025 se întâmplă și din motive strategice, de prioritizare de către constructori, în special UMB, a unor tronsoane cu șanse reale de finalizare în 2025.

De pe 1 august 2025, se poate circula și pe cei mai noi – ultimii aflați în construcție – 12 kilometri ai Drumului Expres Craiova-Pitești (care ar fi trebuit finalizați în noiembrie anul trecut). Astfel, sunt 55 de kilometri de drumuri rapide inagurate în acest an, iar România a ajuns acum la aproximativ 1.330 de kilometri de drumuri rapide.

„Până la final de an vom ajunge cam la 1.450 de kilometri”, spune Alin Șerbănescu.

UMB ar urma să se concentreze pe finalizarea primelor două tronsoane dintre Focșani și Bacău, de la Focșani la Răcăciuni (76 de kilometri). Șerbănescu admite că lotul 3 Răcăciuni - Bacău (21,5 km, stadiu de realizare puțin peste 30%) nu va fi gata anul acesta.

„Să spunem că UMB se va concentra și va termina cele două loturi, între Focșani - Tișița (nod rutier, n.r.) - Răcăciuni, dar s-ar putea să fie doar Tișița - Adjud, adică vreo 60 de kilometri (nu 76 km, n.r.)”, spune Ionuț Ciurea. Iar Alin Șerbănescu admite că loturile dintre Bacău și Pașcani (77 km, cu stadii de realizare de aproximativ 35% fiecare) nu au șanse de finalizare în 2025.

Atât loturile de pe distanța Focșani-Bacău, cât și cele dintre Bacău și Pașcani aveau termen de finalizare toamna anului 2025, lucrările începând în primăvara anului 2023, potrivit Pro Infrastructură.

Alte loturi construite de UMB – precum cele două tronsoane (36 km) de pe distanța Nădășelu - Poarta Sălajului - Zimbor, pe Autostrada Transilvania – vor fi gata până la final de an, dar o parte din traseu va rămâne la stadiul de muzeu, întrucât depind de alte lucrări, care nu vor fi finalizate până atunci.

Distanța este împărțită în două loturi, ambele cu stadiu de realizare de peste 80%. O parte din traseu, peste 5 km, a fost deviată însă, fiind licitate separat lucrări pentru două viaducte, care sunt realizate de compania turcă Ozaltin. Acolo lucrările sunt abia la început și ar urma să se termine abia în 2026.

Ar trebui să fie gata și Drumul Expres Galați-Brăila (10,6 km), susține CNAIR, însă Pro Infrastructura are dubii – în proiect este prevăzut un pod hobanat, a cărui construcție este un proces de durată.

În schimb și compania de drumuri și asociația subliniază că UMB va finaliza cel mai probabil cei 4,6 km de pe autostrada de centură a Bucureștiului, A0. Între legătura cu nodul A2 și DN3, progresul fizic este de peste 70%.

Acesta nu va putea fi deschis însă, în condițiile în care lotul vecin, realizat de China Engineering, nu va fi gata.

Pro Infrastructură a postat recent imagini de pe șantierul lotului „chinez”, unde mobilizarea e redusă, iar stadiul lucrărilor e de 44%.

„Șansele ca compania din China să termine anul acesta sunt foarte foarte mici”, admite și Șerbănescu.

Ce autostrăzi rămân în PNRR? Din ce surse pot fi finanțate restul?

Pe parcursul ultimelor săptămâni, soarta marilor proiecte de autostrăzi a fost pusă sub semnul întrebării, în contextul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

După o conferință de presă a ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, din 15 iulie, Ministerul Transporturilor a anunțat într-un comunicat că mai multe porțiuni de autostrăzi (dar și de tronsoane de cale ferată) au fost eliminate din program, urmând să fie transferate în alte programe cu fonduri UE.

Drept criterii de selecție a proiectelor eliminate din PNRR, pe componenta de transporturi, Dragoș Pîslaru a vorbit despre unele probleme de sincronizare a platformei românești de achiziții cu Jurnalul Oficial al UE (JOUE). CNAIR susține că astfel de nereguli nu au existat.

De asemenea, premierul Ilie Bolojan a spus, ulterior, că în PNRR „în aceste liste de proiecte care sunt pe componenta împrumut vor fi cuprinse proiectele care au o anumită maturitate şi pentru care există garanţia că se finalizează până în toamna anului viitor.”

Totuși, în lista anunțată de Ministerul Transporturilor figurează în continuare în PNRR și sectorul Margina-Holdea de pe A1, unde lucrările sunt la 20%. Șansele de finalizare până în august 2026 sunt ca și nule, spune Ionuț Ciurea, chiar dacă recent a început străpungerea unuia dintre tuneluri.

„Vorbim de un tunel de circa 2 kilometri lungime, abia început, în condițile în care pe Sibiu-Pitești, constructorul unuia dintre loturi, PORR, a realizat și «cămășuit» un tunel de doar 1,35 km și anunță inaugurarea abia pentru vara viitoare. Despre ce vorbim?”, se întreabă retoric el.

Îți mai recomandăm

Min. Fondurilor Europene: Căutăm bani pentru tronsoane din A7 și A8 care nu mai sunt în PNRR. Min. Transporturilor: Nu pierdem niciun euro

Între timp, Ministerul Transporturilor continuă să asigure că România nu va pierde niciun ban din program și că proiectele păstrate (atât rutiere, cât și feroviare) ar urma să fie finanțate în totalitate cu bani europeni, nemaifiind necesară co-finanțarea.

De precizat că proiectele de autostrăzi sunt finanțate din componenta de împrumuturi, nu din cea de fonduri nerambursabile, valoarea dobânzii fiiind însă scăzută, de 1-2%.

Tronsoanele de autostradă eliminate din program sunt, conform MT:

A7 (Ploiești – Pașcani – Siret) distanța Ploiești – Buzău – Focșani (146 km)

• 103 km, între Buzău și Focșani și primul lot din Ploiești - Buzău, sunt deja deschiși circulației;
• Lotul 2 (28,3 km) și lotul 3 (13,9 km) de pe distanța Ploiești – Buzău sunt încă în lucru, urmând să fie deschise anul acesta;

A3 – Autostrada Transilvania (Târgu-Mureș-Borș):

• Loturile Nădășelu – Zimbor (24.6 km) și Zimbor – Poarta Sălajului (12 km)
• Devieri de traseu (6 km) pe lotul Nădășelu-Zimbor, licitate separat

A 8 Târgu-Mureș – Iași - Ungheni, distanța Târgu-Mureș-Târgu Neamț

• Loturile Miercurea Nirajului (24 km) și Leghin – Târgu-Neamț (Moțca), 29 km.

Cea mai problematică rămâne situația capetelor de autostradă de pe A8, în condițiile în care comunitatea din zona Iașiului consideră autostrada esențială pentru dezvoltarea regiunii.

Lotul dinspre Târgu-Mureș este realizat de compania turcă Nurol, iar cel dinspre Târgu-Neamț de către UMB. Valoarea cumulată a celor două contracte este de circa 800 de milioane de euro, fără TVA.

Stadiul lucrărilor este, în medie, de aproximativ 10%, dar au o importanță deosebită, subliniază atât Pro Infrastructura, cât și alte asociații din regiunea Moldovei. Acestea au cerut ca finanțările să fie transferate urgent în Programul Transporturi, în ciuda ratei de supracontractare ridicată, și prioritizat.

La alte tronsoane excluse din PNRR, lucrările sunt avansate: pe lotul 2 din Ploiești-Buzău, care va fi inaugurat în curând, lucrările sunt la 98%, iar pe lotul 3, constructorul a ajuns la peste 67% deși a intrat în șantier abia în 2024.

De asemenea, loturile UMB de pe Autostrada Transilvania, amintite deja, sunt la peste 80%.

Nu este clar dacă eliminarea acestor proiectelor din PNRR este una definitivă. Deocamdată, ea nu a fost oficializată la nivelul companiilor subordonate Ministerului Transporturilor, precum CNAIR sau CFR - pentru proiectele feroviare.

Conform informațiilor Europei Libere, lista ar urma să fie aprobată de Comisia Europeană și oficializată la mijlocul săptămânii viitoare.

De altfel, directorul CNAIR, Cristian Pistol, a postat pe 24 iulie, pe Facebook, imagini cu lucrări de pe șantierul lotului Zimbor-Poarta Sălajului de pe autostrada Transilvania, contractul fiind descris ca „finanțat la ora actuală din PNRR”.

Surse din Ministerul Transporturilor ne-au transmis că lista proiectelor rămase în PNRR este cea anunțată pe 15 iulie.

Îți mai recomandăm

Premierul Bolojan: Portul Constanța și două autostrăzi, propunerile României pentru programul SAFE, trimise marți Comisiei Europene

Recent, premierul Ilie Bolojan a făcut declarații care stârnesc însă nedumerire: specificul PNRR, a spus el, nu ar permite transferarea proiectelor în alte programe și, în caz de nefinalizare până în 2026, se pierd banii alocați în program și trebuie plătite și penlități.

Nu este clar dacă referirea sa este la proiectele din varianta renegociată cu Comisia Europeană sau și la cele incluse inițial în program.

Pe de altă parte, el a nominalizat sectorul Moțca-Iași-Ungheni (granița cu Republica Moldova) de pe A8, alături de prelungirea A7 de la Pașcani la Siret (granița cu Ucraina) ca proiecte pe care România ar urma să le finanțeze prin primul pilon, SAFE, al programului de reînarmare lansat de Uniunea Europeană și care cuprinde și o componentă de infrastructură.

Surse din Ministerul Transporturilor și CNAIR spun că și alte proiecte ar putea fi finanțate prin acest program, dar că discuțiile sunt totuși incipiente.

Dragoș Pîslaru: A7 rămasă în PNRR, finanțată din granturi

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a vorbit într-o nouă conferință de presă, din 30 iulie, de „partea de A7 care a rămas în PNRR”, adică distanța Focșani-Bacău-Pașcani.

„Trebuie să prioritizăm plățile, ca să o avem cât mai repede finalizată, avem o negociere destul de avansată să o putem transfera pe partea de granturi.”

„Pentru celelalte proiecte suntem în discuții să le mutăm pe programul Transport, să le finanțăm din fonduri UE”, a mai spus ministrul.

După ședința guvernului de joi, 31 iulie, Dragoș Pîslaru a anunțat că renegocierea PNRR cu Comisia Europeană s-a încheiat și că România a reușit să tranfere cinci din cele șase tronsoane ale A7 rămase în PNRR pe componenta de granturi, adică fonduri nerambursabile.

Îți mai recomandăm

România pierde șansa la împrumuturi de până la 5 miliarde de euro prin PNRR, cu dobânzi de până 2%. Autostrada Moldovei, afectată

„Am reușit ca 2,15 miliarde de euro să fie introduse pe fondul de granturi, pentru cinci din cele șase tronsoane ale A7”, a spus el.

Singurul tronson neintrodus pe componenta de granturi este Mircești-Pașcani (28 km), cu valoare a lucrărilor de 350 de milioane de euro, fără TVA.

Alin Șerbănescu spune că nici această decizie nu a fost comunicată încă oficial către CNAIR.

Pe de altă parte, întrebat despre soarta tronsoanelor din A8 eliminate din PNRR, Dragoș Pîslaru a fost mai degrabă evaziv, menționând doar că există și alte surse de finanțare disponibile, inclusiv programul SAFE, de care răspunde Cancelaria prim-ministrului.

Ministrul Dragoș Pîslaru a mai spus că Guvernul României va aproba în curând un Memorandum de implementare al PNRR și că în perioada următoare toate proiectele incluse în varianta renegociată a programului vor fi făcute publice.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI