În 2023, atunci când fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a inițiat modificările la Ordinul 476/2017 privind tratarea pacienților cu arsuri, mai multe asociații ale foștilor răniți de la Colectiv au trimis către minister mai multe întrebări privitoare la standardele care urmau să fie schimbate.
Existau temeri că exigențele vor fi mai puțin drastice, că standardele vor fi îmblânzite astfel încât în România să poată funcționa legal unul, apoi mai multe centre de arși, chiar cu riscuri sporite pentru pacienți, în cazul arsurilor mari, extrem de vulnerabili.
În urma tragediei Colectiv, a fost adoptat Ordinul nr. 476. Amintim că în incendiul din 30 octombrie 2015, de la clubul Colectiv din București, 26 de tineri au murit arși de vii, iar o tânără – în drum spre spital. Alți 37 de răniți au murit ulterior nu numai din cauza arsurilor grave, ci și din cauza condițiilor proaste din spitale, a infecțiilor intraspitalicești și a întârzierii transferului în străinătate. Un alt pacient salvat s-a sinucis în anul următor. Cu totul, 65 de morți. Mai mult de jumătate, la multe zile după incendiu.
Prin adoptarea Ordinului nr. 476 din 2017, semnat de ministrul Sănătății de la acel moment, Florian Bodog, erau prevăzute standarde europene foarte clare și înalte, obligatoriu de îndeplinit pentru ca o unitate medicală să fie acreditată ca centru pentru arși.
În 2024, Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila, modifică articole din ordinul 476/2017, îl republică în Monitorul Oficial cu numărul 2.320/18 aprilie 2024, iar schimbările intră în vigoare.
Când ministrul Rafila intenționa să schimbe Ordinul 476, supraviețuitori și membri ai familiilor victimelor incendiului din clubul Colectiv au acuzat Ministerul Sănătății că vrea să coboare standardele îngrijirii pacienților cu arsuri.
Ei spuneau că îngrijirea adecvată a arsurii grave nu se poate face decât în unități spitalicești care au un nivel înalt tehnic și uman.
De asemenea, mai arătau că în centrele pentru arși ar trebui să existe spații mari și specialiști pregătiți.
Pe fondul controversei provocate de schimbările propuse, pe 7 august 2023, într-un răspuns către supraviețuitori și membri ai familiilor victimelor incendiului din clubul Colectiv, referitor la proiectul de modificare a Ordinului 476, Ministerul Sănătății a respins categoric ideea că modificările propuse ar coborî standardele medicale și și-a motivat dorința de a schimba Ordinul cu următoarele argumente:
- propunerile s-au făcut cu implicarea „unor experți medici din principalele centre universitate din țară” și că ele sunt „o variantă îmbunătățită(...) și o adaptare a Ordinului la infrastructura existentă”, pentru a putea „oferi cele mai bune servicii medicale disponibile și posibile pentru acienții arși”;
- pacienții cu arsuri medii și profunde, adică cei cu peste 10% din suprafața corpului afectată) trebuie tratați, conform legii, în centre pentru arși, formulă ce descrie unul nivel major de exigență. La acel moment, explica, ministerul, rolul unităților funcționale pentru arși era de „a interna și intermedia transferul acestor pacienți către Centre pentru Arși (dacă există și au locuri disponibile) sau în străinătate”.
- „Nu știm să existe structuri acreditate la nivel de centru de arși (...), astfel încât toți ar trebui transferați și tratați în centre din afara țării” . Ordinul 476, în vigoare la acel moment, limita „activitatea structurilor existente aproape spre zero”;
- În prezent (2023) există un singur Centru pentru Arși, la Spitalul Floreasca, spunea totuși ministerul, spațiu medical cu 18 paturi și personal angajat și care „anterior funcționa ca o Unitate Funcțională pentru Arși” (acreditarea spitalului Floreasca era însă ca și acum cu „încredere scăzută”).
- Cele șase paturi de tip TI existente „deservesc toți arșii cu suprafețe de arsură mai mari de 20% pe plan național, ceea ce va înseamna ca toți pacienții să fie concentrați în București”. Iar pacienții noi vor avea nevoie de transfer în străinătate;
- Conform legii, „sistemul medical din România poate trata doar șase arși gravi (adulți) simultan”, iar perspectiva atingerii standardelor inițiale îndepărtată deoarece „structurile viitoare potențiale, Centrele pentru Arși despre care se vorbește, care probabil vor prinde contur în viitor, dar care astăzi nu există iar perspectiva construirii lor este de ani de zile”;
- „o problemă fundamentală în îngrijirea pacienților cu arsuri o reprezintă dificultatea accesării fondurilor din programele naționale, întrucât structurile din cadrul unităților sanitare nu se pot acredita ca fiind specializate în tratamentul pacienților cu arsuri grave și să acceseze aceste fonduri conform legislației în vigoare”.
- centrele și unitățile funcționale pentru arși devin secții pentru a permite îmbunătățirea desfășurării acestor programe de acțiuni prioritare, precum și atragerea unor noi fonduri din proiecte de cercetare, de dezvoltate a infrastructurii în domeniul sanitar, înființarea unui registru național de arsuri, schimburi de experiență samd;
După corespondența din august 2023, nu a mai existat nicio altă comunicare între Ministerul Sănătății și asociațiile victimelor Colectiv.
Dar pe 26 august 2023, la Crevedia, lângă București, au loc trei explozii la o stație GPL neconformă.
Doi oameni mor și 56 sunt răniți, cei mai mulți dintre ei - pompieri. Adică 56 de pacienți și numai șase paturi pentru mari arși. 12 sunt trimiși imediat pentru tratament în străinătate.
Nouă luni mai târziu, ministrul Rafila semnează ordinul 476 modificat, trecând peste orice controverse. E publicat în Monitorul Oficial și intră în vigoare pe 18 aprilie 2024.
Grație ordinului modificat, se pare că Centrul de Arși de la Floreasca ar fi devenit legal secție pentru mari arși, iar Spitalul Floreasca poate primi, cel puțin teoretic, bani din programele naționale pentru arși.
În iunie 2024, dr. Elena Copaciu, medic primar Anestezie-Terapie Intensivă, co-autoare a Ordinului inițial din 2017, a atras public atenția că Ordinul ministerului condus la acel moment de Alexandru Rafila a adaptat de fapt legislația „la situația din teren”, după cum declara pentru Hotnews, în loc ca „situația din teren” să fie adusă la nivelul standardelor europene.
„Medicii vor putea să interneze mari arși în structuri neconforme nevoilor marelui ars, fără să se mai teamă de consecințe medico-legale”, explica, anul trecut, medicul Elena Copaciu.
Până în august 2024, însă, nicio altă secție sau unitate funcțională pentru arși din România în afara celei de la Spitalul Floreasca din București, nu a fost transformată în Centru pentru Arși.
Direcția de Sănătate Publică București preciza într-un răspuns oferit G4Media în 2023 că Centrul pentru Arși de la Floreasca îndeplinește condițiile din ordinul 476/2017.
„Are șase paturi ATI, șase paturi de terapie intermediară și șase paturi de microchirurgie reconstructivă pentru arși”. Prin urmare, mai menționează documentul, „Centrul pentru Arși din Spitalul Clinic de Urgență București îndeplinește condițiile prevăzute în ordinul MS 476/2017.”
Europa Liberă a scris luni - 28 iulie - despre cazul unei paciente cu arsuri, internată timp de 53 de zile la Centrul pentru Arși de la Spitalul Floreasca din Capitală, care a fost transferată la insistențele familiei la un spital din Belgia. Lavinia Vlad era infectată, conform analizelor făcute la Spitalul Floreasca, cu Piocianic – o bacterie periculoasă, cu denumirea științifică Pseudomonas aeruginosa.
Alina Alexandru, sora pacientei transferate în Belgia, spune că a încercat pe parcursul celor 53 de zile de internare ale Lavinei Vlad să obțină mutarea femeii la un spital din străinătate, dar s-ar fi lovit de refuzul medicilor de la Floreasca, care ar fi susținut că spitalul este acreditat să trateze arși astfel că centrul de arși din interiorul spitalului funcționează la standarde europene.
Medicul Elena Copaciu, autoare a ordinului inițial, spune acum la Europa Liberă, că una din modificările aduse la ordinul 476/2027 au fost standardele de infrastructură, adică spații mai mici pentru rezervele pacienților, „care făceau rabat de la această protecție a marelui ars vizavi de complicații și în principal de infecții”.
„Interesul a fost și pentru a limita aceste solicitări de transferuri în străinătate. Și pentru acoperire medico-legală pentru plasticienii care au internați astfel de pacienți pentru care nu întrunesc criterii de centru pentru mari arși”, explică Elena Copaciu în interviul pentru Europa liberă.
„Vreau să spun că nu mă surprinde ce s-a întâmplat cu biata Lavinia, pentru că era previzibil. Și vă dați seama că nu o fi doar ea”, completează medicul.
Temerile ei și ale altora au fost confirmate de investigația declanșată în aceste zile de ministerul Sănătății care a decis, pur și simplu, intrarea Centrului de Arși în carantină din cauza infectării a trei din șase pacienți cu bacterii și ciuperci periculoase a pacienților.
O altă modificare din 2024 a Ordinului pentru tratarea marilor arși ( 476/2017) este eliminarea obligativității existenței unei bănci de țesut pe care ar trebui să o aibă centrul pentru arși.
În aceste condiții, cum Centrul pentru Arși de la Floreasca nu are bancă de piele, sora pacientei internate timp de 53 de zile la Centrul pentru Arși de la Spitalul Floreasca din Capitală, Alina Alexandru, a donat ea piele pentru sora ei după cum a povestit pentru Europa Liberă.
Când sunt trimiși marii arși în străinătate
Cum Centrul pentru Arși de la Floreasca are șase paturi pentru marii arși, iar spitalul a primit, în martie 2025, acreditarea din partea Autorității Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, Centrul are dreptul să trateze mari arși în limita paturilor disponibile, iar restul pacienților pot fi trimiși în străinătate.
Pentru trimiterea marilor arși în străinătate mai este în vigoare un alt Ordin – nr. 2.063 din 2 decembrie 2020 – care prevede că, pentru aprobarea transferului în altă țară, la nivelul spitalelor care asigură managementul cazurilor cu arsuri grave, „în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri, cu modificările și completările ulterioare, „se constituie comisii de analiză a solicitărilor de transfer în străinătate, în vederea efectuării tratamentului pentru pacienții cu arsuri grave”.
Ordinul prevede că pacienții cu arsuri grave sunt transferați în străinătate „numai în cazul în care paturile pentru tratamentul pacienților cu arsuri grave de la nivel național sunt integral ocupate, prin confirmare de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Sănătății”.
De asemenea, Ordinul din 2 decembrie 2020 mai prevede că din comisia care decide trimiterea marilor arși în străinătate fac parte:
- medicul curant al pacientului
- un medic specialist în anestezie și terapie intensivă
- un medic în specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
