Timpul lung pentru adjuderarea contractelor, avize dificil de obținut, lucrări complexe care au loc fără oprirea circulației sunt principalele cauze pentru problemele principalelor proiecte de modernizare a liniilor ferate, transmite CFR, sunt cele câteva explicații obținute de Europa Liberă.
Anterior publicării articolului „De ce întârzie trenurile în România? Pentru că proiectele feroviare întârzie cu anii”, Europa Liberă a solicitat răspunsuri punctuale din partea CFR SA (administratorul infrastructurii de cale ferată a României) cu privire la cele patru proiecte, susținute cu bani UE.
Le-am primit acum și le publicăm mai jos având în vedere că Europa Liberă a descris cauzele care duc la întârzierea principalelor patru proiecte de modernizare a unor magistrale de cale ferată din România, în valoare de miliarde de euro, asigurate în mare parte din fonduri europene, chestiune de mare interes public.
Este vorba despre liniile de cale ferată:
- Modernizarea liniei Caransebeș-Timișoara-Arad (162 km, 4 loturi) – valoare de 1,7 miliarde de euro, finanțare parțială din PNRR;
- Electrificarea și reabilitarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor (167 km, 4 loturi) – în valoare de 1,9 miliarde de euro, PNRR;
- Reabilitarea liniei Brașov-Simeria, pe distanța Sighișoara-Brașov (112 km, trei loturi), parte a Coridorului Rin-Dunăre, valoare – aproximativ 1,5 miliarde de euro, programul Connecting European Facillity (CEF)
- Reabilitarea liniei frontieră Curtici-Simeria, pe distanța Ghioroc /kilometrul 614 (din județul Arad) - Simeria (141 km, 4 loturi); valoare – peste două miliarde de euro; Proigramul Transporturi 2021/2-2027; proiectul a fost fazat, fiind început în vechiul exercițiu european 2014-2020.
Cele patru proiecte mari menționate mai sus sunt parte a magistralelor de cale ferată și majoritatea sunt parte a coridoarelor de transport de importanță europeană.
Presupun înlocuirea sau chiar electrificarea liniilor (care nu sunt electrificate deja), astfel încât trenurile să poată circula cu viteze de până la 160 kilometri pe oră, renovarea gărilor de pe trasee și introducerea sistemului european de management performant al traficului feroviar (ERTMS).
Europa Liberă a exemplificat însă problemele de modernizare a căilor ferate, în valoare de miliarde de euro, cu unul din cele patru loturi, Poieni (județul Cluj) - Aleșd (județul Bihor), din proiectul de modernizare a liniei Cluj - Oradea - frontiera cu Ungaria.
Dincolo de justificările explicite și implicite, CFR oferă informații utile, punctuale, cu privire la proiectele feroviare, promovate la nivel european ca mai puțin poluante și eficiente din punct de vedere al mobilității secolului XXI.
Astfel, valoarea fondurilor alocate, prin programe cu fonduri UE, pentru proiectele de modernizare feroviară pentru perioada de programare europeană 2021-2027 ajung la nu mai puțin de 6,5 miliarde de euro, din care cei mai mulți bani prin PNRR, respectiv prin Programul Transporturi (PT).
Modernizări cu întârzieri
Deși proiectul Cluj-Oradea-frontieră Ungaria a fost menținut în PNRR cu toate cele patru loturi, cel puțin tronsonul amintit nu are cum să fie gata până la termenul fixat în PNRR, august 2026, în condițiile în care pentru 38 de kilometri încă nu există autorizație de construire.
Proiectul Sighișoara-Brașov a întâmpinat de asemenea probleme, declanșând în acest an o grevă a lucrătorilor constructorului de pe lotul din mijloc, Apața-Cața, totodată cel mai dificil.
De pe linia Carnsebeș-Timișoara-Arad doar unul din cele trei tronsoane are șanse de finalizare până în 2026, celelalte trei fiind de altfel scoase din PNRR, urmând să fie transferate în alt programe, conform Ministerului Transporturilor.
Modernizarea liniei Km 614 (Ghioroc) - Simeria a început încă din 2017, dar niciun tronson nu este complet finalizat încă. De altfel, proiectul a trebuit fazat, adică prelungit, din Programul anterior de transporturi, cu bani UE, 2014-2020, în cel actual, 2021-2027. Totuși, între timp, 88 de kilometri de linie dublă de pe aceste traseu este dată deja în folosință, explică CFR. Cei mai recenți (13 km), incluzând și tunelul Bata, au fost inaugurați la mijlocul lunii iulie.
De altfel, și pe celelalte proiecte anumite porțiuni sunt date în folosință chiar dacă întregile tronsoane nu sunt finalizate. Spre exemplu, CFR a anunțat recent deschiderea a 7 kilometri de cale ferată între Aleșd și frontirea cu Ungaria, din proiectul Cluj-Oradea. Asta chiar dacă stadiul lucrărior pe întreg lotul de 46 km este de aproximativ 15%. De asemenea, 6 km au fost dechiși și pe lotul Lugoj - Timoșoara Est, din proiectul Caransebeș-Timișoara-Arad. Este de altfel singurul lot din acest proiect care a rămas în PNRR.
Amintim, în următorii ani, România ar trebui să aibă aproximativ 1.300 de kilometri de cale ferată modernizată pe care trenurile să circule cu viteze de până la 120 km / oră, respectiv 160 km / oră.
Prin Programul Operațional Transporturi anterior, 2014-2020 au fost reabilitați alți aproximativ 170 km de cale ferată, astfel că totalul modernizărilor ar acoperi circa 10% din rețeaua feroviară din România, de circa 10.600 km.
CFR: Dificultatea obținerii avizelor, licitațiile îndelungate și complexitatea lucrărilor întârzie proiectele
Cele patru mari proiecte de modernizare a căilor ferate din România „au un impact pozitiv în cadrul procesului de modernizare a infrastructurii feroviare din România, cu atât mai mult cu cât acestea fac parte din rețeaua europeană de transport feroviar”, precizează CFR.
Compania de stat admite că proiectele de modernizare a căilor ferate s-au lovit de mai multe provocări.
Principalele probleme au fost generate de „construirea de linii noi de cale ferată și de noi lucrări de artă - poduri, tunele, pasaje rutiere denivelate etc.”
Acestea au dus la „dificultăți generate de necesitatea obținerii de noi avize și autorizații impuse de autoritățile locale, de noi studii geologice impuse de structurile geologice si geomorfologice identificate în ampriza lucrărilor, de procese de relocare a siturilor arheologice, relocări de utilități de distribuție de la Transelectrica, Transgaz etc, precum și pentru scoaterea din circuitul forestier a noilor suprafețe”.
Faptul că pe linia Km 614 - Simeria au fost deja deschiși 88 de km de linie ferată dublă reprezintă în schimb un aspect pozitiv, la fel ca „realizarea de variante noi de traseu, pasaje superioare și inferioare, tuneluri de cale ferată etc.”
Sunt elemente care contribuie, potrivit companiei, la „scurtarea si optimizarea lungimii traseului în scopul creșterii vitezei de circulație, conform standardele europene de interoperabilitate (160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă) și, implicit, la reducerea timpilor de parcurs pe secțiunile reabilitate.”
CFR SA a ținut să menționeze că proiectele de modernizare feroviară au fost inițiate „în funcție de sursele de finanțare disponibile și alocările aferente pentru sectorul feroviar” în diverse perioade din ultimii douăzeci de ani.
Atunci când proiectele nu au putut fi realizate la timp, a fost aplicat mecanismul fazării, adică al includerii în următorul exercițiu financiar european, încă de după aderarea României la UE, în 2007.
Reprezentanții CFR au ținut să arate că „implementarea proiectelor feroviare” reprezintă în sine o provocare, cauzată de „succesiunea/suprapunerea mai multor specialități de lucrări, cum sunt cele de infrastructură și suprastructură, semnalizare, energoalimentare, linii de contact, terasamente, lucrări de artă (poduri, tuneluri, viaducte), lucrări civile, treceri la nivel cu calea ferată etc.”
Totodată, pentru a permite în continuare circulația trenurilor de călători, dar și a trenurilor de marfă, „lucrările de modernizare s-au realizat sub circulație, fapt care a condus pe de o parte la întârzieri de implementare, pe de altă parte la întârzieri în duratele de parcurs.”
Pe de altă parte, lucrările feroviare au o complexitate ridicată, aparte față de cele din domeniul rutier, spre exemplu, adaugă CFR.
„Pe de o parte realizarea se face sub circulatie, iar pe de altă parte, odată cu modernizarea liniilor se realizează inclusiv implementarea si operationalizarea sistemului de semnalizare ETCS/ERTMS si GSM, obiectiv stabilit de către CE pentru crearea unei rețele feroviare europene interoperabile, prin unificarea și armonizarea rețelelor naționale”, subliniază CFR.
Introducerea sistemului necesită tehnologie de vârf și teste repetate de funcționare.
Ca precizări generale, CFR a mai trecut în revistă și alte aspecte care îngreunează derularea proiectelor feroviare.
- „procesul de achiziții îndelungat până la atribuire, din cauza contestatiilor succesive ale ofertantilor,
- obținerea avizelor/autorizatiilor si a acordurilor de mediu,
- necesitatea de exproprieri suplimentare si scoatere din circuitul forestier, proceduri îndelungate în relocarea siturilor arheologice, relocari de utilitati etc.”
Proiectele feroviare, alocări de nouă miliarde de euro, începând cu 2014, prin programe UE
Mai puțin mediatizate decât proiectele de autostrăzi, investițiile de modernizare a infrastructurii de cale ferată au parte de alocări cel puțin comparabile, din partea UE.
Mai mult, prin PNRR spre exemplu, în timp ce autostrăzile au fost incluse pe componenta de împrumuturi acordate de Bruxelles, proiectele de cale ferată sunt incluse la componenta de granturi, adică fonduri nerambursabile.
CFR a precizat că, în prezent, valoarea totală a fondurilor alocate prin programe europene pentru proiectele feroviare în perioada de programare 2021-2027 este de 6.55 mil. euro.
Prin programele europene derulate anterior, în perioada de programare 2014 - 2020, totalul fondurilor disponibile pentru investițiile feroviare a fost de 1,55 miliarde de euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) și 902 milioane de euro prin CEF.
Totalul fondurilor în intervalul 2014-2020 ajunge astfel la aproximativ 9 miliarde de euro.
Pentru cele patru mari proiecte de modernizare feroviară alocarea UE este următoarea:
- 1.98 miliarde de euro pentru Km 614 - Simeria
- 1.15 miliarde euro pentru Caransebeș - Arad
- 1.15 miliarde euro pentru Cluj Napoca - Oradea - Episcopia Bihor
- 787,3 milioane euro pentru proiectul Brașov - Sighișoara
De precizat că valoarea totală a fiecăruia dintre proiecte este una mult mai mare, incluzând însă și cota de co-finanțare a statului român.
Pentru anul 2025, bugetul aprobat de Guvernul României pentru proiectele feroviare este de 1,63 miliarde de euro (8,6 miliarde lei).
Cu privire la eliminarea unor proiecte feroviare din PNRR - trei loturi din cele patru din linia Caransebeș - Timișoara - Arad - reprezentanții administratorului infrastructurii feroviare din România au menționat că „toate contractele de execuție lucrări finanțate prin PNRR sunt semnate și în derulare.”
De asemenea, a menționat că „până în prezent nu a fost transmisă nicio solicitare de transfer a proiectelor către alte programe/instrumente de finanțare, CFR SA nefiind implicată în procesul de negociere al PNRR”, de analiză fiind responsabile Ministerul Transporturilor, respectiv cel al Investițiilor și Proiectelor Europene.
Într-un răspuns anterior transmis Europei Libere, CFR a precizt că în cazul nefinalizării unor proiecte incluse în PNRR, sunt finanțate lucrările realizate până în august 2026, chiar dacă proiectul nu este finalizat.
„Până în prezent nu avem o informare oficială și o legislație aprobată care să stabilească modul de finanțare al proiectelor după data de elgibilitate (august 2026, n.r.) a programului”, ne-a mai transmis CFR.
Precizările CFR legate de marile proiecte
În răspunsul adresat Europei Libere, CFR a răspuns punctual și la probleme semnalate în legătură cu fiecare dintre cele patru proiecte majore de modernizare a liniilor ferate din România.
În ciuda nevoii de fazare a proiectului Km 614 - Simeria (de pe magistrala 200, frontieră Ungaria - Curtici - Arad - Simeria - Sibiu - Făgăraș - Brașov), realizarea proiectului Km 614 - Simeria „reprezintă un succes”, transmit reprezentanții CFR.
Asta în condițiile în care au fost deschiși 88 de km de linie dublă, din totalul de 141 de kilometri.
Cu privire la asigurarea finanțării pentru proiectul Sighișoara-Brașov, susținut prin programul european CEF - încheiat însă în 2024 - CFR lucrează în prezent la finalizarea tuturor deconturilor.
Ulterior, programul ar urma să fie transferat în Programul Tranporturi. CFR a ținut să sublinieze că în acest moment compania nu are datorii către antreprenorul de pe secțiunea Apața-Cața, unde în luna mai angajații constructorului au protestat pentru că nu fuseseră plătiți de două luni.
Referitor la problemele de pe lotul Poieni-Aleșd din proiectul Cluj-Oradea- frontieră cu Ungaria, CFR a transmis că acestea sunt cauzate de „situațiile semnalate de Antreprenor, privind eventuale posibilități de inundabilitate pe zona aferentă defileului (râului Crișului Repede, n.r.).”
Referitor la acest lot, Europa Liberă a publica explicațiile CFR în articolul din 27 iulie.
În încheiere, CFR subliniază că investițiile actuale de modernizare sunt prevăzute de mai mulți ani în strategiile de transport ale României. S-au realizat însă în funcție de banii disponibili, iar modernizările și inaugurările au loc etapizat.
Ulterior deschiderii celor 88 de km de linie dublă de pe distanța Km 614 - Simeria, „în funcție de evoluția lucrărilor până la recepția la terminare, vor fi date în exploatare secțiuni de cale ferată de pe tronsoanele Brașov - Sighișoara, Cluj Napoca - Episcopia Bihor și Caransebeș - Arad”, conchide reprezentanții CFR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
