„Miercuri o să avem o discuţie în coaliţie. Sunt convins că prim-ministrul Ilie Bolojan ne va explica viziunea domniei sale, fiindcă aşa a făcut-o şi când a venit şi a propus această structură de guvern, cu cinci vicepremieri, și rostul celui de al cincilea vicepremier, apolitic”, a evitat luni Sorin Grindeanu, președintele interimar al Partidului Social Democrat (PSD), răspunsul la întrebarea dacă Marian Neacșu va prelua jobul lui Dragoș Anastasiu.
Vă reamintim, vicepremierul Anastasiu a demisionat duminică, 27 iulie, în urma unui scandal pornit de la informația că firmele lui ar fi dat mită, timp de opt ani, unei funcționare a Fiscului, condamnată în 2023. Dragoș Atanasiu a avut în procesul care a dus la condamnarea cu executare a funcționarei, calitatea de martor. Detalii despre acest subiect, aici:
„Domnul prim-ministru Ilie Bolojan a venit în urmă cu o lună și ceva și mi-a spus că dorește un guvern în această formulă. Am fost de acord. Mi-a spus că vrea un vicepremier apolitic, care să se ocupe de aceste responsabilități”, a mai spus Sorin Grindeanu.
Iar diferența, crede Grindeanu, dintre condamnarea lui Marian Neacșu și acuzațiile care i se aduc lui Dragoș Atanasiu este că despre prima se știa de mult.
„Sunt lucruri cunoscute, inclusiv de către presă. (...) Mă refer, de exemplu, la cazul Marian Neacșu. A existat această reabilitare(....) Sunt lucruri cunoscute, deja discutate public. Sunt aspecte care existau și în guvernele anterioare – Ciucă, Ciolacu... unul, doi. Nu s-a aflat despre Marian Neacșu peste noapte. Aceste lucruri existau. (...) Eu, ca președinte al unui partid din coaliție, nu am știut aceste lucruri (despre Dragoș Anastasiu, n.r). Despre acuzația de mită în formă continuată, timp de opt ani, eu nu am știut”, a spus președintele interimar al social democraților.
La câteva ore după declarația liderului PSD, premierul Ilie Bolojan a tranșat situația, cu o declarație pentru G4media. Deocamdată va prelua el însuși sarcinile vicepremierului demisionar.
„Strict în momentul de față nu va fi o propunere de înlocuire, trebuie identificată o astfel de persoană. Dar pentru că domeniul de care se ocupa dânsul era unul foarte important – reforma companiilor de stat și AMEPIP voi prelua eu direct aceste responsabilități, în așa fel ca propunerile care au fost deja pregătite de către echipa cu care dânsul a lucrat, să le putem pune în practică”, a spus Ilie Bolojan.
În Guvern rămân, însă, și alți oficiali care au avut probleme cu legea.
Structura Cabinetului Bolojan
Premier
Cinci vicepremieri - unul și-a dat demisia
16 miniștri (doi dintre ei sunt și vicepremieri)
sursa: gov.ro
De la IAS Slobozia în fruntea țării
„Eminența cenușie” a PSD, un personaj cu puține ieșiri publice, dar cu mare influență în partid, Marian Neacșu a reușit să se mențină, în ultimii ani, în poziții cheie de decizie politică.
De profesie economist, absolvent de ASE, Neacșu a lucrat, din 1987 până în 1990, la IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat) Slobozia.
În 1990, a ajuns director la SC Morărit și Panificație Slobozia, apoi la SC Morăritul SA, unde a lucrat până în 2004. A lucrat apoi în mediul privat - la Europro Invest SRL și, în paralel, la propria firmă, SC Extrella Impex SRL.
După 2008 se dedică politicii, începută la Partidul Agrar, în 1991. S-a mutat la Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) în 1998, partid devenit ulterior PSD.
În CV-ul oficial al lui Marian Neacșu apar două cursuri de pregătire în nutriția animalelor, în 2002 și 2003, organizate de două firme private. În 2013 a absolvit cursul de master în „Studii de Securitate și Apărare” la Universtatea Creștină „Dimitrie Cantemir”.
Revenind la cariera politică, Marian Neacșu a câștigat, în 2008, primul mandat de deputat și a rămas în Parlament până în 2016.
A renunțat la o nouă candidatură după ce, în februarie 2016, a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Ancheta Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție începuse în 2013, după o sesizare a Agenției Naționale de Integritate (ANI). Potrivit procurorilor, Marian Neacșu, în calitate de deputat, „a formulat cererea de angajare a fiicei sale, Cristina Monica Neacșu, în cadrul biroului său parlamentar și apoi a avizat contractul de muncă pe perioadă determinată (iulie 2009 - decembrie 2012) în baza căruia s-a realizat în mod direct un folos material pentru aceasta”.
Într-un interviu la Aleph News pe 18 octombrie 2021, fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea (care, la rândul său, fusese condamnat pentru corupție, dar cu executare), a spus că celebra Ordonanță 13, cea care a scos în stradă sute de mii de români în 2017, a fost ideea lui Marian Neacșu și a lui Marcel Ciolacu. Relația dintre Neacșu și Liviu Dragnea a fost una strânsă până în 2018.
Considerat până atunci mâna dreaptă a liderului PSD, Marian Neacșu a fost acuzat de colaborare cu opoziția și exclus din partid în noiembrie 2018. După excludere, Neacșu a comparat, într-o postare pe Facebook, PSD cu fostul PCR.
S-a refugiat la partidul fostului premier PSD, Victor Ponta, lider al partidului Pro România. Un an mai târziu, în 2019, Marian Neacșu a ajuns în conducerea ANRE, instituția care reglementează piața energiei, cu votul PSD. În 2021, a declarat un venit de 523.734 de lei de la ANRE.
În 2021, Neacșu a fost numit secretar general al Guvernului, iar în 2023, în timpul guvernului Ciolacu – vicepremier.
Conform declarației de avere pentru 2024, Marian Neacșu are un apartament la Slobozia și o casă de vacanță de 240 de metri pătrați în judetul Tulcea, deținută în coproprietate cu Vespasian Purice.
Vicepremierul este acționar în trei firme: Estrella Impex SRL, Pui Carne Slobozia SA și Delta Travel. În aceasta din urmă, care administrează o pensiune în Delta Dunării, e coacționar cu Vespasian Purice. A investit în aceste firme aproape un milion de lei.
În 2024, Marian Neacșu a declarat venituri de 432.000 de lei, din funcția de vicepremier și din indemnizația de la EximBank, unde este membru al Consiliului de Admnistrație.
Fostele soții, fratele, actuala parteneră, tatăl acesteia
Prima soție a lui Marian Neacșu, Daniela, a fost director adjunct la Direcția de Sănătate Publică Ialomița și apoi director economic la Ambulanța Ialomița. În acele perioade, soțul ei era deputat. După divorțul de Marian Neacșu, în 2010, a ajuns manager economic la Parchetul Ialomița.
A doua lui soție, Nicoleta Radu, este încă asociată într-una din firme cu Marian Neacșu.
Conduce din 2013, imediat de după căsătoria cu Maria Neacșu, pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale SA (PAID), societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formată prin asocierea societăților de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuință.
Înainte de a lucra la PAID, Nicoleta Radu-Neacșu a avut o carieră în sectorul privat. A fost asociat unic și administrator al Colosseum Imex SRL Amara, o companie care producea confecții de denim pentru export .
Actuala parteneră a lui Marian Neacșu este Silvia Mihalcea, deputat de Caraș Severin.
Cu o carieră exclusiv în instituții publice, Silvia Mihalcea a debutat, în 2000 – colaborator la Parlament. În 2009 e numită la vicepreședinte al Protecției Consumatorului (ANPC), iar în 2012 – director general la Oficiul Comerțului, unde rămâne timp de patru ani.
Din 2016 este deputat PSD și secretarul general al Camerei Deputaților.
Surse Europa Liberă spun că Silvia Mihalcea a ajuns pe listele PSD din Caraș Severin, deși e din Brăila, în urma unei înțelegeri a lui Marian Neacșu cu Ion Mocioalcă, fost senator și lider PSD Caraș Severin. În schimbul locului eligibil pe listele de deputați din județul Caraș Severin pentru Silvia Mihalcea, Ion Mocioalcă ar fi fost numit la conducerea Curții de Conturi - vicepreședinte cu un mandat de 9 ani.
Tatăl Silviei Claudia Mihalcea, Fănel Mihalcea, este un fost procuror brăilean, cu o carieră de peste 40 de ani în sistemul judiciar, inclusiv în funcții de conducere precum prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila. După pensionare, în 2017, a fost numit în diverse funcții în companii de stat: Transelectrica și Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați.
În decembrie 2022, Fănel Mihalcea a fost ales de Senatul României ca reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), alături de avocatul Ioan Sas. Această alegere a stârnit controverse. Deputatul USR Stelian a criticat numirea, afirmând că Mihalcea și Sas reprezintă „anexa politică a PSD” și că numirea lor este o dovadă a politizării justiției.
Fratele lui Marian Neacșu, Mihai Neacșu, a fost numit, în 2022, în conducerea Autorității Aeronautice Civile Române, cu un mandat de patru ani, semnat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În CV-ul fratelui lui Marian Neacșu, la experiență anterioară funcției de la Autoritatea Aeronautică (AACR) e menționată doar firma fratelui său, Estrella Imex, specializată în cultivarea cerealelor. Soția lui Mihai Neacșu este și ea angajată tot la stat, la Consiliul Concurenței.
Mandatul lui Mihai Neacșu la AACR se încheie în octombrie 2026.
Marian Neacșu și Victor Moraru, o frumoasă prietenie
Marian Neacșu a fost cel care l-a adus, în 2022, la Secretariatul General al Guvernului (SGG) pe Victor Moraru, fost primar al Amarei. Tot el l-a numit, printr-un ordin, director al unității de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), structură a SGG.
Victor Moraru și-a început cariera înainte de Revoluție, ca metrolog. A fost apoi, din 1991 până în 1994, administrator la propria firmă.
În 2000 a fost ales primar al orașului Amara din județul Ialomița, din partea Partidului Social Democrat (PSD).
Începe și studii superioare, la 35 de ani: Drept, la Universitatea Nicolae Titulescu din București.
Reușește să rămână primar timp de 16 ani, până în 2016, când dă administrația locală pe cea județeană.
Este ales președinte al Consiliului Județean Ialomița, tot pe listele PSD. Pleacă din partid, în 2020, împreună cu Marian Neacșu, și candidează împreună pe listele ProRomânia (partidul înființat în 2017 de Victor Ponta) pentru Consiliul Județean. Reușește să obțină un post de consilier.
Numirile sale din SGG au fost contestate de unul dintre directorii de atunci ai Secretariatului, Ștefan Jicol. El susține că Victor Moraru a obținut statutul de funcționar public, obligatoriu pentru funcțiile din SGG, fără să dea concurs. Și leagă evoluția în carieră a lui Moraru de prietenia cu șeful SGG, Marian Neacșu.
„Cei doi fiind colegi inseparabili în diverse ierarhii de partid politic în ultimii 20 de ani, mutându-se împreună la mai multe partide pe zona județeană Ialomița și candidând mereu împreună din partea acestora, de regulă exact pe aceleași liste electorale locale și parlamentare”, spunea Ștefan Jicol în 2023, pentru Europa Liberă.
Victor Moraru a negat, intervievat de Europa Liberă, toate acuzațiile pe care i le-a adus fostul director din SGG.
„Eu nu pot să comentez ce comentează un nepriceput”, a spus acesta.
„Am ajuns funcționar public. S-a constatat că CV-ul meu este suficient, că reiese experiența pe care o am. Cine m-a făcut, de ce m-a făcut… sunt cetățean al României, am drepturi”, ne-a explicat Victor Moraru.
Postul lui Ștefan Jicol a fost desființat, după trimiterea sesizării, printr-o reorganizare urgentă a Secretarialului General al Guvernului. A fost retrogradat patru trepte ierarhice.
SGG a răspuns în octombrie 2022, pentru Financialintelligence.ro, că sesizarea lui Ștefan Jicol a fost respinsă în integralitate ca fiind neîntemeiată.
Secretariatul de Stat al Guvernului a răspuns la solicitarea Europa Liberă România și a explicat că Victor Moraru avea deja statut de funcționar public când a fost angajat la Palatul Victoria. Și că a venit prin transfer, nu a dat concurs. SGG a refuzat să prezinte lista nominală a comisiei care s-a ocupat de concursul pentru super agenție.
Aceeași sesizare a ajuns, însă, sub forma unei plângeri penale și la DNA, care a deschis un dosar.
Pe 16 noiembrie 2023, Victor Moraru a fost numit vicepreședinte la cea mai râvnită agenție a statului - AMEPIP, adică Agenția pentru Monitorizarea și Evaliarea Performanțelor Întreprinderilor Publice.
Super agenția care gestionează companiile de stat – AMEPIP – ar fi fost tot o invenție a lui Marian Neacșu, spun surse Europa Liberă. Comisia Europeană a cerut prin PNRR o structură de monitorizare și implementare a guvernanței corporative pentru companiile de stat, dar nu sub forma unei instituții stufoase cum este o agenție, a declarat pentru Europa Liberă, Cristian Ghinea, care, la momentul negocierii PNRR, era ministrul Fondurilor Europene.
În iulie 2024, Precup și cei doi vicepreședinți, Ciprian Hojda și Victor Moraru, și-au dat demisia după ce Comisia Europeană a semnalat nereguli grave în procedura de selecție de la vârful AMEPIP, inclusiv incompatibilități și conflicte de interese.
Victor Moraru ar fi participat la selecția comisiei care ulterior l-a numit vicepreședinte – un flagrant conflict de interese. Hojda nu îndeplinea cerințele legale de experiență pentru poziție, iar Precup a fost criticat pentru lipsă de experiență potrivită.
Demisiile au fost considerate necesare pentru a evita sancțiuni din PNRR: întârzierea plății într-un jalon de 400 milioane euro din cauza procedurilor neconforme.
Victor Moraru nu a rămas, însă, fără post. Pe 30 septembrie 2024 a fost numit în Directoratul Transelectrica.
Europa Liberă a scris despre monitorizarea procesului de numire a conducerii Transelectrica, făcută chiar de agenția condusă de Moraru și cum, din 38 de candidați, au rămas zece, printre care chiar Moraru, vicepreședintele agenției care a participat la selecția candidaților.
Conform Economedia, comisia de nominalizare a Directoratului Transelectrica a fost condusă de Alexandru Cristian Vasilescu, care, potrivit avertizorului de integritate Ștefan Jicol, fost director în SGG, este finul aceluiași Marian Neacșu.
Alexandru-Cristian Vasilescu a fost numit în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica prin selecția unei comisii formate din cinci membri, dintre care doi erau funcționari ai AMEPIP, un expert al companiei de recrutare Pluri Consultants (selecționată tot de AMEPIP) și de doi reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului, condus chiar de Marian Neacşu.
„Nu am absolut nicio legatură și, evident, nicio implicare cu procedurile de selecție derulate la vreo societate din coordonarea/subordonarea vreunei autorități publice tutelare! Dl Vasilescu nu este finul meu!”, a declarat Marian Neacșu pentru Europa Liberă în 2024.
Comisia europeană (CE) a apreciat că procesul de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere (CS) și Directoratului Transelectrica s-a desfășurat fără respectarea principiilor liberei concurențe și responsabilității. Procedura a fost considerată total netransparentă, iar candidaturile au fost evaluate fără ca solicitanții să primească informații despre criterii, punctaje sau motivele respingerii.
Documentele CE menționează că un candidat al CS, Cristian Alexandru Vasilescu, era în același timp secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului (SGG) — instituție care deține 58,7% din acțiuni și coordonează și procedura de selecție, generând astfel un conflict de interese major.
În urma acestor deficiențe, Comisia a suspendat o plată de aproximativ 300 milioane euro prevăzută în PNRR pentru România, după ce au fost identificate încălcări ale jaloanelor de guvernanță corporativă și selecție pe bază de competențe, în special la companii de stat din sectorul energetic: CFR, Transelectrica, Nuclearelectrica, Metrorex.
Cine mai are probleme cu legea?
- Radu Ștefan Oprea - secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, fost ministru al Economiei.
În ianuarie 2016, procurorii de la Înalta Curte (PICCJ) i-au trimis în judecată pe Ștefan‑Radu Oprea și pe partenerul său de afaceri Mihail Ștefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric SRL și ICIM SA, pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. Prejudiciul estimat a fost de peste 220.000 lei.
Ștefan Oprea a fost acuzat de emiterea de facturi fictive unor firme-fantomă pentru servicii nerealizate, transferuri bancare între firme-legătură, simulând operațiuni comerciale false și disimulând originea banilor.
„Acest dosar a fost trimis în judecată pe baza unui rechizitoriu de către procurorii de la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție către Camera Preliminară de la ÎCCJ. Judecătorii ÎCCJ s-au pronunțat prin două hotărâri judecătorești, fond si contestație, menținând un punct de vedere unitar că se impune desființarea actelor de urmărire penală și restituirea cauzei la PÎCCJ.
Procurorii au stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu si trimiterea mea în judecată având în vedere că toate aspectele juridice au fost lămurite. Așa se explică că niciodată în cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale.
Niciodată nu am fost sancționat si nu am plătit vreo amendă penală”, a scris luni pe pagina sa de Facebook, Radu Oprea.
Declarațiile lui de avere arată o diferență abruptă: în 2011 avea cel puțin zece case, șapte terenuri, participări la 13 firme și conturi sau plasamente considerabile. Ulterior, bunurile au fost trecute pe numele rudelor sau terților, ajungând să nu mai figureze cu activele respective în declarațiile recente, nici măcar cont bancar personal, a scris defapt.ro.
- Adrian Țuțuianu - Secretar general adjunct al Guvernului, cu rang de secretar de stat
În martie 2013, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a deschis un dosar penal pe numele lui Adrian Țuțuianu pentru trafic de influență în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012.
Dosarul său a fost disjuns din cel în care a fost judecat senatorul PSD Ion Stan, cei doi membri PSD fiind reclamați de omul de afaceri Nicușor Sorin Dima. Țuțuianu a declarat că DNA a închis acest dosar încă din 2013 și că a primit o soluție de neîncepere a urmăririi penale.
Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a comentat în conferința de presă de luni și acuzațiile care i se aduc lui Radu Ștefan Oprea.
„L-am sunat pe Radu Oprea. Mi-a spus că este o exagerare, că are cazierul fiscal la zi, curat, că avea calitatea de asociat în acea firmă și că există o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție favorabilă companiei sale, dată ulterior acestor acuzații. Sunt lucruri pe care, în cele din urmă, fiecare trebuie să le comunice. Nu sunt informații noi – se știa despre aceste lucruri”, a spus Sorin Grindeanu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
