Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a susținut la cald, imediat după anunțul de marți al premierului referitor la pensiile magistraților și înainte să-i parvină draftul cu modificările Guvernului, că toate măsurile anunțate de Ilie Bolojan vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, într-o „campanie de stigmatizare a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a submina puterea judecătorească și independența acesteia”.
Motivul? „Doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public”, spune CSM în comunicatul dat marți, pe 29 iulie, imediat după anunțul premierului.
Numai că, așa cum o arată draftul primit miercuri de CSM, măsurile privesc și personalul de specialitate de la instanțe, parchete și de la Institutul Național de Expertize Criminalistice și pe judecătorii CCR.
În apărarea premierului a sărit miercuri președintele Nicușor Dan, care a susținut necesitatea reformării sistemului de pensii speciale și a vorbit, ca și premierul, de scurta sa experiență la Cotroceni cu magistrații care aspiră la pensionare în floarea vârstei.
Președintele Nicușor Dan a criticat atât cadrul legislativ actual, cât și practicile neuniforme de pensionare a magistraților.
Președintele a avertizat că legea actuală încurajează ieșirea masivă din sistem a unor magistrați cu experiență și a spus că ar fi suficient un nivel al pensiilor magistraților de 70-80% din salariu.
Din scurta sa experiență la Cotroceni de până acum, Dan s-a referit la cererile de pensionare care i-au fost trimise, ca unui „notar” a cărui sarcină nu ar fi decât să contrasemneze după CSM.
„Ce este cu această debandadă?”, a întrebat retoric președintele.
„70% din cererile de pensionare nu indică o dată precisă de pensionare. Chiar dacă lucrezi în cofetărie sau la inginerie, oamenii au grijă să nu afecteze circuitul de producție și să prevadă momentul exact în care se pensionează”, a argumentat el.
Mai mult, Dan a atras atenția asupra faptului că o regulă existentă, care cere notificarea intenției de pensionare cu 90 de zile înainte, este frecvent ignorată.
CSM refuză să se lase consultat de Guvern
Consiliul Superior al Magistraturii i-a răspuns miercuri lui Ilie Bolojan după ce cabinetul premierului a trimis instituției „tabelul comparativ aferent propunerii pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu din domeniul Justiției”.
Este vorba, de fapt, de un draft de propunere pentru modificarea tuturor legilor domeniului: de la legea privind statutul magistraților, la cea pentru pensiile de serviciu, privind Codul fiscal, statutul personalului de specialitate de la instanțe, parchete și de la Institutul Național de Expertize Criminalistice și de cea care-i privește pe judecătorii CCR.
Toate, cu un singur scop: reducerea valorii pensiilor și creșterea vârstei de pensionare.
Marți, 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a prezentat public propunerile sale privind modificarea pensiilor magistraților și ale tuturor celor din domeniu, cu o creștere notabilă a vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani și un cuantum de cel mult 70% din salariul net și nu echivalentul unui salariu, unul consistent, cât este în prezent.
Ulterior, Guvernul a publicat draftul amintit cu toate propunerile sale, iar miercuri – aflăm din răspunsul iritat al CSM – a remis același tabel comparativ, care cuprinde prevederile în vigoare și propunerile sale de modificare, și Consiliului Superior al Magistraturii.
Dar CSM a declinat invitația Guvernului la consultare, spunând că demersul este unul care excede cadrul legal, prim-ministrul neavând competența unei astfel de inițiative.
Peste câteva rânduri s-a gândit mai bine și a spus că nici vorbă de acordarea vreunui aviz de astă dată, așa cum e el prevăzut de legea sa de funcționare (Legea 305/2022), pentru că CSM nu poate fi „implicat în desfășurarea unei proceduri nelegale de adoptare a unui act normativ care vizează sistemul de justiție și care, în esență, este doar o simulare de consultare a autorității judecătorești”.
Suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47-48-49 de ani, o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu.Premierul Ilie Bolojan
Ce-i drept, adresa Guvernului către CSM nu a fost furnizată presei, ca să aflăm așteptările premierului de la Consiliu și ce anume a cerut mai clar: consultare, început de dialog, aviz?
Ar fi dorit o consultare a forului magistraților? I-a cerut direct avizul pe tabelul comparativ? Ce anume și-a dorit Palatul Victoria să obțină de la magistrații cu care se află deja pe poziții de război de când premierul Bolojan a vorbit pentru prima oară public despre lor prematura ieșire la pensie?
Doar cinci judecători aveau 48 de ani când s-au pensionat, l-a corectat CSM pe Ilie Bolojan, după ce premierul a vorbit pentru prima oară, pe 11 iulie, despre cum vrea să reformeze sistemul de pensii speciale.
Consiliul a spus atunci că informația oferită de premier „nu este reală” și „are ca scop dezinformarea societății” și că vârsta medie de pensionare nu este de 48 de ani, ci este, de fapt, de 52 de ani şi 3 luni.
Premierul a povestit că deseori, în perioada în care era preşedinte interimar, a semnat decrete de pensionare a magistraţilor și că cei mai mulți dintre ei se pensionaseră la 48 de ani.
„Avem câteva realităţi care nu pot fi contestate: o pensionare prea rapidă a magistraţilor. Se pensionează, în general, la 48 de ani”, a afirmat Bolojan.
Cu altă ocazie a detaliat și a vorbit de 47-49 de ani.
Declarațiile sale pe acest subiect au scos din sărite CSM.
Cu „măcelarul” în sala de operație
Marți, după ce Bolojan și-a făcut public proiectul de reformare a pensiilor speciale, un judecător de la CSM l-a comparat pe premier cu un „măcelar”.
Ieșirea judecătorului Claudiu Drăgușin, de 46 de ani, care ar mai fi avut cel mult șase ani până la pensie în condițiile actuale, s-a dorit a fi o apărare a sistemului de justiție și a asimilat demersul premierului cu distrugerea însăși a democrației și celei de a treia puteri în stat.
„Distrugerea oricărei democrații începe cu distrugerea sistemului de justiție. Orice dictatură începe cu distrugerea sistemului de justiție. Nu o spun eu, o spune istoria”, a scris judecătorul pe Facebook.
Ce se face judecătorul Drăgușin că uită?
Recent, Comisia Europeană a sistat fondurile din PNRR destinate României din cauza neîndeplinirii, printre altele, a jalonului privind pensiile speciale.
În martie, Comisia Europeană a aprobat doar parțial plățile pentru cea de a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență și le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care pensiile speciale.
Comisia a constatat că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă și va fi finanțat cu 28,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Așadar, dincolo de reducerea deficitului bugetar, de cuvenita echitate socială, România este presată de exigențele UE, iar îndeplinirea acestui jalon nu doar că nu pune în pericol democrația, dar ar putea elibera și mult-râvnitele fonduri europene de care România are nevoie mai mult ca oricând.
Pentru ca afrontul să fie total, judecătorul a invocat o așa-zisă discuție cu un neurochirurg căruia i-ar intra în sala de operație în loc de chirurg un măcelar – nu se știe pe ce considerente și cum ar putea fi prezența sa în sala de operație „pretextul salvării vieții unui pacient”.
Ce anume a alimentat în așa măsură furia membrilor CSM, dincolo de faptul că-i lipsește pe magistrații pensionari de miile de euro cu care se puteau retrage din activitate în floarea vârstei și cu pensii mai mari decât salariul?
Premierul Bolojan a anunțat marți reforma pensiilor speciale, despre care a spus că trebuie făcută cel puțin din motive de echitate socială. Pensiile magistraților, mai mari decât oricare alte pensii din sectorul public și privat din România, încalcă principiul contributivității.
Magistrații iau o pensie pentru care nu au contribuit integral la buget cât au fost activi, iar diferența este plătită din taxele și impozitele celorlalți contribuabili. Inclusiv ale neurochirurgului invocat de Drăgușin. Care iese la pensie la 65 de ani și nu la 48. Nici măcar la 52.
În condițiile austerității anunțate pentru ceilalți contribuabili, pentru a echilibra deficitul bugetar al României, diferențele de acest gen au iz de discriminare, dincolo de exigențele la care România trebuie să se raporteze ca să mai primească vreodată mult-râvnitele fonduri europene.
Ce a propus premierul Ilie Bolojan
„Legat de vârstă și de vechime, propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție, în pensie, la vârsta de pensionare standard, de 65 de ani.
De asemenea, față de vechimea pe care o prevede legea astăzi de 25 de ani, ceea ce permite, deci, pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani.
Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul de magistratură din România să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. Propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net.”
Ca o ironie față de atacul pe care judecătorul Drăgușin i-l atribuie premierului la cea de a treia putere în stat, Bolojan a invocat inclusiv calitatea actului de justiție în România, suficienta maturitate a magistraților de vârsta judecătorului Drăgușin, de care ar fi păcat ca Justiția din România să se lipsească atât de repede prin prematura pensionare.
El a spus că magistrații ies la pensie exact atunci când se află la vârsta maturității profesionale, după ce au acumulat o experiență importantă în profesie, lipsind astfel serviciul public de un corp de magistrați matur și bine pregătit.
„Am avut posibilitatea ca, timp de trei luni, la începutul acestui an, să semnez pensionări de magistrați. Suntem în situația în care două treimi dintre magistrații din România ies la pensie la 47-48-49 de ani, o vârstă foarte redusă, o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu și e doar o problemă de calitate și o problemă de sustenabilitate.”
CSM spune că proiectul lui Bolojan ar bloca instanțele superioare
În reacția de marți, Consiliul Superior al Magistraturii a spus că proiectul, în forma actuală, ar putea bloca instanţele superioare, care pot rămâne fără magistraţi.
Până la finalul acestui an, 14% dintre judecători îndeplinesc condiţiile de pensionare. La fel, și 10% dintre procurori.
CSM sugerează de fapt, că sub iminența modificărilor promovate de premier, magistrații s-ar grăbi să iasă la pensie, dar argumentația sa nu face decât să vină în sprijinul propunerii premierului de a mări vârsta de pensionare, tocmai pentru a înlătura pericolul pensionării premature.
„Până la finalul anului îndeplinesc condiţiile de pensionare 628 de judecători, reprezentând peste 14% dintre judecătorii în funcţie, 550 dintre aceştia fiind de la instanţele superioare, respectiv ÎCCJ, curţi de apel şi tribunal (…) . În ceea ce priveşte profesia de procuror, în prezent au vocaţie la pensionare 233 de procurori din 2.360 în activitate, reprezentând aproximativ 10% din totalul celor în funcţie”, au precizat reprezentanţii CSM.
În Uniunea Europeană, vârsta de pensionare la magistraţi este între 62 şi 67 de ani
CSM susține că, în ultimii 15 ani, media de pensionare ar fi de 55 de ani la procurori și aproape la fel pentru judecători. Adică cu zece ani mai puțin decât pentru ceilalți contributori la bugetul României și care nu primesc pensie mai mare decât salariul.
Nicuşor Dan a făcut apel la magistraţi să nu iasă la pensie și le-a promis anumite derogări.
„În legea magistraților, în acest moment, există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiția de pensionare la acest moment își păstrează drepturile pe care le prevede legea la acest moment, în ipoteza în care vor ieși la pensie mai târziu. Și ceea ce vreau să transmit foarte ferm este că această prevedere tranzitorie va rămâne în modificarea legii magistraților.”
În Uniunea Europeană, vârsta de pensionare la magistraţi este între 62 şi 67 de ani. În privința veniturilor, magistrații au pensii speciale în 10 state precum Spania, Estonia sau Slovenia.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
