În plină cursă electorală pentru președinția României, George Simion a dezvăluit în ultimele săptămâni o parte dintre intențiile sale în mai multe domenii-cheie, dacă va fi președintele țării după 18 mai.
Iată câteva exemple:
Numirea „100 la sută” a lui Călin Georgescu premier, „dacă dumnealui îşi doreşte acest lucru”, „în a doua jumătate a lunii mai” (interviu pentru agenția news.ro, 7 mai);
„Românii nu vor mai da nici un leu pentru altă țară” (Euronews, 8 mai);
„Poziția noastră față de războiul de agresiune al Rusiei, față de Ucraina, care deja durează de trei ani și nu merge nicăieri, este neutralitatea” (Euronews, 8 mai);
„Sprijinul trebuie acordat unioniștilor (n.r. din Republica Moldova), nu profitorilor care își bat joc de banii românilor” (Euronews, 8 mai);
„Legat de naționalizare, ne dorim să răscumpărăm prin justă despăgubire pachetul majoritar la Petrom. Dorim să deținem pachet de control la companiile care exploateze resurse națională” (Euronews, 8 mai);
„Îl respect pe președintele Fidesz și premierul Ungariei, Viktor Orbán, și tocmai de aceea multe din pozițiile sale, nu toate, dar multe din pozițiile sale vor fi politică de stat și în România”(Euronews, 8 mai).
O Românie condusă de George Simion, AUR și aliații săi ar putea fi încă o nucă tare pentru Uniunea Europeană
În dezbaterea electorală prezidențială de pe 8 mai, de la Euronews, George Simion a spus că modelul său în Uniunea Europeană, pe care îl va copia, parțial cel puțin, este Ungaria condusă de premierul Viktor Orbán.
Între altele, Viktor Orbán și Guvernul Ungariei se opun constant atât alocării de fonduri comunitare Ucrainei pentru susținerea apărării în fața Rusiei, cât și aderării țării vecine la Uniunea Europeană.
În dezbaterea cu Nicușor Dan de joi, 8 mai, de la Euronews, George Simion a amestecat drepturile minorității maghiare din România cu valorile susținute de președintele Franței, Emmanuel Macron, și acțiunile sale.
Macron este un apărător al statului de drept, a decis chiar din momentul invadării Ucrainei de către Rusia ca țara sa să conducă Grupul de Luptă NATO din România, a trimis militari francezi în România la câteva zile după începerea atacului Rusiei și susține Ucraina în continuare, politic, financiar și militar.
„Sunt oameni care nu vor binele comunităților maghiare din România și vor să meargă pe aceeași direcție pe care merg Emmanuel Macron și toți globaliștii de la Bruxelles, în loc să meargă pe direcția conservatoare sănătoasă la care aderă o majoritate a poporului maghiar”, a spus Simion.
A adăugat că îl respectă pe președintele partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, premierul Ungariei, Viktor Orbán, și a spus că „tocmai de aceea multe din pozițiile sale, nu toate, dar multe din pozițiile sale vor fi politică de stat și în România”.
Candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la alegerile prezidențiale nu a explicat la care dintre politicile premierului Ungariei se referă.
Însă, ulterior, pe parcursul dezbaterii, răspunzând mai multor întrebări ale jurnaliștilor gazdă, a făcut remarci cu privire la sprijinul României pentru Ucraina – pe care l-ar opri, ca președinte – la muncitorii străini care lucrează în România, ca imigranți economic – pe care i-ar vrea plecați, ca să aibă locuri de muncă românii – la minorități.
Comportamentul premierului maghiar a devenit, în ultimii ani, o problemă în Uniunea Europeană.
În Consiliul European, forul care ia toate deciziile politice importante în Uniune, format din președinții sau premierii statelor membre, Viktor Orbán a blocat adeseori sprijinul militar pe care toți ceilalți 26 de membri ar fi vrut să-l dea Ucrainei, de exemplu.
La Consiliu, deciziile trebuie luate în unanimitate, așa că orice poziție contra majorității blochează orice hotărâre.
Nu o dată, negocierile liderilor europeni cu premierul Ungariei au durat până în miez de noapte, cu cedări din partea Bruxellesului.
Ungaria riscă acum să rămână fără drept de veto în Consiliul European.
În 2018, Parlamentul European a activat articolul 7 al Tratului de funcționare a Uniunii, împotriva Ungariei. Acesta prevede declanșarea unor proceduri care pot duce la suspendarea anumitor drepturi ale statelor membre.
Între timp, Ungaria a și pierdut o bună parte din fondurile alocate de Comisia Europeană, iar Planul Național de Redresare și Reziliență al țării, finanțat de Uniune, este blocat.
Motivul? Mai multe legi și acțiuni ale Guvernului Orbán care au afectat statul de drept din Ungaria, inclusiv suspiciuni de corupție în gestionarea banilor europeni și încercări ale guvernului Orbán de a exercita controlul asupra sistemului de Justiție.
În aprilie, premierul Ungariei a spus că mai bine pierde bani decât să aplice deciziile Uniunii:
„Desigur, Bruxelles-ul ne spune că, dacă lăsăm migranții să intre, dacă renunțăm la protecția copiilor (în fața acțiunilor LGBT), dacă ne schimbăm poziția din pro-pace în pro-război, atunci vom avea ușor acces la acești bani. Dar eu spun «nu» acestui preț. Mai bine luptăm”, a spus Orbán, potrivit agenției MTI, citate de Agerpres.
„Ungaria și-a anunțat opoziția față de orice asistență UE acordată Ucrainei, a declarat că va bloca aderarea Ucrainei la UE și, de asemenea, a căutat în mod repetat ca oamenii de afaceri ruși și alții să fie îndepărtați de pe lista de sancțiuni a UE”, explică pentru Europa Liberă România, jurnalistul Serviciului maghiar a Europei Libere, Pablo Gorondi.
Viktor Orbán și partidul său Fidesz se află la putere în Ungaria de 15 ani, timp în care au guvernat mereu cu o majoritate aproape permanentă de două treimi.
Jurnalistul Pablo Gorondi explică astfel puterea limitată a opoziției maghiare:
„Uneori divizate, partidele de opoziție au încercat și ele să formeze coaliții electorale, dar fără niciun succes semnificativ la nivel național. Partidul Fidesz al lui Orbán este cel mai puternic în zonele rurale și în orașele și satele mici, în timp ce opoziția este puternică în capitala Budapesta și în orașele mai mari. Distorsiunile din sistemul electoral, pe care Fidesz îl modifică înainte de fiecare perioadă electorală în funcție de ceea ce consideră că îi va favoriza cel mai mult șansele, au îngreunat, de asemenea, succesul opoziției fragmentate”.
În 2024, pe scena politică din Ungaria s-a ridicat fostul insider al Fidesz, Péter Magyar, care a reușit să echilibreze parțial situația politică din țara vecină.
La fel ca premierul maghiar, Simion îl catalograză pe Macron peiorativ, cu apelativul „globalist”.
Orbán i-a numit pe liderii Uniunii ba birocrați rupți de realitate, ba „iepuri lași”.
Iar pe 5 mai, liderul maghiar a declarat: „Vom ocupa UE şi o vom transforma într-un centru de coordonare al Uniunii, care să respecte suveranitatea statelor membre. Nu vom părăsi UE. Nu vom abandona Bruxelles-ul, ci îl vom ocupa. Pentru aceasta am fondat grupul Patrioți pentru Europa”, a spus Viktor Orbán.
Mai mult, Orbán ar vrea limitarea prerogativelor Uniunii.
După ce George Simion a câștigat turul I al alegerilor prezidențiale din România, pe 4 mai, ministrul responsabil cu Biroul Primului Ministru de la Budapesta, Gergely Gulyás, a declarat joi, 8 mai, că guvernul maghiar va aștepta decizia finală a alegătorilor români.
Gulyás a mai spus că executivul de la Budapesta va purta discuții cu oricine va fi președintele României despre drepturile minorităților și extinderea acestora.
Poziția liderilor de la Budapesta este temperată, mai ales că președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor, i-a îndemnat pe maghiarii din România să voteze în turul II al alegerilor prezidențiale, duminică, 18 mai, cu contracandidatul lui George Simion, Nicușor Dan.
În mai multe postări din ultima săptămână, pe Facebook, liderul UDMR a spus:
„George Simion nu este reprezentantul nostru; el este un politician anti-maghiar. George Simion și-a clădit intrarea în politică pe profanarea cimitirului militar maghiar din Valea Uzului, un cimitir datând din Primul Război Mondial. Cine nu îl cunoaște pe George Simion este îndemnat să urmărească filmul despre ascensiunea AUR, să analizeze discursurile sale parlamentare și să observe violența verbală și fizică de care a dat dovadă în repetate rânduri în calitate de deputat al opoziției. George Simion nu este și nici nu va fi vreodată prietenul maghiarilor”, susține liderul UDMR.
„Relația guvernului Orbán cu alte guverne și oficiali străini a fost adesea determinată de ideologie și pragmatism. În timp ce drepturile minorităților maghiare reprezintă o problemă constantă pentru guvernul maghiar, acestea au fost în mare parte puse deoparte cu prim-ministrul Slovaciei, Robert Fico, care anterior era considerat a fi puternic anti-maghiar. Orbán și Fico, totuși, sunt aparent apropiați în ceea ce privește opiniile lor anti-migranți și relația lor strânsă cu Putin”, comentează jurnalistul Pablo Gorondi.
În urmă cu cinci ani, George Simion a atras atenția liderilor de la Budapesta în urma incidentelor violente din cimitirul de la Valea Uzului, din mai 2019, din județul Harghita, zonă în care 80 la sută dintre locuitori sunt de etnie maghiară.
Atunci, George Simion a acuzat că a fost bătut de „extremiști maghiari”, în cimitirul din Valea Uzului, unde crucile ridicate pentru eroii români fuseseră acoperite cu saci negri.
Unii localnici maghiari l-au acuzat pe Simion de „provocare”.
Pablo Gorondi mai spune că opiniile inițiale ale maghiarilor despre George Simion au fost determinate de incidentul din cimitirul de la Valea Uzului.
În 2024, când partidul Fidesz al lui Orbán căuta un grup parlamentar al UE după ce a părăsit grupul Popularilor Europeni, PPE, a spus că nu se va alătura grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) condus atunci de italianca Giorgia Meloni, deoarece AUR era deja membru.
„AUR-ul extrem de anti-maghiar al României a fost admis în fracțiunea ECR. Nu se poate pune problema ca Fidesz să stea în același grup în Parlamentul European cu un astfel de partid!” a declarat șeful fracțiunii Fidesz din Parlamentul Ungar, Máté Kocsis, după alegerile europarlamentare din 2024.
Experta în comunicare strategică Oana Marinescu, fostă directoare general pentru Diplomație Publică în Ministerul Afacerilor Externe (2008 – 2020), spune pentru Europa Liberă că întreaga viziune iliberală a lui Viktor Orbán este extrem de periculoasă, atât pentru România, cât și pentru întregul proiect european, „pentru că este iliberală, este o subminare a democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor și libertăților individuale.”
Ea adăugă că „toate politicile pe care le-a adoptat Guvernul Orban din 2010, de când a câștigat puterea, au urmărit maximizarea controlului pe care partidul său îl are asupra puterii. Orbán a acționat pentru a crește puterea Executivului și slăbirea controlului prin intermediul Curții Constituționale și al Parlamentului. Și-a asigurat Controlul asupra Curții Constituționale și a Justiției. A eliminat presa independentă, libertatea academică și a intimidat și redus la tăcere organizațiile societății civile. Prin așa zis-ul patriotism economic, a luat măsuri care au consolidat puterea financiară a liderilor FIDESZ, dar a sărăcit populația.”
Oana Marinescu amintește și de slăbirea capacității opoziției de a acționa și a de a participa în procesul electoral.
Nu în ultimul rând, spune Marinescu, Fidesz și premierul Viktor Orbán „au instrumentalizat ura împotriva minorităților sexuale, a migranților (deși în Ungaria nu erau migranți) și a Uniunii Europene (deși folosea banii europeni). În 2014 a spus în mod explicit, chiar la Băile Tușnad, că Ungaria este de-acum o democrație iliberală, adică un regim care nu mai respectă criteriile democrației liberale.”
Treptat, Viktor Orbán a ajuns model în România pentru unii politicieni.
Experta în comunicare strategică Oana Marinescu este convinsă că imaginea liderului maghiar a fost cultivată în România.
„Cultivarea imaginii de «patriot» este o operațiune care se derulează de mulți ani în România. Mulți politicieni români sunt tentați de combinația aceasta - imagine de patriot, care apără suveranitatea țării, dublată de putere fără limite. Însă acesta este un model iliberal de conducere a societății, care poate ajunge chiar la autoritarism și dictatură. De aceea este extrem de periculos că un candidat la președinție spune acum că multe din acțiunile lui Viktor Orbán vor deveni politică de stat în România. În plus, asumarea politicilor lui Orbán va duce și la schimbarea poziționării României față de Rusia. Vom deveni prietenii Kremlinului, agentul lor de influență și sabotare a UE și NATO”, conchide Oana Marinescu.
Atacurile lui George Simion și ale aliaților săi împotriva presei, tot mai agresive și mai dese
Potrivit Constituției României, libertatea de exprimare este inviolabilă.
Libertatea de exprimare, garantată de Constituția României
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sune„te sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.”
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.
(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
Sursa: Articolul 30, Constituția României
George Simion, liderul AUR, cel care a anunțat că-l va nominaliza prim ministru al României pe Călin Georgescu, precum și președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), Ana Maria Gavrilă, au avut în ultimele luni reacții agresive sau neobișnuite față de jurnaliștii care încercau să le adreseze întrebări.
Primii doi sunt reticenți la a răspunde liber oricăror întrebări.
În ultimele luni, Europa Liberă i-a invitat în studioul său pentru a răspunde întrebărilor, în calitate de candidați, atât pe Călin Georgescu, cât și pe George Simion. Niciunul dintre cei doi nu a răspuns invitației.
Luni, 12 mai, George Simion i-a numit pe mai mulți jurnaliști de la Digi24 „asasini mediatici”.
Întâmplarea a avut loc în biroul lui George Simion, de la Senat, unde cinci reprezentanți ai postului de știri merseseră să discute cu echipa candidatului George Simion despre formatul și aspectele tehnice ale dezbaterii electorale prezidențiale programate de Digi 24 pentru luni seara.
Dig24 a explicat că i-a invitat atât pe George Simion, cât și pe Nicușor Dan, la dezbatere, însă doar primarul general al Capitalei a venit.
Jurnaliștii postului au fost filmați de George Simion în biroul său fără să știe, au susținut ei, iar un scurt montaj, în care îi jignea, a fost publicat luni seara de George Simion pe o rețea socială.
Aliatul lui George Simion, Călin Georgescu, a refuzat și el să participle la dezbateri, iar în timpul ieșirilor în spații publice a fost înconjurat de cordoane de bărbați care îl păzeau și care au ținut reporterii la distanță.
Înainte de incidentul fără precedent de luni – și anume, ca un politician să înregistreze pe ascuns jurnaliști, George Simion a publicat în weekend un text în care pare că îi amenință pe cei care nu sunt de acord cu el.
Europa Liberă a analizat pe larg acest text, luni, 12 mai.
În postare, Simion scrie:
„Ce mă frământă acum e ce facem din 19 mai încolo cu voi. Care voi? O parte din cei care vă pretindeți educați, civilizați, europeni, dar dovediți exact contrariul(...) Sunteți exact ce îi acuzați pe votanții noștri/militanții noștri că sunt: subiectivi, cu ochelari de cal, rasiști, homofobi etc.”, spune Simion.
Candidatul AUR la alegerile prezidențiale acuză presa de părtinire- nominalizând direct G4media si Hotnews, atacă oameni de cultură - îi ironizează pe Victor Rebengiuc și Mihai Șora, îl asemănă pe Cristian Tudor Popescu cu un om „îndrăcit” și îl acuză de rasism pe profesorul Adrian Papahagi.
La finalul textului, George Simion, a scris:
„Eu trebuie, din 19 mai, să fiu și președintele vostru. Și abia asta mă neliniștește. Majoritatea sunteți colegii mei de generație / educație / aspirații. Dar nu știu ce voi face cu voi, păreți bezmetici, iraționali și total nedispuși că acceptați că lumea nu este doar cum o vedeți voi. Mai existăm și noi, ceilalți, pe aici.
Sper să mă ajutați să rezolv dilema:
nu Ce caut eu aici?
nu Eu cu cine votez?
Ci Ce mă fac cu voi? Individual, nu în grup”.
Marți, 13 mai, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a atras atenția public că „războiul cu presa al domnului Simion reprezintă fuga sa de adevăr, încalcă dreptul la libertatea presei și reprezintă un atac la democrație”.
CJI avertizează într-un apel semnat deja de peste 25 de organizații și redacții că incidentele din ultimele zile reprezintă doar cel mai recent episod dintr-o serie de acțiuni menite să intimideze și să restrângă activitatea presei.
Partidul lui George Simion, AUR, a început acțiunile publice ostile la adresa presei cu mai mulți ani în urmă.
De exemplu, în 2022, pe pagina de Facebook a partidului a fost postat următorul mesaj: „Haideți să vedem care sunt cele mai toxice și false «organe de presă». Începem noi: G4media... Completați voi!”, era postat în acea zi pe pagina oficială de Facebook a Alianței pentru Unirea Românilor.
Apoi, diverși membri ai partidului, inclusiv George Simion, au completat: „Digi24!”, „Newsweek”, Cristian Tudor Popescu.
CRJ spune că „astfel de atitudini ostile se propagă exponențial, contaminând și discursul altor politicieni și parlamentari, și alimentează o cultură tot mai agresivă de neîncredere față de jurnalism la nivelul întregii societăți”.
„Istoria și practica ne-au demonstrat că aceste atitudini propagate de liderii politici îi vulnerabilizează pe jurnaliști, care devin ținta amenințărilor și a agresiunilor fizice”, mai scrie CJI.
Centrul pentru Jurnalism Independent face un apel la toate forțele politice și autoritățile „să își asume responsabilitatea de a respecta mass-media, ca pilon esențial al oricărei democrații funcționale.”
La începutul lunii mai, lidera POT, aliata lui George Simion, Ana Maria Gavrilă, a spus că abia așteaptă să vadă jurnaliștii „gone”, adică plecați.
Ea a spus într-o filmare postată online despre jurnaliștii acreditați la Parlament care i-au adresat întrebări de când a ajuns deputată: „Ce-i interesează pe ei e să fie agresivi și să ne pună pe noi într-o lumina proastă”.
Tot în acea filmare, Gavrilă a afirmat că jurnaliștii ar trebui plătiți din fonduri publice, în funcție de vizualizări.
„Vom face totul posibil ca în România să existe o lege prin care presa să fie cu adevărat plătită pentru ceea ce este cu adevărat recompensă. Pentru efortul lor, pentru analizele lor, pentru contribuția pe care o aduc ei la societatea românească. Pentru asta vom lucra și sper să redăm demnitatea jurnaliștilor, demnitatea ziariștilor și demnitatea presei”, a spus Ana Maria Gavrilă.
Supărarea liderei POT a apărut după ce jurnaliștii au insistat ca ea să răspundă mai multor întrebări privind demisia din partid a unui deputat.
Deputatul, Dorin Popa, spusese că a fost amenințat de șefa POT. Popa și-a anunţat pe 6 mai demisia din partid și, implicit, din grupul parlamentar al formațiunii și a susținut în plenul Camerei Deputaților că Ana Maria Gavrilă l-a amenințat că va intra cu capul în gard și va rămâne fără suflare.
Întrebată cum comentează anunțul și declarațiile deputatului, Ana Maria Gavrilă a replicat către reporteri: „Voi sunteți o specie pe care le dispariție”.
Ulterior, POT a dat un comunicat în care a negat acuzațiile deputatului Dorin Popa.
În Ungaria, al cărei prim ministru este model pentru George Simion, aproape trei sferturi din presa a ajuns direct sau indirect sub controlul Guvernului de când Orbán este la putere.
Jurnalistul Pablo Gorondi rezumă situația informării publice în Ungaria: „Guvernul păstrează un control strâns asupra presei de stat, unde politicienii din opoziție au rareori ocazia să vorbească și unde există o puternică corelație ideologică cu politicile guvernului. Prim-ministrul Orbán are o conferință de presă internațională anuală, dar altfel nu acordă interviuri presei independente, în special în Ungaria.”
Pablo Gorondi mai spune că, în ultimii ani, au fost înăsprite regulile privind accesul jurnaliştilor la informaţiile publice, ceea ce face mai dificilă investigarea deciziilor guvernamentale şi a cheltuielilor.
„Câtorva posturi independente, inclusiv Szabad Európa (serviciul maghiar al RFE), li se interzice să participe la conferințe de presă guvernamentale și au puțin sau deloc acces la oficialii guvernamentali”, conchide jurnalistul Radio Europa Liberă de la Budapesta, Pablo Gorondi.
Pe 15 martie, premierul Ungariei a amenințat că va „dezrădăcina” presa şi alte organizaţii care au primit finanţare din străinătate.
„Vom demantela maşina financiară care a folosit dolari corupţi pentru a cumpăra politicieni, judecători, jurnalişti, pseudo-ONG-uri şi activişti politici. Vom elimina întreaga armată din umbră”, a amenințat Viktor Orbán.
George Simion anunță că dacă va ajunge președinte, va opri tot ajutorul pentru Ucraina
În dezbaterea de la Euronews, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, George Simion, a declarat că, dacă va ajunge președinte, „România nu va mai da niciun leu pentru altă țară, ci se va concentra pe propria populație”.
Simion a justificat: „Elevii români, cred că fermierii români, cred că pensionarii români trebuie să aibă prioritate, iar poziţia noastră faţă de războiul de agresiune al Rusiei faţă de Ucraina, care deja durează de trei ani şi nu merge nicăieri, este neutralitatea, nu escaladarea, nu alimentarea cu arme şi alinierea perfectă la politica administraţiei Trump, a partenerului nostru strategic.”
Mai departe, Simion a spus că a da ajutor din bugetul țării „văduvind o populaţie deja sărăcită, batjocorită, lipsită de demnitate, umilită din cauza anulării alegerilor şi din cauza nivelului de trai este o batjocură pe obrazul oricărui om care spune că este conducător al acestei ţări.”
Viziunea se regăsește în postări pe social media, încă de la începerea invaziei Rusiei în Ucraina.
Una dintre informațiile false vehiculate a fost că minorii ucraineni refugiați primesc alocații de mii de lei, în timp ce copiii români primesc de la stat alocații mult mai mici.
La Interviurile one2one, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a explicat luni, 12 mai, de ce ajută România Ucraina:
„Cu cât un posibil pericol este mai îndepărtat de granițele României, cu atât este mai bine pentru România. Aceasta a fost rațiunea, și nu de a încuraja războiul, nu de a trimite trupe în Ucraina, nu de a susține un conflict, nu doar din compasiune pentru o țară agresată, pentru că, gândiți-vă că ar putea să fie alții, am putea să fim noi. Și noi ne-am fi dorit ca, atunci când am fost agresați, să fim susținuți”, a explicat Ilie Bolojan.
Candidatul AUR la alegerile prezidențiale a declarat pe 6 mai, la Digi 24, că, din punctul său de vedere, „este în interesul Ucrainei și Republicii Moldova ca președintele României să se ducă acolo și să aibă relații bune”.
Poziția lui George Simion privind ajutorarea Ucrainei este similară cu cea a premierului Ungariei.
De altfel, relația dintre Ucraina și Ungaria a devenit tot mai rece în ultimele luni.
La finalul săptămânii trecute, agenția de securitate din Ucraina, SBU, a susținut că a descoperit o rețea maghiară de spionaj militar, care strângea informații despre apărarea țării.
Ofițerii ucraineni au reținut doi suspecți despre care au spus că ar fi fost coordonați de serviciile de informații militare maghiare.
Ulterior, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a anunțat că Ungaria a expulzat doi diplomați ucraineni, considerați spioni sub acoperire.
Reprezentanții SBU au spus că este pentru prima dată în istoria Ucrainei când a descoperit că o rețea de spionaj maghiară lucrează împotriva intereselor Kievului, potrivit agenției Reuters.
George Simion are interdicție să intre atât în Republica Moldova (din 2015) cât și în Ucraina (din mai 2023).
Serviciul de Securitate al Ucrainei a explicat anul trecut pentru Europa Liberă că președintele partidului AUR derulează „activități sistematice antiucrainene”.
Kievul a mai spus că activitățile lui Simion „sunt contrare intereselor naționale ale Ucrainei și încalcă suveranitatea de stat și integritatea teritorială a acesteia”.
În ceea ce privește interdicția pentru Republica Moldova - în mai 2015, înaintea unui protest care urma să fie organizat în capitala moldoveană, Simion a fost declarat de către autoritățile de la Chișinău persoană indezirabilă, pentru cinci ani, din motive de securitate națională. Interdicția a tot fost prelungită de atunci, cel mai recent în urmă cu doi ani, până în 2028.
În 2023, Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, a afirmat că Simion a fost expulzat în 2015 din cauza legăturilor cu serviciile secrete rusești, inclusiv în regiunea Cernăuți din Ucraina.
Liderul AUR a respins aceste acuzații de fiecare dată.
Pe 19 mai, în prima zi de după alegerile prezidențiale din România, o instanță de la Chișinău va judeca cererea lui George Simion de anulare a interdicției de intrare în țara vecină.
Pe 10 mai, Europa Liberă a analizat acțiunile lui George Simion referitoare la pozițiile internaționale ale Rusiei privind Ucraina și alte state din regiune.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
