Agenția de rating Standard & Poor’s a decis să nu retrogradeze România la nivelul „junk” (nerecomandat investițiilor), așa cum se temeau economiștii și guvernul înainte de adoptatea primului pachet de măsuri fiscal bugetare, pe 7 iulie.
Agenția americană – una dintre cele mai mari din lume – anticipează că, dacă Guvernul va reuși să implementeze toate măsurile anunțate în primul pachet, deficitul bugetar va scădea până la finalul lui 2026, la 6,4% din produsul intern brut (PIB) – de la de la 9,3%, cât a fost în 2024.
România trebuie sǎ ajungǎ însă la un deficit bugetar de cel mult 3% din PIB cât mai repede posibil, așa cum prevăd tratatele Uniunii Europene asumate de România la aderare.
Totodată, experții agenției anticipează că prin măsurile din primul pachet economic, Guvernul va reduce deficitul bugetar în 2025 cu cel puțin 1,1% din PIB, adică cu 3,8 miliarde de euro.
Printre măsurile ce vor intra în vigoare de la 1 august sunt:
- creșterea taxei pe valoarea adăugată la 21%, de la 19%;
- creșterea valorii accizelor cu 10% la carburanți, tutun și alte produse;
- plătirea constribuției de asigurări de sănătate inclusiv de către pensionarii cu pensii peste 3.000 lei.
În 2026, aceste măsuri dar și altele, ar urma să aducă la buget 3,5% din PIB, adică peste 11 miliarde de euro.
Aceste măsuri, precum și liberalizarea completă a pieței energiei (eliminarea compensării la prețul energiei) vor avea însă efecte negative directe, rapid, asupra populației spune la rubrica „10 Întrebări” președintele CFA România (organizația profesioniștilor în investiții), Adrian Codîrlașu.
Mai exact, vor urma scumpiri – chiar dacă unele vor fi resimțite de populație peste două sau trei luni.
1. Europa Liberă: Ce înseamnă pentru România anunțul agenției de rating Standard & Poor’s a de a menține ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade)?
Adrian Codîrlașu: Este o veste bună, mai ales că Standard & Poor’s a venit cu această veste înainte de data stabilită pentru acest raport.
Dacă nu se întâmplă nimic negativ important în perioada următoare, celelalte două agenții de rating vor confirma rating-ul de investment grade al României, ceea ce este o veste foarte bună.
2. Europa Liberă: Se se influențează agențiile de rating unele pe altele? Și aceste ratinguri au influență și asupra Comisiei Europene, care este principalul finanțator al României și care urmează să evalueze impactul măsurilor adoptate de Guvern până la toamnă?
Adrian Codîrlașu: Nu, agențiile de evaluare a ratingului sunt independente, nu se influențează una pe alta.
Fiecare are propria analiză și, în funcție de acea analiză, acordă un rating.
Și sunt cazuri în care sunt rating-uri diferite. De exemplu, Standard & Poor’s a fost prima agenție care a luat rating-ul Statelor Unite și la mulți ani după au venit și celelalte.
Însă pentru investitori și Comisia Europeană, contează ce zic agențiile de rating, pentru că sunt evaluatori independenți de pe piață.
3. Europa Liberă: Aceste rating-uri influențează și nivelul dobânzii la care se împrumută România?
Adrian Codîrlașu: Da, pentru că practic, eu, ca să știu cu cât finanțez pe cineva, trebuie să știu cât de riscant e. În funcție de cât de riscant este, îi percep o anumită dobândă. Un rating triplu B minus, cum are România, implică o anumită dobândă de finanțare.
4. Europa Liberă: Care ar fi diferența la dobânda de împrumut? Acum, România se împrumută cu dobânzi de 7%, nu?
Adrian Codîrlașu: Da. De exemplu, dacă am fi fost în „junk”, probabil ar fi fost exprimată (n.r. dobânda) în două cifre, adică undeva la 11-12%, deci semnificativ.
E foarte importantă trecerea din „investment” în „non investment”
5. Europa Liberă: Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a spus joi că anunțul agenției Standard & Poor’s a este o consecință a adoptării primului pachet de reforme implementat de actualul guvern, care va intra în vigoare de la 1 august și care cuprinde și creșterea TVA și a accizelor la carburanți. Impactul acestor măsuri va fi de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026. Ce înseamnă acest impact pentru oameni?
Adrian Codîrlașu: Înseamnă pierderea de venituri.
Ideal era să se reducă (n.r. deficitul bugetar) pe baza reducerii cheltuielilor guvernului, pentru că acolo a fost problema. Le-au tot crescut în ultimii trei ani, s-a mărit fiscalitatea, însă cheltuielile efective au explodat.
Deci marea problemă a fost la cheltuieli, în niciun caz la venituri. Numai că noi, de multe ori, am promis că reducem cheltuielile și n-am făcut nimic și nu ne-au mai crezut (n.r. agențiile de rating și investitorii). Au vrut să vadă măsuri luate și să vadă bani [obținuți] și prin taxe.
6. Europa Liberă: Credeți că vânzătorii de alimente sau de carburanți vor transfera majorările de taxe integral în prețurile de la raft și pompă?
Adrian Codîrlașu: Da, se vor transfera integral. Și cred că vor și anticipa. Adică se va întâmpla o mare parte din mișcarea aceasta de preț în iulie, nu din august.
Pentru că majorând cota generală de TVA cu două puncte procentuale, dai un semnal extrem de puternic economiei că vor crește prețurile și, dacă anticipațiile sunt de creștere a prețurilor, și comercianții anticipează – și încearcă să le crească dinainte.
7. Europa Liberă: Care credeți că va fi impactul real al liberalizării complete a pieței energiei (eliminarea compensării) asupra cumpărătorilor până la finalul acestui an?
Adrian Codîrlașu: Inițial, va fi o creștere, vedem deja o creștere chiar semnificativă a prețurilor, chiar și de 50% la electricitate, după cum apare în presă.
E adevărat, volatilitatea asta va ține poate întreaga jumătate de an, după care, probabil, pe măsură ce crește oferta, e posibil să mai scadă prețul.
Dar va fi un impact important asupra inflației. Acum, impactul vine din două părți.
Primul e efectul de primă rundă, deci crește prețul energiei și cresc toate trei în același timp, adică și pentru combustibil, din cauza accizei și TVA-ului, pentru electricitate și pentru gaze naturale. Apoi, vin și efectele de rundă a doua, la o lună, două, trei diferență.
Pentru că orice produs vândut sau orice serviciu prestat are nevoie de cel puțin una dintre cele trei surse de energie care s-a scumpit.
8. Europa Liberă: Înseamnă că până la sfârșitul anului am putea să vedem o scădere a puterii de cumpărare de cel puțin 10%?
Adrian Codîrlașu: Nu cred, pentru că, totuși, salariile vor arăta cu plus.
Poate va fi un plus mic, dar va fi un plus la creșterea salariului net, asta dacă nu va fi impozitat. Inflația s-ar putea să fie 9, 10%. Va fi o pierdere a puterii de cumpărare, aș spune 5-7%.
9. Europa Liberă: Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2024, faţă de anul 2023, creşterea PIB-ului s-a datorat în principal cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei. Însă odată cu majorarea de taxe, cu mărirea inflației, oamenii vor consuma poate și mai puțin. Există riscul unui recul economic?
Adrian Codîrlașu: Cred că deja suntem în recesiune, dar vom avea o recesiune ușoară, de genul -1, -1,5% scădere a PIB-ului real anul acesta.
Consumul cred că va fi pe minus atât din cauza reducerii puterii de cumpărare, a incertitudinii, dar și ca efect de bază, pentru că anul trecut, consumul a fost pus pe steroizi din cheltuielile statului.
În schimb, venitul real se va reduce, deci puterea de cumpărare va scădea și automat și consumul va avea un efect negativ.
De asta cred că suntem în recesiune și e suficient să ne uităm și la ce se întâmplă pe partea de șomaj, care de la 5,2%, a crescut la 5,8% anul acesta.
Chiar astăzi a dat Standard & Poor’s raportul – în România este vorba de somaj peste șase.
10. Europa Liberă: Dintre produsele la care TVA-ul va crește de la 1 august – alimente, servicii publice, cărți, spectacole, carburanți, locuințele cu suprafața sub 120 mp și cu preț mai mic de 600.000 lei, alcool, tutun, care credeți că va afecta cel mai mult consumatorii?
Adrian Codîrlașu: Această creștere a cotei generale de TVA de la 19% la 21%.
Acesta e un semnal extrem, extrem de negativ și care va crea anticipații inflaționiste. Se putea obține același efect rămânând TVA-ul la 19%, pentru că aveam acele cote reduse, iar cota efectivă de TVA era undeva la 13%.
Ca să creștem cu trei puncte procentuale, să zicem de la 13% la 16%, puteau crește cotele reduse și obțineam același efect cu a crește TVA-ul de la 19% la 21%.
Numai că acum crește de la la 19% la 21%, anticipațiile se modifică, devin anticipații de creștere generalizată ale prețurilor, nu doar de creșteri punctuale în anumite zone ale prețurilor.
Și asta cred că e măsura cu cel mai mare impact negativ pe populație, că asta va crește inflația și va reduce automat puterea de cumpărare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
