Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că multe spitale din România cheltuiesc aproape toți banii pe care îi au doar pentru salarii, medicamente sau consumabile.
Prea puține fonduri mai rămân și pentru îmbunătățirea condițiilor din spital. E ceea ce Alexandru Rogobete speră că se va schimba odată ce un nou set de criterii de performanță va fi stabilit de minister.
Astfel, printre criteriile de care se va ține cont atunci când directorii de spitale și șefii de secție vor fi evaluați vor fi curățenia și gradul de satisfacție al pacienților față de modul cum au fost îngrijiți.
„Indicatorii de performanță pentru managerii unităților sanitare nu au mai fost schimbați de ani de zile, de prea mult timp. Și vă dau un exemplu absurd: noi nu punctăm suplimentar managerul care aduce în spitalul respectiv, de exemplu, fonduri europene. Noi nu punctăm managerul care își atrage resursă umană, nu punctăm managerul care vine cu inovație sau face cercetare clinică sau face o serie de activități care sunt de apanajul managerului”, spune ministrul Alexandru Rogobete în interviul pentru Europa Liberă.
Noile criterii vor fi publicate în săptămânile următoare, afirmă Rogobete.
Două echipe lucrează în prezent pentru stabilirea criteriilor de performanță: o echipă din minister lucrează la o serie de indicatori de performanță administrativi, iar o echipă medicală – formată din oameni din sistem – lucrează la indicatorii care privesc activitatea medicală.
„Indicatorii vor fi pe gradele spitalelor [...] Suplimentar față de indicatorii de performanță ai managerilor, vom introduce indicatori de performanță pentru șefii de secție. Iar o componentă importantă din acești indicatori este reprezentată de satisfacția pacientului”, spune Alexandru Robogete.
„Vreau să știu, de exemplu, care este gradul de satisfacție în ceea ce privește curățenia. Nu se întreabă acum acest lucru. Sau gradul de satisfacție în ceea ce privește mâncarea. Aceștia sunt indicatorii importanți”, completează ministrul.
Pe de altă parte, Alexandru Rogobete spune că ministerul va modifica legislația în așa fel încât managerul de spital să poată concedia mai ușor medicii care nu își respectă programul de muncă.
„Cer în continuare foarte ferm să respectăm programul de lucru la public. Vom da mai multe instrumente administrative managerului pentru a verifica aceste situații, care nu sunt generale, dar există și multe excepții”, a spus ministrul.
Ambulatoriile din spitale și policlinile vor fi deschise până la ora 20:00, spune Rogobete, care precizează că, în câteva zile, va semna ordinul care va permite acest lucru.
Pe lângă aceste creșteri, activitatea medicală din ambulatoriu va fi remunerată mai bine decât în prezent.
Concediile medicale din apropierea sărbătorilor, verificate de Corpul de control
Alexandru Robogete arată că bugetul din 2025 (77 miliarde de lei – 15,4 de miliarde de euro) al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nu va fi suficient până la finalul anului. Din acest motiv, va fi suplimentat cu 11 miliarde de lei(2,2 miliarde de euro).
Ministrul Sănătății susține că banii în plus la CNAS sunt, de fapt, pentru datorii istorice – plata pentru concediile medicale restante din ultimii trei-patru ani.
„În pandemie am avut o creștere uriașă a numărului de concedii medicale și a perioadei lor. De atunci încă plătim concedii medicale cu întârziere, care au acumulat în acești ani datorii. Nu vreau să spun că cele 11 miliarde înseamnă doar concedii medicale. Sunt datorii și pentru farmacii, sunt datorii și către spitale și către furnizorii privați”, spune Alexandru Rogobete.
În 2024, Ministerul Sănătății a descoperit că medicii din România acordaseră cu un an în urmă 3,3 milioane de zile de concediu medical.
Alexandru Rogobete spune că, deși numărul de zile de concedii medicale e acum în scădere, CNAS va verifica de ce în apropierea sărbătorilor legale apar atât de des astfel de cazuri.
„Am sesizat o creștere aberantă, nejustificată din punct de vedere statistic până la urmă, a numărului de concedii medicale, în special pentru categoria de boală obișnuită, înainte de 1 mai, de 1 iunie, în preajma unor sărbători legale – acea perioadă când se realizează acele punți între zilele libere”, spune ministrul, care susține că acele situații sunt, în prezent, investigate.
Ce spitale se mai construiesc prin PNRR
Alexandru Robogete era secretar de stat atunci când s-a discutat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și a coordonat programul pentru sănătate.
În prezent, România riscă să piardă mai multe miliarde de euro – bani nerambursabili – deoarece nu a respectat unele obiective din PNRR, așa-numitele jaloane.
Pentru sănătate, România a primit granturi de 8,5 miliarde de lei pentru construcția de spitale. Din lista inițială de 24 de spitale, au rămas în prezent 12 spitale care pot fi terminate până în august 2026 – când se încheie finanțarea prin PNRR.
În interviul pentru Europa Liberă, ministrul Sănătății spune că se așteapta ca o parte din cele 24 de spitale cuprinse în PNRR să nu se poată construi.
Indicatorul pentru spitale din PNRR era de 19 spitale minim – însă România a semnat contracte pentru 24 pentru că, „în timpul implementării, anumite obiective ne așteptam să nu se poată finaliza”, spune Rogobete.
„Sunt ministrul care dă în folosință primele spitale noi din România. Deci nu sunt ministru care pierde spitale”.
„Astăzi, în 2025, în România există 15 șantiere [...] 12 din ele se încadrează cu termenul de execuție până în iunie-iulie 2026. Trei din ele depășesc cu câteva săptămâni, unele chiar câteva luni, termenul de august 2026, dar cu potențial de accelerare a lucrărilor”, spune ministrul Sănătății.
Pentru construcția spitalelor întârziate, ministrul spune că are la dispoziție 13 miliarde de lei din programul național pentru investiții în infrastructura de sănătate.
Alexandru Robobete spune că printre cele 12 spitale care pot fi finalizate la timp sunt: Spitalul Județean de Urgenta Bistrița, Spitalul Clinic Județean Cluj – centrul de patologie vasculo – cerebrală, Sibiu – construcția unui pavilion nou bloc chirurgical de politraumă, Craiova - Pavilion de medicină operațională-politraumă în cazarmă, Spitalul Marius Nasta din Capitală.
Tot în PNRR pentru sănătate, programul pentru dotarea și renovarea cabinetelor medicilor de familie e cel mai înaintat.
„Pentru 840 de cabinete medicale care au solicitat reabilitarea, suntem la un grad de plată de 95%. Pentru toate cele 2.500 și ceva de cabinete care au solicitat și dotarea, s-au livrat peste 80% din ecografe și peste 75% din celelalte echipamente – monitoare, EKG, spirometre. Termenul final pentru închiderea livrărilor este finalul lui august”, spune Alexandru Rogobete.
Ministrul spune că, tot în PNRR, programul pentru reducerea infecțiilor nosocomiale, unde 119 spitale beneficiază de fonduri pentru reabilitare a ATI-ului și a blocului operator și pentru dotarea cu echipamente medicale, a fost finalizat. La fel și dotarea a 69 de ambulatorii.
„La fel, programul pentru neonatologie se va finaliza înainte de termen. El are termen în august anul viitor. Avem 37 de maternități dotate cu 124 de paturi dotate complet și alte 90 de paturi înființate de la zero pentru ATI nou-născuți”, susține Alexandru Rogobete.
Lege a malpraxisului și problema vaccinării
Alexandru Robogete spune că și-a propus ca, până la final de decembrie 2025, România să aibă o nouă lege a malpraxisului.
„Eu cred că România are nevoie de o legislație foarte clară care să apere pe de o parte demnitatea medicului și a profesionistului din sănătate și în egală măsură să apere demnitatea pacientului”.
Pe de altă parte, curentul antivaccinist din România s-a accentuat mult în pandemie, iar acum România are o rată de vaccinare alarmant de scăzută, spune ministrul Rogobete.
În opinia sa, a fost o greșeală faptul că, în timpul pandemiei de Covid, oamenii politici au ieșit public să încurajeze vaccinarea. Profesioniștii din sistemul medical ar fi trebuit să comunice.
„Eu cred că o informare corectă adaptată vremurilor de acum, în spațiul media, în spațiul social media în special, o altfel de comunicare ne poate crește rata de vaccinare. Este un proces care nu se va face peste noapte, care durează”, susține ministrul Alexandru Rogobete.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
