Orașul Broșteni, din județul Suceava, cunoscut la nivel național drept cel mai mare oraș – ca întindere – din țară, de două ori mai mare ca a Bucureștiului, a ajuns în centrul atenției, în ultimele zile, în urma unor evenimente devastatoare pentru localitate.
Începând de duminică, 27 iulie, ploile puternice au umflat apele râului Bistrița, care traversează orașul, precum și ale altor râuri care curg în orașul cu sub 7.000 de locuitori din zece localități din zonă, răsfirate pe peste 400 de kilometri pătrați.
La Broșteni, trei persoane – un bărbat și două femei – au murit în urma viiturilor și alte cinci au fost declarate dispărute. Ele au fost găsite ulterior.
Debitul râului Bistrița a atins valori istorice și a crescut în doar 12 ore de peste 20 de ori, depășind cota de pericol în județul Neamț și cota de inundații în județul Suceava.
Peste 470 de gospodării au fost afectate în cele două județe, în special în localitățile Broșteni, Ostra și Stulpicani (din Suceava), respectiv Fărcașa, Borca și Poiana Teiului (din Neamț).
Între timp, zona afectată deja de inundații este de marți, 29 iulie, până miercuri, 30 iulie, la ora 12:00 sub coduri portocaliu și galben de posibile noi inundații, cu creșteri rapide ale debitelor și viiturilor.
„La Broșteni, peste 50% din oraș și localitățile aparținătoare sunt grave afectate”, spune pentru Europa Liberă președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan.
Pe teren, la Broșteni și în restul localităților, sunt mobilizați sute de angajați ai Inspectoratelor de Urgență din mai multe județe, jandarmi, polițiști și de la Apele Române. Mobilizați sunt și localnicii.
„Sunt foarte multe persoane sinistrate, încercăm să le cazăm, la prieteni, vecini. Sunt poduri rupte, drumuri județene blocate, chiar și sectoare de drum național afectate, dar se circulă. Toată suflarea de aici e mobilizată să sară în ajutorul celor în nevoie”, subliniază Șoldan.
Se lucrează cu utilaje grele la curățarea râurilor și extragerea aluvinilor lemnoase, cele care ar fi și accentuat efectul inundațiilor, potrivit autorităților locale și județene.
În ciuda mobilizării impresionante, post-eveniment, apare o întrebare: putea fi prevenită afectarea masivă a gospodăriilor și pierderea de vieți omenești?
„Acum suntem concentrați pe tot ce înseamnă primă intervenție, suntem în permanență pe baricade, dar vom avea în zilele următoare o evaluare. E mai important în aceste momente să rămânem uniți”, adaugă șeful CJ Suceava, aflat la primul mandat, evitând să arate spre eventuali responsabili.
Diguri și alte amenajări, fără efectul scontat
Inundațiile puternice din Suceava și Neamț sunt rezultatul „unui efect cumulat, între cantitățile foarte mari de precipitații cu scurgerile de pe versanți, care practic au condus la o creștere foarte rapidă a debitului”, explică pentru Europa Liberă purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române (ANAR), Anamaria Agiu.
Instituția gestionează portalul inundații.ro, unde sunt prezentate hărți ale riscului la inundații, realizate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.
Pe harta principală a portalului, orașul Broșteni nu apare ca fiind în zonă de risc.
„Specialiștii noștri au realizat și alte modelări de date, pe râuri efectiv și în acestea, zona aceasta figurează ca una cu risc moderat.”
Pe de altă parte, instituția care administrează albiile de apă din România a făcut mai multe intervenții, pe râul Bistrița, chiar în Broșteni, precum și pe celelalte râuri al căror debit a crescut considerabil în ultimele zile, adaugă ea.
În ianuarie 2023, Administrația Bazinală Siret (ABA) anunța recepționarea lucrărilor de prevenție a riscurilor de inundații în bazinul mijlociu al râului Bistrița, vizând „amenajarea râului Bistrița și a afluenților săi pe sectorul Iacobeni-Sabasa, județele Suceava și Neamț, în zonele cele mai expuse riscului.”
Proiectul a fost împărțit pe mai multe segmente (obiective), mai exact Broșteni, Șaru Dornei, Valea Neagră-Broșteni și podul Iacobeni. Valoarea lucrărilor a ajuns la 8 milioane de euro, asigurați din fonduri de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și de la bugetul de stat.
În proiect, la Broșteni, de exemplu, au fost făcute decolmatări și reprofilări pentru o scurgere mai bună a apei, pe 7 kilometri, au fost construite diguri de 5 kilometri, din material local, și a fost consolidată albia. Lucrări similare au avut loc și la celelalte obiective.
De altfel, în martie 2024, primarul Alexandru Hurjui evidenția public lucrările făcute „în ultimii doi ani”, de către Apele Române pentru prevenirea riscului de inundații.
E vorba despre „lucrări de apărare contra inundațiilor a localităților Broșteni, Hăleasa, Pietroasa și Frasin și lucrări de amenajare a râului Neagra”, spunea primarul în primăvara anului trecut.
„Totodată, au avut loc lucrări de apărare împotriva inundațiilor de pe pârâul Negrișoara, în zona localității Dârmoxa”, mai preciza el, adăugând că „privim cu încredere și optimism spre viitor”, cu referire la proiecte de amenajare a unei promenade chiar pe malul Bistriței.
Un an jumătate mai târziu, în contextul indundațiilor din prezent, afirma, citat de digi24.ro: „Au luat-o pâraiele la vale şi au măturat totul în cale. Avem sate măturate de apă, infrastructură distrusă, drumul naţional este curăţat de aluviuni, dar avem probleme mari pe drumurile judeţene sau comunale.”
Primarul Alexandru Hurjui nu a răspuns încercării Europei Libere de a-l contacta.
Și Apele Române afirmau, în 2023, conform ziarulpiatraneamt.ro, că „lucrările executate rezolvă problema apărării împotriva inundațiilor a gospodăriilor și anexelor, a străzilor și drumurilor comunale, prin lucrări de îndiguire, reprofilări de albie și consolidări de mal în zonele cu eroziune activă, care puneau în pericol stabilitatea acestor obiective.”
Apele Române: Este nevoie de implicarea mai multor instituții
Cu toate acestea, inundațiile din 27-28 iulie 2025 au dovedit că lucrările realizate nu au avut efectul scontat și că sute de gospodării, în Broșteni și în alte localități din Suceava și Neamț, au fost grav afectate.
Oamenii și-au văzut agoniselile duse pe apă. La propriu.
Purtătoarea de cuvânt a Apelor Române, Anamaria Agiu, spune că intervențiile instituției, pe majoritatea râurilor a căror explozie de debit a provocat grave inundații, nu au cum să fie suficiente.
„Este nevoie în primul rând de lucrări de combatere a erodării solulului, de amenajare a torenților (acumulările rapide de apă, de pe versanți, n.r.)”, explică ea.
Combaterea eroziunii se face prin schimbarea conformației foarte abrupte a unor zone montane, astfel încât apele să nu o ia la vale cu rapiditate crescută. De asemenea, e necesară și amenajarea mai multor „acumulări laterale”, care să atragă apa în zone mai line, extinse în lateral și nu la vale, cu viteză.
O altă măsură utilă, arată reprezentanta Apelor Române, este utilizarea temporară a terenurilor agricole ca zone de expansiune controlată a viiturilor. Un rol important îl are pentru realizarea acestui proces Ministerul Agriculturii.
În Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI), aprobate, la fel ca Hărțile de Hazard și Risc de Inundații, prin Hotărâre de Guvern, încă din 2023, „se are în vedere cedarea voluntară a aproximativ 1% din suprafața agricolă a țării – circa 70.000 de hectare – pentru amenajarea de zone inundabile controlate, capabile să preia debitele excesive în perioadele de viituri, protejând localitățile și infrastructura.”
Exemplul recent al fenomenelor extreme din județul Suceava și Neamț, „confirmă urgența unor astfel de măsuri”, spune Agiu.
„Aceste episoade de precipitații torențiale, tot mai frecvente, sunt un efect direct al schimbărilor climatice și necesită intervenții rapide și coordonate, implicând primăriile, ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Silvice), Romsilva, autoritățile județene și alte structuri responsabile.”
Planurile de Management al Riscului la Inundații prevăd și urgentarea cadastrării a 30.000 de kilometri de râuri care nu au trecut încă prin acest proces.
„Pe aceste sectoare, investițiile în soluții naturale – precum îndepărtarea digurilor agricole, reconectarea luncilor, redarea spațiului natural râurilor și refacerea continuității ecologice – sunt încurajate de Comisia Europeană și recomandate ca bune practici pentru atenuarea efectelor inundațiilor”, spune Anamaria Agiu.
Planurile de prevenție a riscului la inundanții „responsabilizează mai multe instituții ale statului”, mai subliniază ea. Colaborarea și implicarea între acestea nu se materializează întotdeauna în soluții concrete și mai ample, care să prevină în mod real devastările provocate de inundanții.
Europa Liberă a contacat-o și pe ministra Mediului, Diana Buzoianu, pentru explicații suplimentare, dar nu am primit un răspuns. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ne-a transmis să revenim ulterior.
În schimb, Regia Pădurilor Romsilva a oferit o reacție publică cu privire la inundațiile din județul Neamț, pe fondul acuzelor din spațiul public, că inundațiile au fost provocate și de defrișări.
„În urma viiturilor puternice din zona Viaductului Poiana Teiului, în mediul online au apărut imagini din dronă cu Lacul Bicaz acoperit de resturi – în special lemn. Prin urmare, au reapărut acuzațiile privind presupuse «defrișări.» Pentru claritate, am rugat colegii noștri de la direcțiile silvice Neamț și Suceava să documenteze, în detaliu sursa acestor resturi”, a transmis Romsilva.
Instituția spune că a făcut verificări și că „cele mai multe resturi provin, din păcate, din gospodării afectate: bucăți de case, garduri, anexe, lemne pentru foc din curți, șuri și fânare luate de ape.(...) Este important de subliniat că pădurile au un rol major în stabilizarea solului și reținerea apei. Însă, în fața unor volume excepționale de precipitații, ca cele înregistrate recent, chiar și ecosistemele naturale ajung la limită”, a conchis Romsilva.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
