La o conferință de presă din 31 iulie, primul viceprim-ministrul Kazahstanului, Roman Sklyar, a dezvăluit că China va construi a treia centrală nucleară a Kazahstanului.
Investiția va consolida și mai mult influența crescândă a Beijingului asupra viitorului nuclear al țării din Asia Centrală.
„A treia centrală (la fel ca a doua) va proveni, de asemenea, din China”, a declarat Sklyar, răspunzând la o întrebare a unui jurnalist RFE/RL.
„Colegii noștri din agenția relevantă lucrează în prezent la această chestiune.”
Anunțul vine după o decizie luată în iunie, prin care s-a atribuit construția celei de-a doua centrale a țării companiei de stat China National Nuclear Corporation (CNNC), cu doar o zi înainte ca președintele Xi Jinping să viziteze Astana pentru summitul China-Asia Centrală.
China se ridică, Rusia rămâne în urmă
Deși Kazahstanul a acordat oficial proiectul primei centrale nucleare companiei ruse Rosatom în luna iunie, se pare că Astana își împarte strategic infrastructura nucleară între marile puteri.
Această mișcare, o demonstrație a previziunii strategice a Kazahstanului, este considerată pe scară largă ca un act de echilibrare geopolitică: menținerea legăturilor cu Moscova, în timp ce se orientează către Beijing ca partener mai fiabil și mai puțin sancționat pe plan internațional.
„China este cu siguranță una dintre țările care dispune de toate tehnologiile necesare și de întreaga bază industrială”, a declarat Almasadam Satqaliev, președintele Agenției pentru Energie Atomică din Kazahstan, într-un anunț făcut pe 15 iunie.
Contrastul dintre cele două proiecte este izbitor. În timp ce Rosatom rămâne însărcinată cu construirea primei centrale nucleare din Kazahstan, a cărei finalizare este prevăzută pentru 2035 sau mai târziu, aceasta depinde în mare măsură de finanțarea exporturilor rusești, care rămâne incertă pe fondul războiului în curs al Kremlinului în Ucraina și al presiunilor fiscale și sancțiunilor tot mai severe.
„Au început lucrările privind atragerea finanțării exporturilor de stat din partea Federației Ruse”, a declarat guvernul kazah într-un comunicat din iunie.
Parlamentarul kazah Ermurat Bapi a declarat pentru RFE/RL că „CNNC este susținută de baza industrială robustă a Chinei, de finanțarea amplă și, cel mai important, de faptul că nu este supusă sancțiunilor occidentale, ceea ce o face un partener mult mai practic și mai sigur din punct de vedere politic pentru țara noastră”.
„Această alegere ne asigură de caracterul practic și de siguranța viitorului nuclear al Kazahstanului”, a declarat Bapi, adăugând că, deși Rusia a fost anunțată ca fiind constructorul primei centrale nucleare, este evident că China va fi cel mai probabil capabilă să realizeze așa-numita a doua centrală nucleară sau chiar a treia în Kazahstan cu mult înainte ca Rosatom să-și finalizeze proiectul.
„Așadar, prima centrală nucleară din Kazahstan va fi construită cel mai probabil de China, nu de Rusia”, a spus Bapi.
Dosym Satpaev, analist politic din Almaty și șef al Grupului de evaluare a riscurilor, a fost de acord cu Bapi, spunând: „Rusia pur și simplu nu poate finanța infrastructura majoră în acest moment”.
„Anunțul lui Sklyar privind decizia de a alege China pentru construirea celei de-a treia centrale a venit chiar în momentul în care Rusia a declarat că nu va mai construi trei centrale termice în Kazahstan, un proiect de 2 miliarde de dolari promis pentru 2024”, a remarcat Satpaev.
Satpaev a indicat și centrala nucleară Akkuyu din Turcia, construită tot de compania rusă Rosatom, ca un semn de avertizare.
Acolo, muncitorii au organizat recent proteste din cauza salariilor neplătite, ceea ce reflectă incapacitatea crescândă a Moscovei de a-și onora angajamentele pe termen lung din cauza presiunilor economice generate de sancțiuni și război.
„Întrucât compania rusă Rosatom rămâne contractantul pentru prima centrală nucleară din Kazahstan, cu un cost estimat la 14 miliarde de dolari, este o întreprindere costisitoare și riscantă”, a declarat Satpaev pentru RFE/RL.
Referendumul ca punct de cotitură
Bazele renașterii nucleare a Kazahstanului au fost puse în octombrie 2024, când guvernul a organizat un referendum controversat privind continuarea dezvoltării energiei nucleare.
Oficial, peste 71% dintre alegători au susținut planul, dar referendumul a fost marcat de acuzații răspândite de fraudă electorală, prezență scăzută la vot în marile orașe precum Almatî (25%) și arestarea a peste 30 de activiști.
Mulți din Kazahstan au criticat ideea construirii de centrale nucleare în țară, invocând problemele de mediu moștenite de la testele nucleare efectuate timp de zeci de ani în era sovietică în nord-estul țării, operațiunile cosmodromului Baikonur și temerile legate de implicarea Rusiei în proiect.
Cu toate acestea, guvernul a folosit rezultatele referendumului pentru a-și justifica ambițiile energetice și pentru a semnala investitorilor internaționali că există sprijin public, oricât de artificial ar fi acesta.
Diplomația nucleară a Astanei: o strategie multivectorială
Președintele kazah Qasym-Zhomart Toqaev a afirmat în repetate rânduri că Kazahstanul este deschis la parteneriate cu alte țări, inclusiv cu gigantul energetic sud-coreean KHNP și compania multinațională franceză de utilități electrice EDF, și a lansat chiar ideea unui consorțiu internațional sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA).
Cu toate acestea, orientarea strategică tot mai pronunțată către China ar putea tensiona relațiile Kazahstanului cu acești alți potențiali parteneri.
Această schimbare de alianțe ar putea avea implicații semnificative pentru poziția Kazahstanului în politica externă și pentru rolul său în diplomația regională în domeniul energiei și securității.
Beijingul a confirmat că va opera construcția a două dintre cele trei centrale planificate, iar înalții oficiali din domeniul nuclear din Kazahstan au lăudat public capacitățile Chinei. Locația celei de-a treia centrale urmează să fie anunțată înainte de sfârșitul anului 2025, au declarat oficialii kazahi.
Potrivit lui Bapi, acest model emergent relevă o schimbare semnificativă în postura politicii externe a Kazahstanului: de la echilibrarea pasivă la orchestrarea activă a competiției dintre marile puteri, în propriile condiții.
„Prin alegerea Chinei ca partener nuclear principal, Kazahstanul nu doar se protejează împotriva volatilității Rusiei, ci se afirmă ca actor autonom în diplomația regională în domeniul energiei și securității. Această schimbare subliniază autonomia și influența crescândă a Kazahstanului în diplomația regională”, a subliniat Bapi.
„Manevrele actuale ale Kazahstanului în această chestiune sunt o reflectare a schimbărilor geopolitice globale în curs”, a spus el.
De ce este important
Kazahstanul, cel mai mare producător mondial de uraniu, a fost considerat mult timp o zonă neutră între puterile rivale. Însă valoarea sa strategică a crescut de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, ceea ce a slăbit în mod cert puterea soft a Moscovei în spațiul post-sovietic.
Acum, Astana își folosește sectorul energetic, în special cel nuclear, pentru a-și consolida securitatea pe termen lung și influența economică.
„Politica externă multivectorială a Kazahstanului nu mai vizează satisfacerea tuturor în mod egal, ci alegerea câștigătorilor în sectoare critice, evitând în același timp dependența excesivă”, a spus Bapi.
În martie, Toqaev a declarat, referindu-se la strategia energetică a țării: „Nu alegem un singur partener, ci alegem ceea ce este mai bun pentru Kazahstan”.
Cu toate acestea, Satpaev avertizează că progresele rapide ale Chinei în domeniul energiei nucleare nu vizează doar satisfacerea nevoilor energetice.
„Construirea unei centrale nucleare nu vizează niciodată doar energia. Este un proiect geopolitic. Țara furnizoare asigură reactoarele, asistența tehnică, consultanța și, adesea, întreținerea. Acest lucru face ca țara gazdă să devină dependentă, atât din punct de vedere strategic, cât și tehnologic”, a afirmat el.
„Această dependență poate avea implicații geopolitice semnificative, compromițând potențial suveranitatea și securitatea țării gazdă.”
Satpaev a avertizat că, prin împărțirea viitorului său nuclear între China și Rusia, Kazahstanul riscă să submineze securitatea energetică națională și, prin extensie, suveranitatea națională. Această divizare ar putea duce la o lipsă de control asupra resurselor energetice ale țării, făcând-o vulnerabilă la influențe externe, a subliniat el.
„În timp de război, am văzut ce se întâmplă. Prima mișcare a agresorului este adesea să lovească sau să blocheze infrastructura energetică. Bazându-se pe doi actori geopolitici majori, Kazahstanul își compromite independența”, a spus Satpaev.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.